5,310 matches
-
iernare s-a făcut cu respectartea tehnologiilor piscicole caracteristice etapei, precum și faptul ca nu s-au semnalat mortalități semnificative în loturile experimentale, impun concluzia că o parte din pierderile înregistrate la iernat se datoresc braconajului, sau dușmanilor naturali (păsări și mamifere acvatice). Totuși, în această perioadă a anului, braconajul nu reprezintă un factor determinant pentru procentele de supraviețuire, așa cum se întâmplă, în unele bazine, pe parcursul perioadei vegetative. Pierderile înregistrate de masa corporală pe parcursul etapei de iernare sunt și mai puternic influentate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu 2 - 3 rânduri celulare strat Malpighi foarte dezvoltat spinoase pe cale de cheratinizare, plasate în vacuole intramalpighiene (citoplaste) foarte largi Fig. 20. Col. HEA, x 400. Celule malpighiene, insuficient cheratinizate, care apar până la suprafața epidermului. Lipsesc straturile superficiale cheratinizate (de la mamifere) Fig. 21. Col. HEA, x 400. Hipoderm (în profunzime) foarte dezvoltat. Adipocite tipice. Fig. 22. Col. HEA, x 1000 (imersie). Spirocite (cheratinocite) plasate în vacuolele intraepidermice. Celulele au citoplasma intens bazofilă, alături de nuclei cu nucleoli foarte mari cu supercromatoză corticală
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
vară consumă mușchi, iarbă de mare, fructe și plante de uscat; -Are văzul și mirosul foarte dezvoltate. Gâtul este mai lung decât la alte specii de urși. Nu are alți dușmani în afară de om. El nu hibernează; -Este cel mai mare mamifer din zona; poate atinge o lungime de 3 metri, o înălțime de 1 metru și o greutate de 700 de Kg; -Puiul de urs alb cântărește la naștere 600-700 g, fiind de o mie de ori mai mic decât mama
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
băuturi sau produc deteriorarea textilelor și a altor materiale. O întreagă varietate de specii și genuri de drojdii cunoscute în prezent, pot oferi avantaje în cercetarea fundamentală. Datorită asemănării mecanismelor, care operează în celula de drojdii cu cele din celula mamiferelor, studiile fundamentale asupra acestor microorganisme eucariote au căpătat o amploare extraordinară. Ultimii 15 ani reprezintă o mărturie a exploatării tot mai intense a drojdiilor ca organism eucariot, pe care sunt studiate procesele celulare cele mai importante. Un exemplu în acest
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
este de preferat utilizarea unei gazde nepatogene pentru inserția unei gene de interes. Un avantaj major este și modalitatea de exprimare a proteinelor heterologice în celula de drojdie, care fiind un eucariot tipic, efectuează toate modificările posttranslaționale caracteristice și celulei mamiferelor (în ceea ce privește conformația proteinei, adiția de grupări chimice, etc.), rezultatul fiind o proteină perfect utilizabilă, ca și cum ar fi produsă de un eucariot superior. Un exemplu în acest sens îl reprezintă comercializarea în Germania și SUA a vaccinului împotriva hepatitei B, obținut
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
prezintă un ax principal proteic, la care reziduurile manopiranozice sunt legate α-(1- 6) și numeroase lanțuri laterale cu legături α-( 1-2). Miezul manoproteinelor din peretele celular al drojdiilor este identic, în privința multor trăsături structurale, cu oligozaharidele similare din glucoproteinele mamiferelor. Peretele celular de la Schizosaccharomyces pombe conține galactomanan (14% din substanța uscată) a cărui moleculă ramificată este formată dintr-un ax principal constituit din reziduuri de manopiranoză cu legături α-(1-6) și lanțuri laterale de manopiranoză cu legături α-(1- 2
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
