6,274 matches
-
ultimii apărători ai păgânismului. Ne-au parvenit numai fragmente, în schimb, din Discuția în contradictoriu cu maniheii, scrisă în urma condamnării acelei secte în 527 de către împăratul Justinian. Discuția pare să fi pornit de la un episod real: doi manihei lăsaseră un manifest ce cuprindea doctrinele lor în depozitul de cărți al palatului imperial și apoi fugiseră. Supraintendentul depozitului îl rugase de aceea pe Zaharia să combată doctrinele acelea, dat fiind că tot Zaharia mai scrisese înainte „șapte capitole” contra adepților lui Mani
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dintre constantele evoluției societății românești. Legătura dintre această tendință istorică și tranzițiile guvernate politic ce au caracterizat societatea românească pe parcursul acelorași două secole este, însă, mai complexă. Cea mai importantă legătură dintre dezvoltare și tranziție o asigură influența factorului extern, manifest în dezvoltarea și expansiunea lumii occidentale în spațiul geopolitic și geoeconomic în care se află societatea românească. Este adevărat că, în practica obișnuită, raportul este exact invers: tranzițiile sunt cele care au facilitat influența lumii occidentale dezvoltate asupra societății românești
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
însăși ca pe o forță revoluționară, adică dispusă să efectueze schimbări radicale în societate, și a dovedit, față de guvernarea anterioară, aproape aceeași intoleranță ca și o forță revoluționară. În măsura în care a modificat ceva, acest „ceva” a fost de fiecare dată mai manifest în domeniul privatizării. Prima forță politică venită la putere după comunism, Frontul Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu, considera privatizarea o anexă necesară și benefică pentru o economie privită drept un soi de „capitalism de stat”, fără a fi, însă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
RSR, București Albert, Michel, 1994, Capitalism contra capitalism, Humanitas, București Amin, Samir, 2004, „U.S. Imperialism, Europe, and the Middle East”, în Monthly Review, November Antohi, Sorin, 2003, „Interviu acordat lui Florin N. Calcea”, Evenimentul Zilei, 26 iulie 2003 ApR, 2000, Manifestul celei de a treia Republici, București Babbage, Charles, 1963, On the Economy of Machinery and Manufactures, New York Babiuc, Victor, 2000, Cuvânt la puterea a patra, Pro Domo, București Bandow, Doug, Vasquez Ian, 1994, Perpatuating Poverty. The World Bank, the IMF
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
occidentale. Pavel, Dan, În 1995-1996, această sarcină a fost asumată de grupul „Un viitor pentru România” și ilustrată în lucrarea colectivă România - starea de fapt (Nemira, București, 1997). În anul 2000, programul politic al ApR a conținut aceeași cerință (cf. Manifestul celei de a treia Republici). În 2004, o încercare similară a fost promovată prin intermediul liderului PSD Adrian Năstase (cf. Adrian Năstase, ?), dar fără nici un rezultat. Ea a devenit „criteriul politic” al integrării europene. Cf. Cărtărescu (2005, pp. 167-169), Mihăieș (2004
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fără a reuși vreodată să ajungă un „capitalist adevărat”. Inițial pe cont propriu. Către sfârșitul primului deceniu al postcomunismului, mica burghezie a încercat să se organizeze politic separat, prin înființarea unui partid al dreptei, Uniunea Forțelor de Dreapta, al cărei manifest a fost publicat după eșecul politic din alegerile din 2000. Ulterior, partidul a fost absorbit în PNL. După 2000, PUR (devenit PC) încearcă același lucru, cu un succes limitat. Perroux (1962). Teza a fost susținută și de cercetările coordonate de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
legendară” Ariana, cu subiect din Antichitatea greacă, este o parabolă având drept punct de plecare raporturile dintre putere (Ilion, regele Naxosului) și învățații care o slujesc (vraciul și filosoful Numidias). Drama Miros de iarbă îi oferă prilejul unei prefețe, adevărat manifest de teatru modern, inovator, în care susține specificitatea textului dramatic, insistând asupra capacității acestuia de „sugestiune și de spontaneitate”. H. glosează, de asemenea, în jurul menirii regizorului, imaginat ca un „cititor inteligent”, care „întregește” ceea ce este doar schițat în text. Dar
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
