1,950 matches
-
căderii, simbolizată prin veșmintele de piele, dar că trupurile noastre prezente sunt, în ciuda acestui fapt, nu foarte diferite de ceea ce omul avea înainte de cădere<footnote J. Plagnieux. Saint Gregoire de Nazianze Theologien, Paris, 1951, p. 426. footnote>. La Sfântul Maxim Mărturisitorul găsim un singur text, în Ambigua, unde arată în mod indirect că este conștient de interpretările origenistă și grigoriană. Caracteristică este tratarea sa a problemei, care este înrudită nu cu sfântul Grigorie de Nyssa, ci cu expresia particulară a sfântului
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și reflux [... ] primul om era gol nu în sensul că n-ar fi avut nici carne, nici trup, ci ca unul care nu avea această constituție mai îngroșată, care face ca trupul să fie muritor și dur<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigore Teologul, traducere din grecește, introducere și note de pr. prof. dr. Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 80, Edit. Institutului Biblic și
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
multă greutate de ele, pe când deprinderile bune ni le însușim anevoie și le pierdem lesne. Toate aceste neajunsuri sunt urmări ale păcatului original și dovada tristă, dar sigură, a realității lui<footnote Ibidem, pp. 135-136. footnote>. Urmând învățăturii Sfântului Maxim Mărturisitorul, Părintele Stăniloae menționează că e foarte greu de distins concret între latura lor de păcat și cea de urmare a păcatului. Judecata greșită a minții și lipsa de tărie a voinții sunt susținute de cele mai multe ori de o patimă; simțualitatea
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în Filocalia..., vol. VIII, p. 456. footnote>. Hristos, din iubire de oameni, pentru omul cel căzut în neascultare, Și-a însușit de bunăvoie prin moarte osânda omului, ca să-l mântuiască, hărăzindu-i prin aceasta, înnoirea spre nemurire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, răsp. 42, în Filocalia..., vol. III, p. 152. footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu, iar restaurarea acestei comuniuni cu Dumnezeu a fost scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ar fi fost îndeajuns. Întruparea deci ne arată în mod concret că Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4, 16), ne revelează în primul rând iubirea lui Dumnezeu. Taina Întrupării e privită în scrierile patristice și mai ales la Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului (definitului) și a nehotărniciei (indefinitului), a măsurii și a lipsei de măsură, a marginii și a nemărginirii, a Creatorului și a creaturii, a stabilității
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cel ce a cunoscut taina crucii și a mormântului a înțeles rațiunile celor mai’nainte spuse; iar cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai’nainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete gnostice, suta întâi, cap. 66, în Filocalia..., vol. II, p. 150. footnote>. Prin firea umană animată, Hristos recapitulează în Sine pe toți, pentru ca pe toți oamenii să-i elibereze din robia păcatului și a morții împăcându-i cu Dumnezeu
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”<footnote Ibidem, p. 280. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa este renumit ca unul dintre marii teologi mistici ai Antichității, sau chiar ca fondatorul teologiei mistice în cadrul Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl numește ὁ τη ̃ς οι̉χουμένης διδάςχαλος<footnote Opusc. theol., P.G., XCI, col. 161A. footnote>, iar Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea îl menționa pe Sfântul Grigorie de Nyssa ca fiind „numit de toată lumea Părinte al
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Mansi, Sacrorum conciliorum nova et amplissima collectio, Paris-Leipzig, 1902, tom XIII, col. 293. footnote>. Vedem în el un teolog a cărui îndrăzneală speculativă nu e egalată în antichitatea greacă creștină decât de aceea a lui Origen și a Sf. Maxim Mărturisitorul. Cu toate acestea, renumitul patrolog romano-catolic englez Anthony Meredith profesor de patrologie la Colegiul Heythorp din Londra, este de părere că e indubitabil că Sfântul Grigorie de Nyssa nu a ocupat niciodată în mințile contemporanilor săi din Imperiul Roman târziu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lucrările rămase de la cel ce a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit<footnote Ibidem, p. 129 s.q. footnote>. Pentru Hans Urs von Balthasar cei trei sfinți Părinți care trebuie studiați erau Origen, Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Maxim Mărturisitorul. Dintre aceștia el îl consideră pe Sfântul Grigorie drept cel mai interesant din punct de vedere filosofic. El îl numește pe Sfântul Grigorie de Nyssa „cel mai profund filosof grec al erei creștine, mistic”, și „poet incomparabil”<footnote Hans Urs
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
intrăm cu toții după purtări? (cu exclamația aceea în mine, ironică, "Ce-s copil?!") - la care Balotă, senin, îmi răspundea: Bineînțeles că da!" Avem printre noi, la acest sfîrșit de secol, un nou prozator, nu numai un mare umanist. Un alt mărturisitor de texte, opunînd răului, nu răzbunarea pătimașa, opunîndu-i, ca unui analfabet agresiv neștiind ce face, textul, reflecția, gîndirea, constiinta creștină europeană, care, alăturate, izbăvesc... Cîți autori care au facut închisoare nu se aruncă în descrieri care mai de care mai
