2,194 matches
-
în cazul că le-ai scris tu. Săndișorul meu, când ai timp, scrie-mi, Mia ta se bucură mult de tot, când primește rânduri dulci de la tine. Transmite-le la toți cele cuvenite, sărutări Anișoarei și Domnichii, sărutări de mâini măicuței și lui tăticu. Pe tine te sărută dulce de tot a ta logodnică, Mia. În octombrie 1940, își reamintește, solicitase un post în învățământ, indiferent de locul unde ar fi fost acela dar i se răspunsese cu indiferență. Bârlad, 4
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tău mai întâi. E drept, nici nu aș ști ce să i scriu... Sandul meu drag, te rog pentru ultima dată, fii bun și scrie-mi mai des, nu mă lăsa să sufăr și să fiu îngrijorată pentru tăcerea ta. Măicuței și lui tăticu transmite-le sărutări de mâini, celorlalți sărutări, iar pe tine te doresc și te sărută mult, a ta Mia. Da, tânărul învățător avea probleme. Plecând supărat de la Inspectoratul școlar care avea posturi în învățământ doar pentru cei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ne vom revedea. Eu am început să număr zilele. Până la sfântul Nicolae au mai rămas 46 zile, în fiecare seară am grijă și scot o zi din calendar. Acum, înainte de a închide scrisoarea, te rog, transmite-le sărutări de mâini măicuței și lui tăticu, sărutări celorlalți, iar pe tine te pupă dulce și cu dor mult, a ta logodnică care se gândește mereu la tine, Mia. Scrie-mi mai des, sunt puțin mai pretențioasă, singurul defect pe care îl am. N.A.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu se știe nimic precis. Astea ar fi noutățile din Ploești. Eu sunt bine și dornică să te văd cât mai curând. Doamna directoare îți mulțumește pentru cele transmise, la fel și Căpătoiu, la rândul meu transmit celor de-acasă , măicuței și lui tăticu, sărutări de mâini, celor în drept sănătate iar pe tine, cel de pe urmă, te pup mult de tot și dulce, a ta logodnică care te dorește în fiecare clipă, Mia. În cazul de vei fi numit, ai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
postul, scrie mi tot aici. Transmite la toți dragi salutări de la mine. Caută și scrie-mi vești bune, nu mă mai necăji. Am plâns o noapte întreagă. Astăzi sunt ca după un chef mare. Tu ești vinovatul. Sărutări de mâini măicuței mele și lui tăticu, când am să vin acasă am să te spun lor că mă necăjești... 14 noiembrie 1940 Sandy drag și scump, Am primit scrisoarea de la tine la timp, adică chiar când mintea îmi era concentrată la toți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Crăciun, cu Sandy, mai repede, îmi este dor de el mult, mult de tot. Aș vrea să mă crezi că rândurile pe care ți le scriu, cuvintele le spun din tot sufletul meu. În cazul când scrii acasă, transmite-i măicuței de la mine sărutări de mâini, la fel lui tăticu. Domnichii și la ceilalți, cele cuvenite. Pe tine te pupă dulce, Minuța, logodnica ta. N.A. Revăzându-și corespondența la 26 februarie 2000 profesorul clarifica întâmplările care constituiseră confidența sa de odinioară
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Le comunici și data precisă, adică 9 februarie a.c. acum le scriu și eu și o rog și pe Lenuța să le scrie. În cel mai rău caz o să ne cunune Lenuța. Trebuie să-i scriu și lui tăticu și măicuței să vină și ei sau în cel mai rău caz Domnica să nu lipsească. Mulțumesc mult familiei Condrea de cele transmise și cât de curând sper că am să am ocazia să-i cunosc personal. Doamna directoare a fost invitată
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
oferit singură. Sandy dulce, scrie-mi ca întotdeauna, mult și vești bune, mult mai bune. Când pleci? Și cât stai la Tg. Ocna? Aș vrea să nu mai pleci și să scapi de toate necazurile. De acasă ai primit vești? Măicuța nu mi-a răspuns la scrisoare. E oare supărată pe mine sau chiar pe amândoi? Mi-a dat de gândit, te pupă cu tot dorul, a ta , Minuța. N.A. Urma o anexă la scrisoarea de mai sus: Sandul meu, Iartă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să te vadă dar dacă nu se poate, va veni timpul când vei putea tu să vii. Numai să fie liniște, pace și sănătate! De concediul tău, ce se aude? E speranță? Îmi este dor tare de tine și de măicuța, să o văd. Tu ce zici? În perioada asta nu-mi scrie nimic. Te-am mai rugat dacă poți să faci o aprovizionare cu zahăr. Ai putea face ceva? Mi-ar pare rău să nu poți procura. Aici am găsit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nici nu am avut timp de fotografiat. Poate va veni timpul să vii acasă, așa că tot mai bine e cu realitatea... Tu de ce nu te pozezi, ce mulțumire mi-ai face să te am și eu văzut din meleaguri îndepărtate. Măicuța e bine, la fel și ceilalți, tăticu e plecat la locuri și probabil să vie tocmai duminică. Cu dumnealui nam putut vorbi până acum. Pe săptămâna viitoare cred că mă voi duce la Bârlad pentru anumite cumpărături. Dacă găsesc ceva
