1,666 matches
-
tipograf, în urma unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, A.I. ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domnești. Călugărindu-se, își schimbă numele mirean, Andrei, chemându-se acum Antim. În 1691 scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694 apare Psaltirea, prima carte imprimată numai de el în românește. Egumen la mănăstirea Snagov, tipărește aici, până în 1701, paisprezece cărți (în românește, grecește, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
lucru nu este absolut clar. S-ar putea să fi venit de pe partea continentală aflată lîngă insulele ioniene 2. Numele celui mai vechi strămoș înregistrat era Galeongiul, care sugerează o ascendență albaneză, dar sînt posibile și una aromână sau una macedoneană într-o familie provenită dintr-o regiune mixtă. Galeongiul era un marinar grec (sau ortodox) din flota otomană. Descendenții lui au venit la Botoșani pe la 1750 și au deschis o băcănie. Patronul era Galeongiul Gheorghiu, "Cupețul" (negustor). Gheorghiu a devenit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestea față de Bosnia și Herțegovina?"239 În 1914, Iorga a fost unul dintre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene; în 1915 a editat "Revista istorică" pentru acest institut. Iorga era convins că, dat fiind că Balcanii au evoluat sub stăpînire macedoneană, romană, bizantină și otomană, popoarele din zonă au ajuns să aibă instituții administrative, politice, sociale și religioase similare. Nu se poate deci înțelege istoria nici unei națiuni din Europa de sud-est dacă este privită izolat față de istoria regiunii luată ca un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și alte elemente culturale) de la slavi și unguri și s-au amestecat prin căsătorii cu ei (ba chiar și cu tătarii, iar mai tîrziu cu grecii etc.), ei nu au fost niciodată slavizați, cum s-a întîmplat cu bulgarii și macedonenii, care nu erau de origine slavă. Cel mai important instrument al slavizării, Biserica ortodoxă, ar fi putut deveni utilă în acest proces (așa cum fusese pentru bulgari și pentru macedoneni). Românii au folosit limba scrisă a Bisericii slavone pînă în secolul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au fost niciodată slavizați, cum s-a întîmplat cu bulgarii și macedonenii, care nu erau de origine slavă. Cel mai important instrument al slavizării, Biserica ortodoxă, ar fi putut deveni utilă în acest proces (așa cum fusese pentru bulgari și pentru macedoneni). Românii au folosit limba scrisă a Bisericii slavone pînă în secolul al XVIII-lea, iar alfabetul chirilic aproape încă un secol. Nu trebuie să ignorăm influența grecească în Principatele Române, nici cea maghiară sau chiar germană în Transilvania (sau cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Europa: conform recensământului din 1946, populația de 15,7 milioane de locuitori a Iugoslaviei cuprindea 6,5 milioane de sârbi, 3,8 milioane de croați, 1,4 milioane de sloveni, 800.000 de musulmani (cei mai mulți În Bosnia), 800.000 de macedoneni, 750.000 de albanezi, 496.000 de unguri, 400.000 de muntenegreni, 100.000 de aromâni și un număr incert de bulgari, cehi, germani, italieni, români, ruși, greci, turci, evrei și rromi. Dintre aceștia, numai sârbii, croații, slovenii, muntenegrenii și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
750.000 de albanezi, 496.000 de unguri, 400.000 de muntenegreni, 100.000 de aromâni și un număr incert de bulgari, cehi, germani, italieni, români, ruși, greci, turci, evrei și rromi. Dintre aceștia, numai sârbii, croații, slovenii, muntenegrenii și macedonenii erau recunoscuți ca etnii În Constituția din 1946, Însă li se recomanda, lor și celorlalți, să se considere „iugoslavi”5. Să fii iugoslav nu era ușor. Scriind din Belgrad unui prieten grec la sfârșitul anilor ’40, Lawrence Durrell era de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aservit Moscovei a transmis la radio (din București) un apel pentru independența Macedoniei. Manevra, menită să-l destabilizeze pe Tito prin fragmentarea teritorială a Iugoslaviei, nu a avut efectul scontat. Sugerând că o victorie a comuniștilor ar Însemna autonomia nordului macedonean al țării (cu minoritari slavi și albanezi) și, prin urmare, fărâmițarea statului grec, ea a distrus În schimb, pentru o generație Întreagă, credibilitatea internă a comunismului grec. Acest lucru a fost posibil fiindcă naționalismul grec era de o nesiguranță extremă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să fie uitate - cărțile de istorie din Iugoslavia lui Tito omiteau prudent războaiele civile sângeroase din trecutul țării -, această tăcere oficială a adus beneficii reale. Generația postbelică În formare a fost Încurajată să se considere „iugoslavă”, și nu „croată” sau „macedoneană”, iar mulți - mai ales dintre cei tineri, cei educați și cei din mediul urban În expansiune - au deprins obiceiul 1. Pe intelectualii mai tineri din Ljubljana sau Zagreb nu-i mai interesa trecutul eroic sau zbuciumat al străbunilor. În Sarajevo
