KorAP: Find »[drukola/base=magistratură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...2217 >

55,424 matches

Corola-website/Law/118549_a_119878

art. 125 alin. (1) din Constituție. ... De aceea Curtea Supremă de Justiție și celelalte instanțe judecătorești alcătuiesc puterea judecătorească și fac parte, în același timp, din autoritatea judecătorească, din care mai fac parte și Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii; b) cu privire la art. 19 alin. 4 teza a doua, se apreciază că din moment ce, în concordanță cu art. 131 alin. (1) din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, iar modificarea legii da conținut legal acestei autorități, este normal

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
drepturilor legale și legitime ale părților din proces care se judecă cu statul român și ar crea premisele unui proces inechitabil; ... g) cu privire la art. 73, se apreciază că, indiferent de împrejurarea că recomandările se fac de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau de către ministrul justiției, un control politic există în oricare dintre formule. Această, deoarece membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleși de Parlament, iar alegerea lor se face, în mod necesar, exclusiv pe criterii politice. Este adevărat că magistraților le

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
proces inechitabil; ... g) cu privire la art. 73, se apreciază că, indiferent de împrejurarea că recomandările se fac de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau de către ministrul justiției, un control politic există în oricare dintre formule. Această, deoarece membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleși de Parlament, iar alegerea lor se face, în mod necesar, exclusiv pe criterii politice. Este adevărat că magistraților le este interzis să facă parte din partide politice [art. 37 alin. (3) din Constituție], însă nici o constituție și nici o

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
a fi înscriși într-un partid. ... Referitor la art. 73 alin. 1 lit. a), b) și c) din lege, se apreciază că art. 133 alin. (1) din Constituție nu numai că nu oprește că propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii să fie făcute la recomandarea ministrului justiției, ci, dimpotrivă, prin mențiunea finală "în condițiile legii", permite că legea să stabilească condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii să numească în funcție pe judecători și procurori. În ceea ce privește art. 73 alin. 1

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
Constituție nu numai că nu oprește că propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii să fie făcute la recomandarea ministrului justiției, ci, dimpotrivă, prin mențiunea finală "în condițiile legii", permite că legea să stabilească condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii să numească în funcție pe judecători și procurori. În ceea ce privește art. 73 alin. 1 lit. d) din lege, se menționează că, și în acest caz, art. 124 alin. (1) frază a doua din Constituție nu numai că nu oprește că aceste

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
În ceea ce privește art. 73 alin. 1 lit. d) din lege, se menționează că, și în acest caz, art. 124 alin. (1) frază a doua din Constituție nu numai că nu oprește că aceste măsuri să fie dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea ministrului justiției, ci, dimpotrivă, prin mențiunea finală "în condițiile legii", permite că legea să stabilească condițiile concrete în care Consiliul Superior al Magistraturii să dispună promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor; h) cu privire la art. 79^1, se apreciază că

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
nu numai că nu oprește că aceste măsuri să fie dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea ministrului justiției, ci, dimpotrivă, prin mențiunea finală "în condițiile legii", permite că legea să stabilească condițiile concrete în care Consiliul Superior al Magistraturii să dispună promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor; h) cu privire la art. 79^1, se apreciază că dispoziția contestată nu contravine vreunei prevederi constituționale, iar magistrații pot fi detașați numai cu acordul lor scris. Guvernul apreciază, în punctul său de vedere, ca

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
titlul III al Constituției, a înțeles să fie riguros exact în ceea ce privește exercitarea puterii judecătorești, înfăptuirea justiției, precizând că ea se realizează numai prin instanțele judecătorești, nu și prin celelalte două componente ale autorității judecătorești - Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii - , care au cu totul alte atribuții, bine precizate de Constituție. Rigoarea legiuitorului constituant în delimitarea rolului fiecărei componente a autorității judecătorești este demonstrată și de modul diferit în care sunt formulate textele care se referă la judecători și cele care

