9,370 matches
-
venea de la sesiunile parlamentare, de la gara din Bacău era luat cu căruță cu cai. După ce ieșea din oraș, simțea o mare plăcere să meargă cu picioarele atârnând de pe coșul căruței. Gheorghe Gr. Bârgăuanu (1896-1964) Născut la 4 august 1896 în Lunca - Filipeni și a urmat școala primară în sat cu învățătorul Gh. Postoi. A urmat liceul și Facultatea de drept din Iași. Între 19201930 a fost redactor al revistei „Viața Românească” din Iași, condusă de G. Ibrăileanu. A debutat în literatură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Boca, precum și din alte mărturii mai vechi și mai noi, am selectat pe unii luncași care au îndeplinit funcții importante. Menționăm că „fabrica de învățători” creată de învățătorul Gheorghe Postoi a continuat, mulți, foarte mulți elevi și eleve din Lunca optând pentru Școala Normală (Liceul Pedagogic), care pot fi cuprinși într-o scriere specială despre Școala din Lunca. Cu siguranță, nu toți cei ridicați din satul Lunca spre posturi și funcții au putut fi cuprinși aici; unii, probabil, nu sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îndeplinit funcții importante. Menționăm că „fabrica de învățători” creată de învățătorul Gheorghe Postoi a continuat, mulți, foarte mulți elevi și eleve din Lunca optând pentru Școala Normală (Liceul Pedagogic), care pot fi cuprinși într-o scriere specială despre Școala din Lunca. Cu siguranță, nu toți cei ridicați din satul Lunca spre posturi și funcții au putut fi cuprinși aici; unii, probabil, nu sunt cunoscuți nici după nume. Ne cerem scuze celor care nu se vor regăsi între cei nominalizați aici: 444Arbureanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de învățătorul Gheorghe Postoi a continuat, mulți, foarte mulți elevi și eleve din Lunca optând pentru Școala Normală (Liceul Pedagogic), care pot fi cuprinși într-o scriere specială despre Școala din Lunca. Cu siguranță, nu toți cei ridicați din satul Lunca spre posturi și funcții au putut fi cuprinși aici; unii, probabil, nu sunt cunoscuți nici după nume. Ne cerem scuze celor care nu se vor regăsi între cei nominalizați aici: 444Arbureanu Gheorghe Dumitru - învățător, fost director al Școlii, a scris
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
probabil, nu sunt cunoscuți nici după nume. Ne cerem scuze celor care nu se vor regăsi între cei nominalizați aici: 444Arbureanu Gheorghe Dumitru - învățător, fost director al Școlii, a scris, împreună cu învățătoarea Maria Păvăluță, o primă monografie a școlii din Lunca. Arbureanu Dumitru a fost o fire sensibilă, a scrisă versuri, a și publicat o plachetă de versuri. - Gheorghe Călinescu - învățător, pentru scurt timp director, a îndeplinit funcții importante legate de viața culturală. Organizarea bibliotecilor din fostul raion Bacău și din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a îndeplinit funcții importante legate de viața culturală. Organizarea bibliotecilor din fostul raion Bacău și din alte părți se datorează și muncii pasionate a învățătorului Călinescu. A consultat și conspectat un volum apreciabil de lucrări pentru o monografie a satului Lunca, în colaborare cu Olimpia Bădăluță. Nu am reușit să obțin o fotografie a învățătorului Călinescu de la fiica sa, medică în Bacău. Ar fi meritat să ocupe un loc mai însemnat între cei care au vrut să-și preamărească neamul și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în legătură cu Planul geodezică și de parcelare a moșiei Dobreana, copiat pe calcă și heliografiat în cinci exemplare după 1970, prin grija colonelului Bădăluță. Economiști din familia Bădălu Gheorghe Bădăluță (1921-1982) A văzut lumina zilei la 11 noiembrie 1921 în satul Lunca, unde a urmat, cu învățătorul Gheorghe Postoi, primele clase primare ca premiant, și premiant a fost și la Liceul Comercial din București și la Academia Comercială. A dovedit aptitudini deosebite la matematică, încât, la sfârșitul liceului, a fost oprit ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la pensie în 1982. L-am văzut ultima dată la înmormântarea tatălui meu, în 1977, și atunci, de la biserică, el m-a luat împreună cu fratele lui mai mic,Florin, până la locul în care a fost casa părintească, aproape de biserica din Lunca. „- Hai, Florine, să mai vedem o dată, că nu știe de vom mai călca pe aici!” La pensie a avut puțin timp să se gândească la un episod din tinerețe care putea să-i schimbe viața. Era prin 1952 când Gheorghiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sa. A fost înmormântat șa Cimitirul ortodox din Viena. Singurul care a putut să ajungă la înmormântarea lui a fost fratele mai mic, Florin. Odihnească-se în pace în acest pământ străin! Maria Maria (Marina, Maricica), născută în 1925 în Lunca unde a învățat primele patru clase. La București urmează Liceul de Arte și Meserii, „Regele Ferdinand” pe care l-a absolvit în 1945, an în care se înscrie la ASE și urmează 3 ani, până când frecvența devine obligatorie. În timpul facultății