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
prin telefon sau fac câte un drum la el. De asemenea, am intrat în legătură și cu cardiologul din Făgăraș și cu alți medici pe care i-am adus pe rând la noi pentru a-l verifica. Dumnezeu și buna Măicuța Domnului să-l pună pe picioare pentru a relua de la capăt toate câte am lăsat, cu o grijă acum sporită, permanentă, și scutire totală de efort. Titel a înțeles că nu mai poate lucra cu bunelu, învață singur și vine
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de o parte, avîntul categoriilor sociale legate de comerț, de "industrii" și de mînuirea banului, n-a făcut să dispară în ciuda "emancipării comunale" pe vechii deținători ai puterii și anturajul lor: episcopi, enoriași ai parohiilor, canonici ai bisericii catedrale, călugări, măicuțe, seniori, cavaleri, mezini ai familiilor nobile care au emigrat în orașe etc. Pe de altă parte, există mari diferențe de avere între membrii celorlalte grupuri sociale. Alături de patriciatul aristocratic (cuvîntul, aplicat de Pirenne ansamblului populației de avuți, nu corespunde) și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
din țară. Dar a murit într-un accident. De unde știți atîtea despre ei? Păi, mai aude omul de la unul, de la altul. Privesc tapiseria. O scenă religioasă, cu Maica Domnului. Eu cred că a aparținut unei biserici. Este lucru făcut de măicuțe. Da, era în capela lor, de familie. Nu mai rabd și dau în foc. Simțeam că trebuie să urlu. Și Dumnezeu nu te-a trăsnit? Cîte am făcut eu pentru Biserică! Eu îs cu frică de Dumnezeu, domnule primar. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sa că i-a luat cureaua. Mai știi? Poate se spînzura cu ea și scăpa cartierul... La solist se asociază niște balabuste care rag mai delicat și varsă lacrimi că bărbații nu mai au vigoarea de altădată. M-ai lăsat măicuța meaaa, polițistul să mă iaaa... Fir-ai al dracului de polițist! De ce i-ai dat drumul, mă? Nu puteai să cheltui un glonte, să-l rătăcești? Te uiți la ceas și oftezi. Este ora unu. Maneaua îți intră în oase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
preotul Dârțu, care spune că prima stareță a mănăstirii Socola ar fi fost Magdalina monahia. Poate...Se știe însă că, pe la 1671, dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale”. Adică învățătoare. Printre acestea erau: Marina, Avramia, Lichirie, Mălana și Mitrofana. - Aceste măicuțe nu erau „dascale” numai cu numele. Ele au adus lumina învățăturii atât pentru viețuitoarele mănăstirii, dar și pentru jupânițele din familiile boierești care doreau să pătrundă taina cărților. In 1803, mitropolitul Veniamin Costache, socotind că este nevoie de o „școală
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
stilul în care a fost făcută. Se știe că prin 1855 Icoana împărătească a Maicii Domnului din catapeteasmă a început să lăcrimeze. Asta se întâmpla o dată la 3-4 zile. Spune-mi acum, mărite Spirit, câte ceva despre mănăstirea Socolei din vremea măicuțelor.Apoi cam toate cele mergeau mai altfel. Este curios că despre danii către mănăstirea Socolei se poate vorbi mai puțin. În schimb, despre împresurări ale moșiilor mănăstirii de către megieși găsim zapise destule. Primul ar fi cel din 5 mai 1666
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii în toate părțile...dumisale lui Gligorașco vătavul părinelui mitropolitului Ghedeon...Si cu acești bani am făcut o vie svintei mănăstiri, în sat, la mănăstire, care iaste de față.” - Se vede treaba că măicuțele se gospodăreau cu mulă chibzuială. - Iată însă, mărite Spirit, că necazurile călugărițelor de la Socola pot veni de unde nu te aștepți. Tocmai din partea slujitorilor domnești, care s-au așezat pe moșiile Iezăreni și Rediul lui Tatar, fără să dea socotală nimănui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