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
la baza activității tuturor celorlalte autorități publice și să fie înscrise, ca atare, în statutul funcționarului public. De altfel, însăși Curtea Constituțională a stabilit, în considerentele mai multor decizii, că Ministerul Public, desi face parte din "autoritatea judecătorească", reprezintă "o magistratură jurisdicționala". Mai mult, întrucat procurorii își desfășoară activitatea "sub autoritatea ministrului justiției", organ esențialmente executiv, ei înșiși sunt, pe cale de consecință, "agenți ai puterii executive"; b) cu privire la art. 18 alin. 4, se arată că simpla lectură a textului duce la

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
iar, pe de altă parte, nimic nu împiedică, dacă ar fi cazul, ca o persoană care nu are calitatea de procuror să fie numită mai întâi procuror, cu respectarea condițiilor și procedurilor legale și constituționale, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, si apoi să fie promovat în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. În ceea ce privește al doilea motiv de critică a textului în cauză, anume acela că s-ar încalcă prevederile art. 94 lit. c) din Constituție

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
În legătură cu criticile aduse, se menționează că nici un text constituțional nu s-ar fi opus că promovarea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție să fie făcută direct de ministrul justiției, întrucat competența Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la promovarea în funcție a magistraților nu este prevăzută decât pentru judecători [art. 124 alin. (1) din Constituție]. Fiind însă în cauză "primul procuror al țării", Parlamentul a ales prin textul de lege soluția promovării sale în funcție, de către Președintele

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
magistrat; ... g) cu privire la art. 73, se apreciază că reglementarea nu numai că nu contravine legii fundamentale, dar este în deplin acord cu această. ... Din faptul că în art. 133 din Constituție se precizează că exercitarea atribuției conferite Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în funcție a magistraților asistenți se face "în condițiile legii", se desprinde concluzia că prin lege se pot da reglementări de natură să precizeze modalitățile concrete în care Consiliul Superior al Magistraturii să-și poată exercita această atribuție

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
exercitarea atribuției conferite Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în funcție a magistraților asistenți se face "în condițiile legii", se desprinde concluzia că prin lege se pot da reglementări de natură să precizeze modalitățile concrete în care Consiliul Superior al Magistraturii să-și poată exercita această atribuție, inclusiv inițiativa în identificarea persoanelor care urmează să fie propuse pentru numirea în funcția de magistrat. În sprijinul acestei idei stă și prevederea din finalul textului art. 133 alin. (1) din Constituție, conform căreia

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
această atribuție, inclusiv inițiativa în identificarea persoanelor care urmează să fie propuse pentru numirea în funcția de magistrat. În sprijinul acestei idei stă și prevederea din finalul textului art. 133 alin. (1) din Constituție, conform căreia lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate de ministrul justiției, fără drept de vot. Explicația logică a prevederii constituționale constă în aceea că în cadrul lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt analizate tocmai recomandările făcute de către ministrul justiției, care concura în acest fel la buna desfășurare

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
prevederea din finalul textului art. 133 alin. (1) din Constituție, conform căreia lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate de ministrul justiției, fără drept de vot. Explicația logică a prevederii constituționale constă în aceea că în cadrul lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt analizate tocmai recomandările făcute de către ministrul justiției, care concura în acest fel la buna desfășurare a lucrărilor consiliului, pe care le prezidează. Faptul că ministrul justiției nu are drept de vot, conform textului constituțional, demonstrează grijă legiuitorului constituant de

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
lucrărilor consiliului, pe care le prezidează. Faptul că ministrul justiției nu are drept de vot, conform textului constituțional, demonstrează grijă legiuitorului constituant de a nu depăși cadrul colaborării dintre autoritatea executivă și cea judecătorească în stabilirea propunerilor de numire în magistratură ce vor fi înaintate Președintelui României. În ceea ce privește promovarea și transferarea judecătorilor, art. 124 alin. (1) din Constituție prevede că acestea sunt dispuse numai de către Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Această formulare presupune că prin lege să se stabilească

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
dintre autoritatea executivă și cea judecătorească în stabilirea propunerilor de numire în magistratură ce vor fi înaintate Președintelui României. În ceea ce privește promovarea și transferarea judecătorilor, art. 124 alin. (1) din Constituție prevede că acestea sunt dispuse numai de către Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Această formulare presupune că prin lege să se stabilească procedura de adoptare a măsurilor respective, ceea ce nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune o participare activă a ministrului justiției, inclusiv prin propunerile pe care le face Consiliului Superior al