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Construcții Hidrotehnice unde își cunoaște soțul, inginer Ion Hortopan. Se căsătorește, nu mai profesează, se dedică creșterii și educării copilului, o fetiță, Andreea, care a devenit medică la Spitalul de Urgență București. Elena Elena (Elvira), născută în 1926 în Lunca, decedată la Parisă în 2004. Școala o face în București, unde, după școala primară, urmează Liceul Comercial „Regina Elisabeta” pe care-l absolvă în 1942. Se înscrie la ASE, urmează cursurile și, în același timp, lucrează la Banca de Investiții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
O fac eu, tu nu știi, nici nu-ți iese așa bine. S-au certat, acolo, până s-au hotărât care să înceapă. Făceau un om mic, din lut, îl împodobeau cu panglici și cârpe colorate, cu flori, era plină lunca de flori, una i-a pus pe cap o coajă de ou roșu, de la Paști, și striga ca o nebună: Scaliene, pornește ploile!, să deschidem porțile, mă! L-au îngropat apoi, s-au dus spre un loc ascuns între ierburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ei acolo; pe morți îi visezi, visezi că te iau la ei, ba nu, nu te pot lua; morții, morții, morții... mie mi se făcuse pielea ca de găină, eram mic și m-am speriat. Toate păsările plângeau acolo, în lunca noastră. Au îngropat păpușa aia din lut, cred că eram singurul din sat care știa unde, văzusem bine locul înmormântării. Au plecat la una acasă, pentru pomana mortului, știam că vor coace ghizmană, plăcintă mare, turte speciale și ușor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Dintr-atîția frați mai mari: Unii morți Alții plugari; Dintr-atîția frați mai mici: Prunci de treabă, Scunzi, peltici, Numai eu, răsad mai rău, Dintr-atîția, prin ce har? Mă brodisem șui, hoinar. Eram mult mai prost pe-atunci... Când Păresimi da prin lunci, Cu pietrișul de albine, Ne părea la toți mai bine: Țânci ursuzi, Desculți și uzi, Fetișcane Cozi plăvane Înfășate-n lungi zăvelci, O porneau în turmă bleagă Să culeagă Ierburi noi, crăițe, melci... Era umed în bordei Și tuleam și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-as vorbe și descîntec! Trebuia să dormi ca ieri Surd la cânt și îmbieri, Să tragi alt oblon de var Între trup și ce-i afar'... Vezi? Ieșiși la un descîntec: Iarna ți-a mușcat din pântec... Ai pornit spre lunci și crâng, Dar porniși cu cornul stâng, Melc nătâng, Melc nătîng!" Iar când vrui să-l mai alint, Întinsei o mînă-amară De plâns mult... și dârdâind, Două coarne de argint Răsucit se fărâmară. Că e ciunt, nu m-am uitat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! Poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea Meduzele când plimbă sub clopotele verzi. TIMBRU Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare Și unda logodită sub cer, vor spune - cum? ... n-ar fi decât pentru a vă da ideea (fr.). Ar trebui un cântec
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
colgiul hap, Fox cu ochii-ntorși cu albul, Fix cu ochii la harap! Sus în pat Haide - zup! Adă botul Să ți-l pup. La ureche-apoi să-l pui, Să zici iute ce-ai să-mi spui. Vrei să batem lunci, păduri? Ori ești poate în călduri Și-ai venit să-ți caut fată Tot ca tine de pătată: Nunul vinovat să-ți fiu, Să-mi vând sufletul de viu! Nu mă bag să caut fată, Că e treabă mult spurcată
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
războinic, cuprins de-o vraje-adîncă. - Asemenea câmpiei, sub cerul vânăt încă, Ținuturi ale minții, lăsați să vă-mpresoare, Lăsați să cadă-ntruna din neaua altui soare, Ce veșnic brațul ritmic al timpului aruncă... Cad flori de-argint, de spumă pe lunca-n sărbătoare, Și vânturi potolite întinsurile-alintă, Și fluturi albi s-adună în pâlcuri orbitoare, - O, suflete, ca lunca te-mbracă-n hiacintă... CUCERIRE De-a lungul nepăsării acestei reci naturi, Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare Desfac în foi sonore
