3,374 matches
-
este sinonim cu a acționa la modul efectiv, cu a deprinde primele reguli sociale, cu a te integra Într-o ordine cu care trebuie să te obișnuiești la un moment dat. Orice om normal trece, inevitabil, și printr-o fază ludică, fixată, mai ales, În perioada copilăriei. O astfel de activitate reprezintă antecamera socializării, culturalizării și integrării În viață. Este modul propriu al copilăriei de a se manifesta, este anunțul gingaș și semnificativ al unei noi existențe, este răspunsul pe care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
desconsiderate jocurile și jucăriile simple, naturale, bazate pe motricitatea fizică sau antrenarea unor obiecte din jur, ființând ca jucării propriu-zise sau fiind asimilate acestora. Să ne amintim de jocurile de altădată ale copilului de la țară, care Își amenaja un univers ludic din te miri ce (mingea din păr de vacă, arcul cu săgeți din nuiele de alun, ciocălăul și cârpele adiacente ce deveneau păpușă, hainele mamei sau bunicii ce ne făceau să devenim altcineva, lutul moale după ploile de vară, jocul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
copil), În dauna a ceea ce ar trebui să facă un copil (din ele!). De bună seamă, toate acestea ne impresionează, cer mult efort și ingeniozitate din partea celor care le concep, dar nu răspund unor cerințe intime ce țin de psihopedagogia ludicului și a copilului. Par a fi făcute pentru distracția și „joaca” adulților sau, poate, pentru a le da satisfacție că, iată, au mai realizat Încă ceva (nu suntem siguri pentru cine). Știm că și adulții au nevoie de ludic. Dar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
psihopedagogia ludicului și a copilului. Par a fi făcute pentru distracția și „joaca” adulților sau, poate, pentru a le da satisfacție că, iată, au mai realizat Încă ceva (nu suntem siguri pentru cine). Știm că și adulții au nevoie de ludic. Dar să nu-i uităm pe copii și să nu devenim egoiști pentru că noi, cei mari, trebuie s-o recunoaștem, ne-am fabricat destule „jucării” și ocazii de „joacă”. Să nu stricăm copiilor copilăria, dându-le jucării de care n-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să-l stăpânească. Înainte de a Învăța să scrie sau să citească, mulți copii butonează claviatura unui calculator, care devine un obiect comun, Întâlnit la tot pasul. În timp, prin intermediul calculatorului vei avea acces la realități diversificate, de tip pragmatic sau ludic, vei afla orarii de tot felul, te vei programa la dentist, vei cumpăra obiecte sau vei avea parte de servicii, vei face operațiuni financiare. Calculatorul induce o nouă percepere a lumii În care trăim, vine cu noi moduri de Înțelegere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
minutele pentru persoanele importante!). Demn de luat În seamă este cel care muncește, nu cel ce „trândăvește” - aceasta-i deviza momentului actual. Conținutul timpului liber trimite, de bună seamă, la atribute cum ar fi libertatea personală, satisfacția individuală, creativitatea, autoîmplinirea, ludicul, regăsirea, refacerea etc. Timpul liber constituie o categorie ce rezultă În urma reamenajării timpului de lucru, a stabilirii de noi raporturi dintre timpul pentru sine și timpul pentru alții. Un astfel de timp a fost rezultatul unui Întreg șir de revendicări
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
comun - ale căror modalități de aplicare le sunt prezentate copiilor, în unele ficțiuni clasice, sub o formă „normală” sau sub unghiul „derizoriului” (încălcările sunt și ele o parte a vieții, mai legitime atunci când sunt expuse sub latura derizoriului sau a ludicului). Rămâne ca cercetările să verifice dacă și în România se manifestă un supraconsum de ficțiuni care nu sunt adresate copiilor, în timp ce se constată un subconsum (la copii) de „magazine” și „documentare” - 10% consum, în Franța, față de 30% în oferta propusă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ales în percepția copiilor ceea ce se întâmplă pe ecran nu este „real” și mai ales faptul că numărul mare de victime îi „desensibilizează” pe tineri, ca și pentru adulți, în fața gravității violenței. Scenarizarea violenței „de dragul violenței” (estetica spectaculară, dramatizată și ludică a violenței); Maniheismul tratării semio-discursive a actelor în scenele de violență (reducerea confruntărilor dintre personaje și actori la dispute între două „tipuri pure” de actanți: unii 100% „negativi”, alții 100% „pozitivi” - toți fiind, deopotrivă, eroizați. Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violența este nu numai necesară, ci și „eroică”, mai mult că ea este forma cea mai frumoasă de eroism. Violența este amuzantă: mai ales în desenele animate, personajele sunt antrenate să se lovească între ele ca într-o joacă (dimensiunea ludică a violenței este supralicitată în multe ficțiuni, ceea ce o face atrăgătoare). Violența este sursă de plăcere: mai ales în filme și seriale de acțiune, majoritatea personajelor găsesc plăcere în a se lupta și chiar în a ucide. Violența este răsplătită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