mult, punctele lor de vedere nefiind aduse În discuție. Un rol deosebit de important revenea deprinderii modului de abordare a „problemelor politice ale prezentului”, adică a celor cu care fiecare partid comunist urma să se confrunte În țara sa. Redactarea de manifeste făcea parte din activitățile considerate eficiente. Trebuia Învățat cum să alcătuiești În răstimp de o oră un manifest respectând linia oficială despre o temă dată. Manifestele erau dezbătute și criticate de ansamblul clasei și evaluate de profesor. Au fost, de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a „problemelor politice ale prezentului”, adică a celor cu care fiecare partid comunist urma să se confrunte În țara sa. Redactarea de manifeste făcea parte din activitățile considerate eficiente. Trebuia Învățat cum să alcătuiești În răstimp de o oră un manifest respectând linia oficială despre o temă dată. Manifestele erau dezbătute și criticate de ansamblul clasei și evaluate de profesor. Au fost, de asemenea, discutate manifestele redactate de secțiunea politică a Armatei Roșii, care erau difuzate pe front. Aceste manifeste, la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu care fiecare partid comunist urma să se confrunte În țara sa. Redactarea de manifeste făcea parte din activitățile considerate eficiente. Trebuia Învățat cum să alcătuiești În răstimp de o oră un manifest respectând linia oficială despre o temă dată. Manifestele erau dezbătute și criticate de ansamblul clasei și evaluate de profesor. Au fost, de asemenea, discutate manifestele redactate de secțiunea politică a Armatei Roșii, care erau difuzate pe front. Aceste manifeste, la Început de proastă calitate, au fost Îmbunătățite ca
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din activitățile considerate eficiente. Trebuia Învățat cum să alcătuiești În răstimp de o oră un manifest respectând linia oficială despre o temă dată. Manifestele erau dezbătute și criticate de ansamblul clasei și evaluate de profesor. Au fost, de asemenea, discutate manifestele redactate de secțiunea politică a Armatei Roșii, care erau difuzate pe front. Aceste manifeste, la Început de proastă calitate, au fost Îmbunătățite ca urmare a creșterii numărului de deținuți de război germani și constituirii Comitetului Național al Germaniei Libere (Nationalkomitee
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un manifest respectând linia oficială despre o temă dată. Manifestele erau dezbătute și criticate de ansamblul clasei și evaluate de profesor. Au fost, de asemenea, discutate manifestele redactate de secțiunea politică a Armatei Roșii, care erau difuzate pe front. Aceste manifeste, la Început de proastă calitate, au fost Îmbunătățite ca urmare a creșterii numărului de deținuți de război germani și constituirii Comitetului Național al Germaniei Libere (Nationalkomitee Freies Deutschland) din soldați și ofițeri prizonieri. Cursanții deprindeau de asemenea proceduri artizanale de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de proastă calitate, au fost Îmbunătățite ca urmare a creșterii numărului de deținuți de război germani și constituirii Comitetului Național al Germaniei Libere (Nationalkomitee Freies Deutschland) din soldați și ofițeri prizonieri. Cursanții deprindeau de asemenea proceduri artizanale de fabricare a manifestelor În ilegalitate, cursuri la care era interzisă luarea de notițe, totul trebuind să fie memorat. Școlile antifasciste În perioada celui de-al doilea război mondial, structurile de Învătământ ale Kominternului au fost mobilizate la o muncă politică de masă, jucând
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ani la rând, cursuri practic recitate sau citite de asistenți. Această formă de birocratizare și de depersonalizare a Învățământului dusese la uniformitatea cursurilor și la dispariția prestațiilor „strălucitoare” care marcaseră conferințele inaugurale la vremea lor. Câteva amintiri erau În mod manifest negative: participare prin constrângere, neîncrederea față de Învățământul politic. Unii participaseră „cu urechile Închise”. La urma urmelor, sunt totuși mulțumit de a fi fost constrâns să mă ocup de bazele dezânvățământului (Irrlehre). Am putut să citesc În aceste circumstanțe istoria scurtă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
neapărat în replicile altora și că nu uzitează stereotipii ori că nu estimează adecvat atitudinile (replicile) celorlalți. Interpretări eronate pot surveni și în inferența valorilor și a atitudinilor din conduită, prin metoda observației. Nu toate valorile au corespondent pe planul manifest al comportamentului deschis nonverbal, după cum nu orice act concret de conduită reflectă o opțiune axiologică. Orientarea axiologică fiind o dimensiune a sistemului personalității de mare generalitate, o vom regăsi mai greu la nivelul faptelor de comportament mai de detaliu, unde
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Gheorghe Grigurcu, Ultimul Cornel Regman, RL, 2001, 37, 38; Barbu Cioculescu, Cornel Regman - cu cărțile pe masă, VR, 2001, 11; Manolescu, Lista, III, 107-118; Popa, Ist. lit., II, 1155-1156; Virgil Nemoianu, Tradiție și libertate, București, 2001, 281-284; Gabriela Gavril, De la „Manifest” la „Adio, Europa!”. Cercul Literar de la Sibiu, Iași, 2003, 225-234. M.I.
