2,384 matches
-
nepăsători la ce face corpul lor fizic. Transformarea spiritului cosmic pur în Vid Taoiștii denumesc această etapă ca fiind „întoarcerea la Sursă”. Din moment ce un adept ce a dobândit spiritul cosmic pur nu are sine, nu are identitate personală și dorințe lumești care să îl lege de viața pe pământ, el poate, într-un moment anume, să aleagă abandonarea corpului său material și să sară în marele Vid cosmic, de unde a venit prețioasa sa perlă a spiritului originar. Astfel, el câștigă nemurire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în păcat. Și să nu uităm că există tot atîția demoni cîte patimi sînt. Trecînd de la sacrul stării de "a fi", pur și simplu, la profanul stării de "a avea", omul și-a declanșat goana după un "efemer absolut": avuția lumească, în multitudinea formelor sale, începînd de la dorința de a se îmbogăți pe sine prin stăpînirea cosmosului (în loc să contribuie el însuși la îmbogățirea acestuia), pînă la cele mai comune dorințe ale existenței fizice. Mîncînd înainte de vreme fructul oprit, oamenii nu au
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: "Unde-i Abel, fratele tău?" Iar el a răspuns: "Nu știu! Au doară eu sînt păzitorul fratelui meu?"" [Facerea, 4:9]. Și, începînd de aici, s-a însăilat o întreagă istorie a minciunii lumești, a cărei desfășurare nici astăzi nu s-a încheiat încă. * Deși ar putea să pară nefirească, afirmația că minciuna caracterizează esența însăși a ființei umane poate fi argumentată și în alți termeni decît aceia ai mitului biblic. Dacă am fi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
iar personajele se deconspiră flagrant: "Gorgonie eu știu de unde vine. Se ține cu nepoată-sa. A furat banii tipografiei... De la fiece preot ce hirotonește, ia câte o mie de lei... Nu l-ar mai răbda Dumnezeu! E plin de boalele lumești. Are bube pe toată pielea lui blestemată. Se ține după fetele mari în grădina episcopiei. Cheamă băieții la el... Dumnezeu al lui Israel, privește Sodoma și scufund-o pre ea". Pe același calapod și în aceeași manieră sunt construite și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este loc de pe pământ unde să nu fie. O spun, deci: credința, fie că este întemeiată pe dragoste, fie că e întemeiată pe frică, așa cum spun cei care ne hulesc, este dumnezeiască și n-are să fie sfârșită de vreo pasiune lumească și nici nimicită de frica din zilele noastre. Dragostea face credincioși datorită pasiunii lor pentru credință; iar credința, dând la rândul ei binefaceri, este temelia dragostei; și dacă teama este pedagog al legii, atunci și teama este obiect al credinței
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu sunt la fel - de vreme ce calea cunoașterii lui Dumnezeu este cu mult mai ușoară prin credință decât prin înțelepciune. Pentru aceea, prin credință este trebuitoare simplitatea, și pe aceasta a o căuta totdeauna și pretutindeni, și a o prefera înțelepciunii lumești. Au nu a făcut nebună Dumnezeu înțelepciunea lumii acesteia? Și ce va să zică: a făcut nebună înțelepciunea lumii acesteia? Adică a arătat-o ca nebună pentru primirea credinței. Fiindcă așa-zișii înțelepți își închipuiau lucruri mari de dânșii, pentru aceea apostolul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rătăcirii unora, ci, mai degrabă, toate sunt supuse Lui fiindcă au fost făcute și aduse la existență prin El. Acesta fiind adevărul, erau ai lui Dumnezeu celui după fire și cei ținuți în rătăcirile diavolului, și cei pierduți în deșertăciunile lumești”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a unsprezecea, cap. 7, în PSB, vol. 41, p. 1025) „Sufletele otrăvite de veninul necredinței greu pot să scape de urmele neevlaviei lor”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care să-i îndrume, tot așa și cei lipsiți de credință se lovesc unii de alții, se izbesc de ziduri și, la urmă, se prăvălesc singuri în prăpastia pierzaniei. Martori ai cuvintelor acestora sunt cei care se laudă cu înțelepciunea lumească, cei care se fălesc cu barba lor, cu mantaua și cu toiagul lor de filosofi. După cuvântări lungi, și adesea repetate, nu văd pietrele așezate dinaintea ochilor; că, dacă ar vedea în ele pietre, nu le-ar socoti dumnezei! Se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trup, ci și la suflet, dacă vrea să primească pe Mirele cel Sfânt. Mai poate fi curată la suflet aceea al cărei suflet este însemnat cu fier roșu? Dacă trebuie îndepărtată din cămara de nuntă