expuși, deci și a scenelor violente de la televiziune. Ceea ce permite deducerea unei concluzii cu privire la efectele scenelor violente asupra indivizilor, inclusiv idei de orientare a cercetărilor: Pentru copii, violența este mai puțin traumatizantă (Snow, 1974) când este prezentată într-un context ludic, cum sunt povestirile umoristice. Decorul emisiunilor are o influență nonneglijabilă. Identificarea cu un personaj face ca acțiunile să pară mai violente (Robinson, 1981). Un studiu complet asupra expunerii repetate a copiilor la scene violente (Van der Voort, 1986, p. 199
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violență Psihologică, verbală, fizică, socială, economică, sexuală Categorii ale negativității și grade de intensitate Tipul și gravitatea consecințelor asupra victimelor (omucidere, rănire etc.) Nivel de vizibilitate (fățișă, mascată) Nivel de realitate (fizică, simbolică) Nivel de intenționalita-te (premeditată, întâmplătoare, accidentală) Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, detașare) Scene de groază și oroare (tragedii) Potențialul impactului negativ al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii actelor de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
reale ale violenței Amestecul de violență și umor Scenarizare și contexte de semnificare Violența ca avertisment. Acte și scene de violență legitimă Acte și scene de violență gratuită sau estetică Acte și scene de autoapărare Violența ca joc și amuzament (ludică) Acte și scene de exaltare, eroizare a violenței Violența logică Contexte de localizare a violenței Cadrul domestic, familial Situații de distracție, relaxare Loc de muncă Strada și utilizarea serviciilor Situații de interacțiune cu autoritățile Violența naturală Contextualizare maniheistă Eroi Antieroi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este folosită ca prevenție, atrăgându-se astfel atenția asupra unor pericole, cum ar fi pericolul de violuri, furturi, tâlhării), contextul estetic (în care scenele de violență apar sub formă atrăgătoare fie prin frumusețea imaginilor, fie a personajelor), contextualizarea în registrul ludic (violența apare prezentată sub forma jocului și a divertismentului), violența prezentată ca atractivă prin eroizare (sub forma eroilor salvatori, cum ar fi donatorul, generosul, omul în uniformă mort exemplar) sau, din contră, exaltare senzațională (unde violența este insolită, neașteptată, prezentată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Așa cum se poate observa și în figura 11, în desenele animate violența este majoritar prezentată ca fiind logică (acest lucru fiind de înțeles în măsura în care desenul animat este o parte a ficționalului), dar și în context ludic. Această din urmă contextualizare este problematică, deoarece, pusă în context ludic, un context foarte familiar copiilor, ea poate fi asimilată la nivel cognitiv, sau, mai grav, chiar copiată, la nivel comportamental. Contextul ludic este chiar cel în care publicul țintă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
figura 11, în desenele animate violența este majoritar prezentată ca fiind logică (acest lucru fiind de înțeles în măsura în care desenul animat este o parte a ficționalului), dar și în context ludic. Această din urmă contextualizare este problematică, deoarece, pusă în context ludic, un context foarte familiar copiilor, ea poate fi asimilată la nivel cognitiv, sau, mai grav, chiar copiată, la nivel comportamental. Contextul ludic este chiar cel în care publicul țintă al desenului animat trăiește; de aceea o prezentare în acest registru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
parte a ficționalului), dar și în context ludic. Această din urmă contextualizare este problematică, deoarece, pusă în context ludic, un context foarte familiar copiilor, ea poate fi asimilată la nivel cognitiv, sau, mai grav, chiar copiată, la nivel comportamental. Contextul ludic este chiar cel în care publicul țintă al desenului animat trăiește; de aceea o prezentare în acest registru are un potențial nociv ridicat. Următoarele trei contexte de semnificare a violenței, aflate într-un eșalon doi de reprezentare, sunt cele ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fi acela că în registrul gratuității violența este relativ slab reprezentată. Interesant este modul în care variază contextualizarea violenței în funcție de tipurile acesteia. Astfel, se poate observa că violența fizică este cel mai adesea prezentată în registrul logic urmat de cel ludic. Pe de altă parte, violența de tip verbal este cel mai frecvent întâlnită în context ludic, de-abia în al doilea rând fiind prezentată ca fiind logică, iar pe locul trei ca frecvență este prezentată ca exaltare, ca senzațional. Cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