mai fost descrise o subspecie, 5 varietăți și 22 aberații de colorit. Familia Scydmaenidae cuprinde specii de talie redusă răspândite în mușchii de copac, frunziș umed, sub scoarța copacilor, în mușuroaiele de furnici, în cuiburile de păsări și în vizuinile mamiferelor. În fauna României există un număr de 11 genuri cu 54 de specii, fiind prezentate suplimentar încă 5 specii probabile pentru fauna noastră: Cephennium delicatulum, C. slovenicum, Nevraphes plicicollis, Microscydmus minimus și Euconnus chrysocomus. Au mai fost descrise o varietate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
șterse. Vârful tibiilor anterioare cu un rând de peri scurți și cu 4 pinteni alungiți. Tibiile mediane și posterioare prezintă la vârf numai câte un rând de spini scurți. Tarsele întotdeauna mai scurte decât tibiile. Insectele trăiesc în vizuinile de mamifere și în frunzișul putred. În fauna României 5 specii. 1 Nargus velox Spence Corpul oval-alungit, puternic convex dorsal, acoperit cu peri rari. Exemplarele de nuanță întunecată au corpul brun-smoliu, cu marginile laterale ale pronotului roșcat-maronii. Baza antenelor galben-roșcată, iar palpii
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
au dimensiuni egale. La ambele sexe femurele anterioare sunt lipsite de tuberculi mediani. Partea posterioară a celui de-al 5 lea sternit abdominal la ♀ prezintă o știrbitură semilunară. În fauna României 3 specii întâlnite în cuiburi de păsări, vizuini de mamifere și pe cadavre. Alte specii: Sciodrepoides alpestris Jeannel 1 Sciodrepoides watsoni Spence Corpul eliptic, negricios cu elitrele roșcatmaronii, uneori roșcat-maroniu cu capul și discul pronotului negricioase. Baza și vârful antenelor galben-roșcate, iar palpii și picioarele sunt roșcate. Suprafața capului și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
regulă lipsite de strii longitudinale. Suprafața elitrelor de cele mai multe ori cu un luciu albăstrui de nuanța ardeziei. Vârfurile elitrelor rotunjite, mai rar ascuțite. Coleoptere răspândite în Regiunea Palearctică și Nearctică, până în America Centrală. Sunt întâlnite în ciuperci putrezite, cadavre, vizuini de mamifere, grote. În fauna României 16 specii. Numai primul articol al tarselor mediane este lățit. ♀ Al 5-lea sternit abdominal are un aspect caracteristic. Alte specii: Catops nigriclavis Gerhardt 1 Catops subfuscus Kellner (alpinus Gyll.) Corpul oval-alungit. Capul și elitrele negre
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai lat decât lung, mai îngustat anterior decât posterior. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, iar unghiurile lui posterioare sunt ușor obtuze. Elitrele oval-alungite, punctuația lor este mai accentuată comparativ cu punctuația pronotului. În nordul și centrul Europei, pe cadavrele de mamifere mici și de păsări. l=3,2-4 mm. ♂ Tibiile anterioare prezintă marginea internă ± sinuată). 2 Catops neglectus Kraatz Corpul maroniu-negricios, cu antenele palpii și picioarele roșcat maronii. Adesea măciuca antenelor poate fi maroniu-negricioasă. Capul și pronotul sunt acoperite cu o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
7 Catops ventricosus Weise Asemănătoare cu specia precedentă de care se diferențiază prin coloritul întunecat al corpului, prin măciuca antenei care este mai îngroșată și prin pronotul mai îngustat. În zona montană și alpină, pe cadavre și în vizuini de mamifere. l=3,3-4,3 mm. 8 Catops coracinus Kellner Unicolor negru. Antenele scurte, îngroșate spre vârf, cu baza de nuanță mai deschisă. Măciuca antenelor maroniu negricioasă. Pronotul mai îngust decât elitrele prevăzut cu o punctuație fină. La exemplarele proaspete tibiile
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