a Mirelui toată grija cea lumească, deoarece nu-i cu putință să fii cu înfățișare cuviincioasă când ești cuprins de grija cea lumească, te întreb, mai poate fi păstrată de frumusețea fecioriei când, înlăuntrul sufletului, gânduri de necredință se plimbă în toată voia lor? Rămâne, într-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la suflet aceea al cărei suflet este însemnat cu fier roșu? Dacă trebuie îndepărtată din cămara de nuntă a Mirelui toată grija cea lumească, deoarece nu-i cu putință să fii cu înfățișare cuviincioasă când ești cuprins de grija cea lumească, te întreb, mai poate fi păstrată de frumusețea fecioriei când, înlăuntrul sufletului, gânduri de necredință se plimbă în toată voia lor? Rămâne, într-adevăr, neatins trupul fecioarei eretice, dar ce folos, dacă i se strică, gândurile sufletului! Ce folos că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-Din a doua jumătate a sec. XVI, ca urmare a creșterii influenței Porții, ideea de domnie a suferit o transformare notabilă, a început să nu mai fie considerată un atribut exclusiv al voinței divine, ea depinzând de voința unui împărat lumesc, care era sultanul: -a devenit o funcție administrativă, iar domnul un înalt dregător al Porții, ocupând un anumit grad în ierarhia administrativă otomană; atribuțiile domniei au fost limitate de drepturile și privilegiile boierimii mari, care-l asista pe domn la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
aînvierii, „voi Mă veți vedea, pentru că Eu sunt viu și voi veți fi vii”(s.n.). Acest fapt este dovedit și prin apariția Mântuitorului Duminica, ziua Învierii, în fața ucenicilor, prin „ușile închise”<footnote Vezi Ioan 20, 19-31. footnote>, adică,prin transcenderea „lumescului”, prin depășirea simțurilor orbite<footnote Pe Tabor, vederea lui Dumnezeu este posibilă prin îndumnezeirea omului. footnote>,care deveniseră piedică, în lumea aceasta, adevăratei vederi<footnote Pe care Sfinții Apostoli Petru, Ioan și Iacob o primiseră ca arvună pe muntele Tabor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu putere” (Marcu 9, 1), pe când prin Înviere ea este „în-lăuntrul lor” (Luca 17, 21); „Cele cu neputință la oameni” (Luca 18,27). Nu există vreun alt program al instaurării Împărăției lui Dum-nezeu pe pământ, sau de înlăturare a puterilor lumești, în afară deputerea lui Dumnezeu în Hristos, Care a zis: „Mi s-a dat toată putereaîn cer și pe pământ” (Matei 28, 18), putere pe care El nu o împartecu nimeni. „Eu sunt Domnul și acesta este Numele Meu. Nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
acesteia va fi aruncat afară.Iar Eu când Mă voi înălța de pe pământ, îi voi trage pe toți la Mine. Iar aceasta zicea, arătând cu ce moarte avea să moară” (Ioan 13, 31-33), așa cum sună îndemnul cântării heruvimice: „Toată grija lumească să o lepădăm”. În același sens, suirea pe cruce „Sapă la rădăcina pomului” (Luca 13, 8), acolo unde la rădăcinile vieții omenești se strecurase moartea. Privirea la Hristos pe Cruce vădește mușcătura de șarpe a morții. „Șarpele de aramă” (Numeri
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sculându-se a certat vânturile(din minte) și valurile (din inimă) și s-a făcut liniște mare” (Matei 8,26), ca „pacea lui Dumnezeu care covârșește mintea” (Filipeni 4, 7),ca „înțelepciunea lui Dumnezeu tainică și ascunsă” ignorată de stăpânirile lumești, care „răstignesc pe Domnul slavei” (1 Corinteni 2,7-8): „Am așteptat pe Domnul Care Mă izbăvește de împuținare decuget și de viforul gândurilor” (Psalm 54, 6). În sens negativ acestlucru este exprimat în folclor ca o imprecație: „Să ai hodina
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a structurii libere a spiritului uman este apatia (ἀπάθεια), nepătimirea, identificată cu virtutea, care nu e altceva decât aspectul frumuseții interioare a chipului<footnote Nicolae Fer, op. cit., p. 85. footnote>. Sufletul trebuie să se retragă din strălucirea înșelătoare a vieții lumești, așa cum Moise se retrage, fiind mai mult timp păstor. Retrăgându-se din lume (poate fi vorba și de o retragere a omului în pustiul inimii sale), după o vreme i se arată întâia lumină a credinței în Dumnezeul Cel Adevărat
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