salută respectos și după ce primește răspuns la salut, îi întreabă : - Unde mergeți cu pași așa fermi, se pare că mergeți ca mine, mai departe ? - Nu chiar așa departe, dar nici prea aproape ca să mergem, pe vremea asta, agale, răspunde o măicuță ce se afla în fața ultimei persoane din cârdul ce se formase. Apoi continuă : « Eu cu persoana aceasta mergem la Schitul Mălinești, ce se află colo după pădure, aproape de vârful dealului, iar dumnealor din fața noastră sunt Gârceneni. Dar dumneata unde mergi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ce se formase. Apoi continuă : « Eu cu persoana aceasta mergem la Schitul Mălinești, ce se află colo după pădure, aproape de vârful dealului, iar dumnealor din fața noastră sunt Gârceneni. Dar dumneata unde mergi? Săndel, oarecum surprins de răspunsul prompt dat de măicuță ca și de-ntrebarea pusă, fiind singura care se angaja în răspuns, dintre bărbații ce dominau, a fost bucuros că și-a găsit tovarăși de drum, având cu cine să discute pe parcursul anevoios al drumului. Tânărul nostru fusese de câteva
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
data aceasta luminează copacii de la rădăcină, tulpină și coroană, până intră în dansul său pe vârful copacilor, apoi tot mai sus pe bolta cerească. Aproape de bifurcația drumului ce ducea către Schitul Mălinești, Săndel află că persoana care o însoțea pe măicuță, era o profesoară de franceză dezamăgită de noua orânduire ce căpăta tot mai multă credibilitate în rândul unor consăteni. - Nu am crezut și nu cred în cei ce vor să facă, oamenii noii orânduiri, se destăinui ea, motivând într-un
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
urmez. - Nu știu ce să zic, deocamdată eu sunt elev, la o școală militară. Trebuie să învăț și să respect ordinele primite, răspunde Săndel surprins de fermitatea acestei tinere profesoare, care indiscutabil, își zicea el, poate știe ce gândește. S-au despărțit. Măicuța o luase înainte, cu vreo șapte opt pași. tinerețea e tinerețe. Își iau rămas bun, privindu-se încrezători în viitor. - Domnul aibă grija de toate, noi suntem prea neputincioși de aceea ne rugăm lui să ne lumineze mintea spre cele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pus, Mormânt deschis în lungă așteptare, Ca să-L primesc în mine pe Iisus. Tot în poezia maicii Teodosia regăsim o caracteristică general manifestată în spațiul românesc, anume dragostea specială a românului pentru Maica Domnului, cea care e numită cu diminutivul „Măicuța” în popor. Acest diminutiv definește o familiaritate pe care credinciosul român o manifestă, simțind-o cu adevărat față de cei din ceruri. Poate nu întâmplător părintele Teofil recita printre altele poezia „Filă de acatist”, atât sfinția sa, cât și predecesorul său, părintele
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
care miroase a folclor (pe deasupra) dar e (pe dinăuntru) creația individuală a cuiva care amestecă În cratiță tradiția cu elemente ale vieții moderne, precum scrisoarea, poștașul și, nu peste mult, cu e-mail ul pe care-l așteaptă știu eu ce măicuță (evident) bătrână și părăsită de plozi. À propos: În lumea animală, mama Însăși Își gonește din cuib puii deîndată ce simte că aceia Își pot purta singuri de grijă. Creație colectivă? Pe mine! Nici pomeneală. Creația folclorică e colectivă numai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin priviri că aici e casa Lui Dumnezeu. După slujbă am întâlnit o măicuță cu chip ca de înger, care la rugămintea noastră ne-a vorbit despre istoria Mănăstirii Probota. De la dânsa am aflat că din timpul domniei lui Petru I Mușat, este consemnată biserica „Sfântul Nicolae” în Poiana Siretului. Alexandru cel Bun, domnitor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cărui chip este înnegrit datorită trecerii la islamism), Ștefan, doamna Elena și copiii mai mici: Constantin și Ruxandra. În curtea mănăstirii se văd ruinele casei și ale beciului domnesc, dăinuind peste ani încă din timpul domnitorului Petru Rareș. La plecare, măicuța a ținut să ne arate stema Țării Moldovei din timpul lui Petru Rareș și ne-a explicat că aceasta este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de soare, iar la stânga de semilună. Ne-am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]