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că nu remarcau naționalitatea sau religia prietenilor și vecinilor. Căsătoriile „mixte” erau din ce În ce mai des Întâlnite. Într-adevăr, liniile de demarcație „etnice” din Iugoslavia nu au fost niciodată clar definite, lucru ilustrat de distincțiile lingvistice. Albanezii și slovenii vorbesc limbi diferite. Macedonenii vorbesc macedoneana (adică bulgara, cu unele variații minore). Dar diferențele dintre variantele „sârbă” și „croată” ale limbii „sârbo-croate” vorbite de majoritatea populației sunt foarte mici. Sârbii folosesc alfabetul chirilic, iar croații (și bosniacii) pe cel latin, dar, dincolo de câțiva termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
remarcau naționalitatea sau religia prietenilor și vecinilor. Căsătoriile „mixte” erau din ce În ce mai des Întâlnite. Într-adevăr, liniile de demarcație „etnice” din Iugoslavia nu au fost niciodată clar definite, lucru ilustrat de distincțiile lingvistice. Albanezii și slovenii vorbesc limbi diferite. Macedonenii vorbesc macedoneana (adică bulgara, cu unele variații minore). Dar diferențele dintre variantele „sârbă” și „croată” ale limbii „sârbo-croate” vorbite de majoritatea populației sunt foarte mici. Sârbii folosesc alfabetul chirilic, iar croații (și bosniacii) pe cel latin, dar, dincolo de câțiva termeni literari și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Croației, era de un ecumenism notoriu În această privință, disprețuindu-i fără deosebire pe sârbi, evrei și musulmani), singura discriminare generalizată din ultima vreme era probabil cea care-i viza pe albanezii din sud, categorisiți de mulți sloveni, croați, sârbi, macedoneni și muntengreni drept leneși și delincvenți. Opinia era larg Împărtășită În Serbia 3. Aceasta, din varii motive. Albanezii erau grupul etnic care creștea cel mai repede. Dacă În 1931 ei reprezentau 3,6% din populația Iugoslaviei, În 1948 ajunseseră deja
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cursul lunii următoare, parlamentul sloven a anunțat că se retrage din sistemul fiscal federal și a proclamat independența republicii, fără a iniția Însă măsuri de secesiune. În mai puțin de o lună i-au urmat exemplul parlamentul croat, apoi cel macedonean din Skopje. Inițial, consecințele acestor evenimente au fost neclare. Importanta minoritate sârbă din sud-estul Croației - comasată În vechea regiune de frontieră Krajina - avea deja conflicte cu poliția croată și chema Belgradul În ajutor Împotriva „ustașilor” opresori. Slovenia, care era departe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
participarea la programe și proiecte realizate din fonduri europene și internaționale. ... ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Organizația Sumele alocate crt. - mii lei - ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Asociația Italienilor din România RO. AS.IT. 2.266,65 2. Asociația Liga Albanezilor din România 1.912,18 3. Asociația Macedonenilor din România 2.559,75 4. Asociația Partida Romilor "Pro-Europa" 14.890,55 5. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 5.839,92 6. Federația Comunităților Evreiești din România 3.492,43 7. Forumul Democrat al Germanilor din România 8.343
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277280_a_278609]
-
participarea la programe și proiecte realizate din fonduri europene și internaționale. ... ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Organizația Sumele alocate crt. - mii lei - ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Asociația Italienilor din România RO. AS.IT. 2.266,65 2. Asociația Liga Albanezilor din România 1.912,18 3. Asociația Macedonenilor din România 2.559,75 4. Asociația Partida Romilor "Pro-Europa" 14.890,55 5. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 5.839,92 6. Federația Comunităților Evreiești din România 3.492,43 7. Forumul Democrat al Germanilor din România 8.343
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277324_a_278653]
-
participarea la programe și proiecte realizate din fonduri europene și internaționale. ... ──────────────────────────────────────���────────────────────────────────────── Nr. Organizația Sumele alocate crt. - mii lei - ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Asociația Italienilor din România RO. AS.IT. 2.266,65 2. Asociația Liga Albanezilor din România 1.912,18 3. Asociația Macedonenilor din România 2.559,75 4. Asociația Partida Romilor "Pro-Europa" 14.890,55 5. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 5.839,92 6. Federația Comunităților Evreiești din România 3.492,43 7. Forumul Democrat al Germanilor din România 8.343
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269190_a_270519]