să se formeze verbe” (p. 182). Așadar, atât cuvintele cât și gramatica limbilor ar fi, conform științei profane, produsul unor convenții între membrii colectivității umane, „născociri ale șireteniei omenești”, „invenție a artei sau nevoii” de comunicare (p. 184). Presupusa origine lumească a limbilor, spune Cantemir, permite științei respective să diferențieze limbile „găsind că unele sunt mai pieptănate, compunerea este mai meșteșugită și pronunțarea mai elegantă și mai dulce; ea a descoperit că altele sunt mai necioplite și mai aspre, mai slabe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai bucur și eu de una de alta... ale vieții cotidiene? sări Noel. Vezi tu, nu să nu le "guști". Le încerci, vei afla cum sunt, dar mergi mai departe. Nu să rămâi cramponat pe ele. Le ai aceste plăceri lumești (o mâncare, o băutură etc.), dar nu să-ți faci obișnuință și scop în viață în ale căuta și avea, să nu exagerezi. Doar să le vezi cum sunt. Noi, ca oameni, trebuie să avem alte țeluri în viață. Care
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
școală, rebel sau cuminte, Și peste dezastre te chem și te-nvăț. Nu-mi plânge prin lacrimi, să-mi plângi prin sintaxă, Sunt frazele tale obsesii firești, Iar eu voi plăti, prin emoții, o taxă, Luându-mi licența în cele lumești. Nu-mi plânge prin lacrimi, să-mi plângi intangibil, Eu sunt antonimul căzut în genunchi, Rămân dependent de acordul credibil Și dorul de viață mi-l țip din rărunchi. Nu-mi plânge prin lacrimi, să-mi plângi metaforic, Cu ritm
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
deochi, Accepți mahmureala ca stare de dor Și-n tine, confuze, durerile mor, Tu ești predispus la eșec și păcat, În suflet se zbate un câine turbat, Când cazi, te ridici; când mori, te trezești, Îți faci idealuri din cele lumești, Așa te întorci către tine, firesc, Spre-acela ce spune nu mor, căci iubesc, Te prinzi într-o horă a jocului greu Și ești doar un om cnd te simți Dumnezeu. Eu cred în iubire, dezmăț și destin, În doza de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
la mâini și picioare și tot felul de zorzoane și multe altele ca acestea, zici că-i greu și n-au timp? Măi fraților creștini ce facem? O luăm razna? Ia citiți în biblie ce spune pentru toate aceste deșertăciuni lumești. Dumnezeu ne vorbește de toate, mai puneți frâu la toate și vă apropiați de Dumnezeu și Cuvântul Lui. Noi grăbim Apocalipsa, aducem mânia Lui Dumnezeu peste noi și urmașii noștri. Hai să mai lăsăm moda asta vicleană că-i a
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
rană în inimă plecarea sa la Domnul. Aș fi fost în stare să, fie zi de doliu în țară și să se tragă clopotele la toate mănăstirile și bisericile din țară, toate 3 zile și să nu fie deloc muzică lumească numai de doliu... Să nu fie trecut sub tăcere această Mare Personalitate. Să nu îngăduie Dumnezeu să treacă neobservate suferințele lui sau să sufere alții care vorbesc despre Părintele Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă județul Neamț. Da scumpii mei
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
că ne vine și Dumnezeu în ajutor. Să ne iubim, iubire duhovnicească și să ne fie milă de semenii noștri, să le venim în ajutor cât putem. Dintre noi nu avem timp pentru că îl folosim, fără folos cu diferite deșertăciuni lumești nefolositoare. Cât timp pierdem la TVR, la laptop, computere și alte aparate cu jocuri electronice și multe multe altele dar să mai citim o carte bună, ziditoare de suflet, să mai vedem din zestrea pe care ne-au lăsat-o
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
din zestrea pe care ne-au lăsat-o Sfinții Părinți, sau de vorbă cu Dumnezeu să stăm. Sper că ați înțeles mesajul Sfinților Părinți, care ni l-a lăsat în cărțile lor bune și nu le putem înlocui cu altele lumești. Și rugându-ne toți, că toți avem nevoie de Dumnezeu și de mântuire. Sigur unul mai mult, altul mai puțin, altul cu mai multă căldură sufletească, fiecare cum putem și cât putem. Sigur ne vine și Dumnezeu Duhul în ajutor
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
căutați ziua-n amiaza mare, nevrednicilor? întrebă un călugăr cu barba sură și lungă până la brâul antiriului. Ne-a trimis tătuța Vasile la starețul Ioan! răspunseră băieții. Apoi, prea sfinția sa are alte treburi, îl mai năcăjîți și voi cu prostiile voastre lumești! se mânie cuviosul călugăr Pahomie. Părintele Ioan ne așteaptă! strigă mâniat bătrânul. Atunci, călugărul deschise drugul cel mare, din lemn de stejar, cu care ferecase porțile lăcașului, poftind drumeții în curtea mănăstirii. Tihna îmbietoare a mănăstirii îi fermecă pe musafirii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]