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Lăsați să cadă-ntruna din neaua altui soare, Ce veșnic brațul ritmic al timpului aruncă... Cad flori de-argint, de spumă pe lunca-n sărbătoare, Și vânturi potolite întinsurile-alintă, Și fluturi albi s-adună în pâlcuri orbitoare, - O, suflete, ca lunca te-mbracă-n hiacintă... CUCERIRE De-a lungul nepăsării acestei reci naturi, Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare Desfac în foi sonore o limpede chemare Vom merge în armură de fier, încinși și duri. Ca nu cumva sub dârza trufie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să beau? - Și-om prelungi povestea, ce-n lumea lor obscură Imaginile noastre de umbră, începeau?... DRIADA I Eu îl priveam prin geamul vărgat de lujeri, vara, Ori scris de colții iernii cu sterpe flori de ger, Cum pe tipsia luncii, biet arbore stingher Își frânge vreascul veșted sau clatină povara, Dar pârtia sticloasă mi se părea înceată; Iar calea însorită, prea lungă pîn' la el. Și-am stat să-nnod întruna - inel lângă inel - Din sfoară, mreji; și vârșii, din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Pat neted în plocadul de ierburi și pământ. II Așa am pus deoparte și munca migăloasă, Și trândăvia iernii, și grijile de ieri. Ca singur, în șoptirea născândei adieri S-o iau pe cărăruia de humă lunecoasă. Curând în miezul luncii, un neștiut fior Simții urcând prin lucruri spre ființa mai deplină, Din jgheabul pietrii,-n lujer, din brazdă, în tulpină: Nestânjenitul vieții fior biruitor. Cursese pretutindeni... Și-acum, albeau privirii Ciorchine de potire și pături moi de puf, Și nu știu ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
presimțite abia, dar fără nume. Încât, cu pași nesiguri, cu trupul dus agale Și mintea stătătoare ca undele în iaz, Într-un târziu, când ziua trecuse de amiaz Împovărat de simțuri, mult istovit de cale, Mă pomenii în fața stingherului din luncă, Sălbatecului arbor întrezărit prin geam. Părea trudit și vârstnic... Un noduros mărgean Încununat cu alge, un trup răpus de muncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi ce stau să pice Din care ramuri hâde - năprasnici șerpi lemnoși Zbucnesc, ca sus
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-mparte-n ramuri, crește... Încet, încet, pe scoarță ghiceam cum se ivește Ierbos și încă umed un strai sărbătoresc; Cum mai adânc, sub blana de mușchiuri unduiesc Nelămuriri de cărnuri, cum se răsfiră vine, Cum toată viața aspră, sălbatecă din lunci Se-adună, se strecoară prin rădăcini și vine Ca laptele-n gâtlejul nesățios de prunci. Miresme calde, lâncezi se revărsau, cascadă, De sus, din ce păruse a fi frunzișul lui... - Atunci, silindu-mi ochii să suie și să vadă Zării
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
s-a vărsat puiac de fragi... Vântul curge... Sub pleoape aburesc vedenii dragi... Latri... luneci... Pe sub fulgii somnului te pierzi de-a bine. Și pe rând, în gămălia ta de minte, prinsă-n vis, Vin să-noate ca-într-o piatră lăcrimată: lunca, fânul, Malul apelor și clipa jinduită când stăpânul Vreo nuia zvârlind pe gârlă te asmute: "Ad-o, Miss". Tânără, ca altădată, coapsa ta în coardă vine: Laba scormone mormântul vreunei cârtițe de soi; După coada retezată dai târcoale, roate pline; Bați
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prelungeau încrezători, pe lujerul tânăr, mișcarea de împlinire vegetală, când soarta de judecător nomad, fără cuscriri ilustre, a lui tată-meu, îl arunca din Câmpulung, mai departe decât mi-e astăzi Brazilia și Alaska, la 700 de km, undeva, în lunca Siretului, aproape de gara Gălbeni. Dar locurile care se vesteau aspre, de surghiun, se dovediră o foarte blândă țară. Giganți înfloriți în arnici, cu plete și umbre de nuc sub pălărie; boi înceți cu coarne zvelte și divergente, ca veritabilii căpriori
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
rumegând interminabile algoritmuri în seri, pe praguri, sub un cer de Golgotă; armeni cafenii, armence în doliu încărbunat, învîrtind cărți de joc și răsucind țigări fără rușine: lume prea felurită, împrumutînd de la oglinda unei tristeți comune singura ei unitate. Dar lunca de aur și pădurea eminesciană mă ajutau să uit lugubrul multor sindrofii armenești. Râul mai ales, sticlos, egal, bogat, dar și insipid ca marele său cântăreț, Siretul leneș se confundă cu una din cele mai dragi vedenii. În fast minuscul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]