baza de nuanță mai deschisă. Măciuca antenelor maroniu negricioasă. Pronotul mai îngust decât elitrele prevăzut cu o punctuație fină. La exemplarele proaspete tibiile sunt maroniu-închise. În Europa Centrală și în bazinul mediteranean, rară. Pe cadavre, mai rar în vizuini de mamifere. l=3-4 mm. ♂ Marginea internă a femurelor anterioare cu un dinte mic. 9 Catops morio Fabricius Corpul negru-unicolor, mai îngust decât la nigrita. Suprafața capului prezintă o punctuație relativ deasă și accentuată. Antenele negre, evident îngroșate spre vârf, cu primele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prevăzută cu o punctuație deasă, mai fină comparativ cu punctuația capului. Elitrele oval alungite, cu o punctuație fină și deasă, spre vârf sunt vizibile urme de strii ± șterse. În nordul și centrul Europei. Pe cadavre, mai rar în vizuini de mamifere. l=3,5-4,5 mm. ♂ Antenele mai alungite, ușor îngroșate spre vârf. Pronotul îngustat cu marginile laterale puternic rotunjite. Tibiile anterioare lățite spre vârf, cu marginea internă convexă. ♀ Antenele scurte, ele nu depășesc baza pronotului, acesta din urmă fiind puternic
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
antenelor negricios. La ambele sexe antenele sunt scurte, iar articolul terminal este transvers. Baza pronotului ușor convexă, iar unghiurile posterioare sunt relativ ascuțite, orientate în spate. Elitrele ușor aplatizate. Specie răspândită în centrul și sudul Europei. În grote, vizuini de mamifere și pe cadavre. l=3-4,5 mm. ♂ Tibiile anterioare prezintă la mijlocul marginii interne o proeminență rotunjită. -ab. inermis Jeann. Marginea internă a tibiilor anterioare la ♂ este lipsită de o proeminență mediană 12 Catops nigricans Spence Corpul oval-alungit, negru-unicolor. Marginile laterale
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sternitele 5-6 sunt de regulă alungite. Sunt răspândite în mușchi de copac, frunziș umed, bălegar, lemn putred, sub scoarța copacilor și sub pietre. Câteva specii sunt mirmecofile fiind întâlnite în furnicare, altele trăiesc în cuiburi de păsări și în vizuinile mamiferelor mici. Această familie are aproximativ 4 500 de specii răspândite în întreaga lume. În Europa întâlnim un număr de 600 de specii. În fauna României 11 genuri cu 54 de specii. 1 Genul Scydmaenus Latreille Capul îngustat după ochi, cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și cu 5 gropițe adâncite. Elitrele de 2,5 ori mai lungi decât pronotul, au o punctuație deasă și sunt acoperite cu o pubescență fină. Cele 2 gropițele bazale ale elitrelor sunt adâncite. Element european. În furnicare și în vizuinile mamiferelor. l=1,1 1,3 mm. 5 Genul Stenichnus Thomson Capul puternic îngustat la bază, cu vertexul plan, lipsit de gropițe adâncite sau de tuberculi. Tâmplele scurte sau ușor alungite. Antenele treptat îngroșate spre vârf, fiind lipsite de o măciucă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
viscerali producînduse aici fenomenul de convergență a acestor două tipuri de excitații ce stau la baza durerii referite. 1.6.1.2 Substanța reticulară medulară Majoritatea axonilor ascendenți prezenți În quadrantul antero-lateral al substanței albe conțin căi ale durerii la mamifere și se finalizează În formația reticulară a bulbului Într-un centru receptiv sau senzitiv, noțiuni introduse de Kohnstamm și Quensel În 1908. Studiind conexiunile acestor axoni cu centrii mai Înalți de proiecție (talamus) ei au conchis că aceste căi reprezintă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fracturi . Unul din circuitele inhibitoare dintre cele două sisteme este și cel al cărei fibre de comunicare trec prin nucleul ventral posterior talamic, cortexul senzorio motor și nucleul caudat. Dacă influențele inhibitoare lemniscale sunt În scădere pe parcursul evoluției speciilor animale (mamifere), sistemul PST (paleo spino-reticulo-talamic) poate deveni hiperactiv provocînd dureri chinuitoare (hiperpatia), stare interpretată ca un fenomen de "eliberare" (defrenare) de sub aceste influențe (Melzack, 1994). și În fine, tot de-a lungul PST se desprind colaterale care stimulează bine cunoscuții nuclei