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
un bistrou de pe Rue de la Huchette, martor aflat la Paris pentru a realiza un album de fotografii cu statuile orașului. Un fotograf, care nu e decât un avatar al scriitorului, devine confesorul ales, chiar neliniștit de acest sentiment al alesului. Mărturisitorul se dezvăluie treptat, cum e firesc, și se transformă dintr-un necunoscut obscur și modest (ca înfățișare) într-un personaj excepțional, implicat în cele mai neobișnuite întâmplări, depozitar al unor secrete nebănuite. Tensiunea narațiunii este întreținută tocmai de așteptarea ca
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
Dumnezeu o divizare cum socoteau adversarii Sfântului Grigorie Palama care-l acuzau de diteism ori de politeism. Distincția esență-energii nu este o inovație a Sfântului Grigorie Palama, căci ea are o tradiție mai veche printre Capadocieni, Dionisie Areopagitul și Maxim Mărturisitorul. În secolul al XI-lea, Sfântul Simeon Noul Teolog a dezvoltat învățătura Părinților is ihaș t i , anteriori lui, despre relația personală de comuniune și iubire a omului cu Dumnezeu în lumina divină. Ca și Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Sfântului Grigorie apărau simplitatea dumnezeiască făcând din Dumnezeu o esență simplă în care chiar ipostasurile primesc caracterul de relații ale esenței. În general, ideea de simplitate dumnezeiască, ține mai mult de filosofia omenească decât de Revelația dumnezeiască<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, cap. 61, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. III
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
lucrări, așa cum este afirmată de sinoadele din secolul al XIV-lea este expresia dogmatică a tradiției privind atributele cognoscibile ale lui Dumnezeu pe care le aflăm la Capadocieni și mai târziu în opera lui Dionisie Areopagitul și a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Această distincție dă naștere celor două căi teologice privind esența afirmativă și negativă una fiind Dumnezeu care se revelează, cealaltă care duce la unirea cu Dumnezeu în necunoaștere. Pentru o mai bună înțelegere a raportului energii natură divină, Vladimir Lossky
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul marchează deosebirea dintre patimă și păcatul cu fapta. Astfel, „patima e ceea ce se mișcă în suflet, iar fapta păcătoasă
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
botez, din iubirea trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pornind de la ediția tradusă și îngrijită de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 45. footnote>. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap.3, în „Filocalia...”, vol. II, p. 87. footnote>. În ce privește pe Dumnezeu, El nu poate fi creatorul răului, al păcatului, căci El nu voiește răul, fiind bunătatea absolută, Binele suprem, pe care îl exprimă
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
au făcut alții; apoi vom mai fi întrebați și de faptele bune pe care nu le-am făcut sau de faptele bune pe care nu i-am lăsat pe alții să le facă. Într-una din scrierile sale, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne vorbește despre felurile păcătuirii : „Socotesc că în patru feluri păcătuiește omul: prin răpire, prin amăgire, prin neștiință și prin aplicare (dispoziție) sufletească. Primele trei feluri îl aduc pe om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel ce
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
aduc pe om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel ce păcătuiește din aplecarea sufletească și nu vine la pocăință nici în urma experienței, nici cu trecerea vremii, va avea parte de chinuri în chip sigur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri și răspunsuri”, răspunsul 5, în „Filocalia...”, vol. II, pp. 207-208. footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât păcatele ușoare, pe care le săvârșește cineva în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau cu neștiință, cât
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, ne vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. „Dacă tot păcatul se face de dragul plăcerii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul desființarea lui se face prin reaua pătimire și întristare fie de bună voie, fie fără de voie, prin pocăință sau prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dimineața își cercetau gândurile, meditând la felul cum au petrecut ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Făcând referire la remediile păcatelor și la eliberarea omului din robia lor, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață și el că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Mărturisitorul ne învață și el că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., suta a doua, cap. 81, p. 83. footnote>. Pentru a ne dezbrăca de omul vechi care a păcătuit și a restabili comuniunea cu Dumnezeu, alterată de păcat, avem nevoie de multe rugăciuni însoțite de pocăință sinceră și de lacrimi
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]