variază contextualizarea violenței în funcție de tipurile acesteia. Astfel, se poate observa că violența fizică este cel mai adesea prezentată în registrul logic urmat de cel ludic. Pe de altă parte, violența de tip verbal este cel mai frecvent întâlnită în context ludic, de-abia în al doilea rând fiind prezentată ca fiind logică, iar pe locul trei ca frecvență este prezentată ca exaltare, ca senzațional. Cu alte cuvinte, în desenele animate se țipă, se ridică tonul, se înjură, de multe ori, doar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
animate, „mai cool”, „marfă”, „super”. Dacă, în general, între primul tip de prezentare a violenței și al doilea mod există o oarecare diferență, în cazul violenței psihologice primele două locuri sunt, aproape la egaliate, ocupate de contextul logic și cel ludic. Aceasta înseamnă că un copil vede în număr aproape egal scene de intimidare psihologică ce decurge din firul narativ și scene de intimidare, de amenințare, de creare a unui disconfort psihologic care sunt decodabile în registrul ludic. EMBED Excel.Chart
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
logic și cel ludic. Aceasta înseamnă că un copil vede în număr aproape egal scene de intimidare psihologică ce decurge din firul narativ și scene de intimidare, de amenințare, de creare a unui disconfort psihologic care sunt decodabile în registrul ludic. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 12. Repartiția diferitelor tipuri de violență (sub aspectul frecvenței) per context de semnificare în cazul canalului Fox Kids Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Percepții și urmări ale violenței din desenele animate Percepția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de versuri Duhul pământului, în care realitatea este convertită în metaforă de extracție folclorică, dovedește vocația etică a scriitorului. Romanele lui A. au, de asemenea, un mesaj etic, iar moralitatea e tema lor centrală. Nu lipsește umorul acid și, uneori, ludic, dar nu fără tâlc (manifestat prin introducerea în partitura unor personaje a unor jocuri de cuvinte ori verbigerații hazliu versificate, cu înțeles ambiguu, dar, la o decriptare mai atentă, revelator, ca la bufonii lui Shakespeare). Ceea ce este însă în primul
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
anii, pădurea, toate / Cum înfrunzesc / Și cum de mine se îndepărtează”; sau, obsesiv: „Din frunze pleacă, pleacă și pleacă o dansatoare.” Starea are profunzime, căci poetul o păstrează la distanță egală și de ispita intelectualismului greoi, și de aceea a ludicului facil. A. convinge de autenticitatea ei în versuri cel mai adesea libere, de o fluență discret tânguitoare, care îi reușesc bine. Poate cea mai izbutită poezie a primului volum, emblematică și pentru următoarele, este însă Drumul miriapodului, care, în prozodie
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
fost ecranizat după 1990), proza polițistă a lui A. are toate ingredientele „meseriei”, inclusiv doza de autopersiflare prin care faptele cele mai dure devin un plăcut decor compensator pentru bovarismele lectorului român. Pitoresc, jocul ironiei cu autoironia dublează eficient natura ludică (și uneori chiar parodică) a intrigii polițiste. Contextele occidentale în care se plasează de regulă acțiunea, alura asumată de narator - un James Bond omnidotat - și desele trimiteri subtextuale la vârfurile de ieri și de azi ale genului, de la Agatha Christie
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
cometă, Încălcând granițe cu pașapoarte false, dând lovituri de maestru, cu arma În mână (mai toate aceste fapte de vitejie fiind, spun biografii săi, pure mistificări) sau provocându-l pe campionul mondial la categoria grea, gest de o gratuitate totală. Ludicul, absurdul, superfluul sunt trăite de Cravan cu o grație și o eleganță care Îl fac repede idolul unei Întregi generații de tineri, atunci, dar și astăzi. El Își „construiește” o retragere pe măsură: Îmbarcat pe o navă fragilă, ia În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
despre reactivarea unor rituri magice pe care modernitatea părea să le fi eliminat. Astfel, divinația reapare În ipostaza horoscoapelor incluse de mass-media În produsele lor, a specialiștilor În ghicit care oferă servicii atât persoanelor, cât și firmelor, a micilor rituri ludice din relațiile interpersonale (ghicitul În cafea, În cărți, În palmă etc.). Vindecarea magică este prezentă nu numai În formele popularizate și intens mediatizate de amulete sau alte obiecte care protejează și mențin sănătatea (brățările magnetice, colierul ionizat), ci și În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]