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
exercitând un efect miorelaxant - și serotonină cu efect mioconstrictor, miostimulator, la care se adaugă produșii peptidici ai acestor nuclei care le conferă o adevărată organizare neuropeptidică intrinsecă . Cercetările efectuate pe rozătoare relevă că NCS (nucleii suprachiasmatici) rămân ceasul biologic al mamiferelor și sincronizările pe care le determină imprimă markerii comportamentali fenotipici (Lehman și colab.). Degenerările neuronale și alterarea cuplărilor Între “ pace-makeri”, apărute odată cu Înaintarea În vârstă, afectează și activitatea locomotorie, prin instalarea unor ritmuri fragmentate și reduse ca amplitudine, indiferent dacă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cronobiologie. Ele trebuie să aibă valoare de repere și așa trebuie cunoscute, pentru a nu induce o Întoarcere la mentalitatea superstițioasă a ceasurilor bune și rele. Dimpotrivă, idealul ar fi ca sistemul de integrare neuroumorală ce constelează ceasul hipotalamic al mamiferelor, respectiv nucleii suprachiasmatici, să “bată”, adică să oscileze În acord cu ora pinealei, aflată În raport constant de fază cu sensibilele ace indicatoare ale retinei, spre a se Împlini, În cele din urmă, sincronizarea Întregului organism cu el Însuși și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sens mult mai larg. Sfera mea de interes include și neuropsihologia, acustica, lingvistica, religia. Nu vreau să sune a laudă, dar să știi că cercetarea mea e foarte originală și prețioasă. În ultima vreme mă ocup de sistemul palatal al mamiferelor. — Sistemul palatal? — Cerul gurii... alcătuirea lui, modul cum se mișcă gura, cum ies sunetele... și altele. Ia uită-te aici! A apăsat pe un întrerupător și s-a făcut lumină. Peretele din spate era plin de rafturi pe care stăteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
bătrânul încântat. Alții colecționează timbre, discuri, sticle de vin în pivnițe, ba chiar unii bogătași își permit să adune tancuri. Eu strâng cranii. Sunt fel de fel de specimene pe pământ. Nu ți se pare interesant? — Ba da. — Craniile de mamifere m-au interesat enorm încă din tinerețe și am adunat tot ce vezi, bucată cu bucată. Au trecut aproape patruzeci de ani de când le strâng. Mi-a luat foarte mult să mă obișnuiesc cu ele și să le înțeleg. Mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o să mă dea gata cu un asemenea cadou? Cred că-i lipsește o doagă! Craniul semăna cu unul de cal, dar era mult mai mic. Punând la bătaie puținele mele cunoștințe de biologie, am dedus că stătuse pe umerii unui mamifer erbivor de statură mică, cu copite și cu fața prelungă. Există o mulțime de animale pe Pământul ăsta! Nu mi-au venit în minte decât căprioare, capre, oi, maimuțe, antilope, reni, măgari... Mi-era imposibil să-mi mai amintesc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
legate de femei dolofane, am plătit consumația și am ieșit din restaurant. Am intrat în cea mai apropiată bibliotecă și am întrebat-o pe domnișoara cea subțirică și cu păr lung de la secția de împrumut: — Aveți cărți despre cranii de mamifere? — Poftim? tresări ea. Fusese cufundată în lectura unei cărți și o întrerupsesem. — Cărți despre cranii de ma-mi-fe-re, am repetat eu, accentuând fiecare silabă în parte. — Cranii de ma-mi-fe-re? întrebă ea pe un ton care-ți lăsa impresia că era gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]