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
în condițiile legii. Această formulare presupune că prin lege să se stabilească procedura de adoptare a măsurilor respective, ceea ce nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune o participare activă a ministrului justiției, inclusiv prin propunerile pe care le face Consiliului Superior al Magistraturii. De altfel, ministrul justiției este cel mai în măsură să cunoască nevoile bunului mers al justiției, pentru a propune Consiliului Superior al Magistraturii efectuarea transferului judecătorilor și promovarea acestora. De altfel, și în aceste cazuri, ca și în situația recomandărilor

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
presupune o participare activă a ministrului justiției, inclusiv prin propunerile pe care le face Consiliului Superior al Magistraturii. De altfel, ministrul justiției este cel mai în măsură să cunoască nevoile bunului mers al justiției, pentru a propune Consiliului Superior al Magistraturii efectuarea transferului judecătorilor și promovarea acestora. De altfel, și în aceste cazuri, ca și în situația recomandărilor pe care ministrul justiției le face Consiliului Superior al Magistraturii pentru că acesta să propună Președintelui României numirile în magistratură, avem de a face

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
să cunoască nevoile bunului mers al justiției, pentru a propune Consiliului Superior al Magistraturii efectuarea transferului judecătorilor și promovarea acestora. De altfel, și în aceste cazuri, ca și în situația recomandărilor pe care ministrul justiției le face Consiliului Superior al Magistraturii pentru că acesta să propună Președintelui României numirile în magistratură, avem de a face cu același gen de atribuții cu privire la personalul din magistratură, a cărui conducere se asigura de ministrul justiției prin aparatul ministerului. De aceea, în ambele situații, prezidarea lucrărilor

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
propune Consiliului Superior al Magistraturii efectuarea transferului judecătorilor și promovarea acestora. De altfel, și în aceste cazuri, ca și în situația recomandărilor pe care ministrul justiției le face Consiliului Superior al Magistraturii pentru că acesta să propună Președintelui României numirile în magistratură, avem de a face cu același gen de atribuții cu privire la personalul din magistratură, a cărui conducere se asigura de ministrul justiției prin aparatul ministerului. De aceea, în ambele situații, prezidarea lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii revine ministrului justiției. Această rezultă

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
și în aceste cazuri, ca și în situația recomandărilor pe care ministrul justiției le face Consiliului Superior al Magistraturii pentru că acesta să propună Președintelui României numirile în magistratură, avem de a face cu același gen de atribuții cu privire la personalul din magistratură, a cărui conducere se asigura de ministrul justiției prin aparatul ministerului. De aceea, în ambele situații, prezidarea lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii revine ministrului justiției. Această rezultă din interpretarea sistematică a textelor art. 124 alin. (1), art. 133 alin. (1

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
propună Președintelui României numirile în magistratură, avem de a face cu același gen de atribuții cu privire la personalul din magistratură, a cărui conducere se asigura de ministrul justiției prin aparatul ministerului. De aceea, în ambele situații, prezidarea lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii revine ministrului justiției. Această rezultă din interpretarea sistematică a textelor art. 124 alin. (1), art. 133 alin. (1) și art. 133 alin. (2) din Constituție, conform cărora - cu excepția cazului când are rolul de consiliu de disciplină și este prezidat de

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
este prezidat de Președintele Curții Supreme de Justiție - lucrările sale sunt prezidate de ministrul justiției. În această și rezidă rațiunea prevederilor din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, care stabilesc că pregătirea lucrărilor necesare desfășurării activității Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de compartimente ale aparatului Ministerului Justiției. În condițiile în care, conform noului text al art. 73, ministrul justiției este cel care face recomandări, Consiliul Superior al Magistraturii este cel care decide dacă va promova propunerile pe baza recomandării

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
care stabilesc că pregătirea lucrărilor necesare desfășurării activității Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de compartimente ale aparatului Ministerului Justiției. În condițiile în care, conform noului text al art. 73, ministrul justiției este cel care face recomandări, Consiliul Superior al Magistraturii este cel care decide dacă va promova propunerile pe baza recomandării făcute de ministrul justiției sau nu, ori dacă va accepta propunerea ministrului justiției de a transfera un judecător sau de a-l promova. Orice recomandare sau, după caz, propunere

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]