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
pseudonime ca Sașa Tanievicin, Dinu Precopan, Jack Spintecătorul, Barbu Albastru și Teodor Cristea. În 1932, în revista „unu”, R. publică un text, Sugestii înaintea unui proces (era vorba de procesul intentat de autorități lui Geo Bogza), semnat Gh. Dinu, un manifest al atitudinii personale de negare a contemporaneității, cu toate falimentele ei; textul exaltă „optimismul permanent [ce] rezidă în natură” și „adevăratul avangardism”, acela care nu face nici o concesie „trecutului prezent”, clamând schimbarea metafizicii „de altădată în materialismul științific de azi
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
100 din cele mai frumoase poeme de dragoste ale românilor (2003), conțin, din perspectiva dublului criteriu, tematic și canonic, anunțat din titlu, o selecție de poeme acoperind perioada dintre Ienăchiță Văcărescu și nouăzeciști. Antologarea, ce își asumă ambiția suplimentară de manifest al „cuvântului bine spus”, e făcută cu instinct sigur și gust indiscutabil. SCRIERI: Ochii lui Homer, Cluj, 1977; Comedia literaturii, București, 1980; Rosa canina, București, 1982. Antologii: Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române, pref. edit., București, 2001
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
Petre Constantinescu-Iași, A. Toma, B. Elvin, Nicolae Moraru, Al. Mirodan, Eusebiu Camilar, Tudor Mușatescu. În deceniul al șaselea R.l. continuă să aibă o pronunțată orientare prosovietică, leninist-stalinistă, accentuat anticapitalistă, antiburgheză și, de la un moment dat, antititoistă. Textele oficiale - rapoarte, cuvântări, manifeste, comunicate, decrete, rezoluții - vizează consolidarea regimului instaurat prin îndoctrinarea publicului cititor, „culturalizat” astfel în spiritul noii ideologii. Literatura, atâta câtă există, are un caracter partinic, tezist, violent propagandistic. În 1960 un articol al lui Mihai Novicov, Preocupări ale frontului literar
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
cedat locul unor afișe cu fotografia planetei noastre făcută din spațiul cosmic. Vechea Stângă a cedat locul Noii Stângi. Cunoștintele istorice și discursul abstract despre dialectică, marxism și imperialism au Început să piardă teren În fața cunoștințelor terapeutice. În loc să citeze din Manifestul Comunist al lui K. Marx sau din Mica Carte Roșie a lui Mao, tinerii mai degrabă Își Împărtășeau sentimentele cele mai intime și vorbeau despre dinamica relațiilor interpersonale, politica devenind astfel terapie de grup. Discursul politic revoluționar a fost Înlocuit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și ar fi strigat către ceilalți oameni: „Nu-l ascultați pe acest impostor. Sunteți pierduți dacă uitați că fructele pământului aparțin tuturor, dar pământul nu este al nimănui”33. Aproape o sută de ani mai târziu, Karl Marx a publicat Manifestul Comunist. El a atacat rădăcinile filosofice și istorice ale acumulării de capital, numindu-l pe acesta din urmă o pedeapsă a civilizației și i-a implorat pe europeni să abolească privatizarea mijloacelor de producție. Cu toate că Europa a fost pepiniera pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
implicit o definiție analitică a ei. Voi evidenția, de asemenea, relațiile ei cu alți factori intrapersonali. Atitudinea este o dispoziție psihică dobândită și are caracter social; chiar dacă nu înseamnă luare de poziție numai față de obiectele sociale, în ea se exprimă manifest influența mediului sociocultural; coloratura socială este proprie atât atitudinilor de grup, cât și celor individuale. În atitudine avem de-a face cu o strânsă împletire de procese cognitive, afective și conative: evaluarea, aprobarea sau dezaprobarea obiectului atitudinii noastre (componenta afectivă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1973; Coleman, 1990; Chazel, 1993). Sunt evocate de regulă (Basso, 1983; Mann, 1996) trei principale caracteristici ale grupurilor de presiune: a) existența unui cadru organizatoric care transformă consensul latent de interese al unui grup sau al unei colectivități în unul manifest și activ, constituind astfel suportul permanent al revendicărilor; b) obiectivele urmărite de grupurile de presiune nu se referă doar la cele de ordin material, ci ele își asumă și scopuri moral-ideologice, iar absența unei delimitări clare între cele două mari
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prioritar din relații diadice de mare stabilitate (prieteniile și iubirile), ci înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții și respingeri interpersonale latente sau manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall Survive? (1935), a inaugurat o direcție de mare amploare în psihologia socială și microsociologie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
într-un volum cu titlul Bumerang, anunțat în „Alge”, dar niciodată tipărit. În 1933, după ce revistele de avangardă „Alge” și „Contimporanul” își încetaseră apariția, L. se alătură lui Geo Bogza, editorul unicului număr al revistei „Viața imediată”. Aici ei semnează manifestul Poezia pe care vrem s-o facem, text ce reprezintă un moment important în migrarea avangardei românești spre suprarealism. Unele scrieri apărute în periodice le-a semnat cu pseudonimele Costea Șor sau Petre Malcoci (acesta utilizat împreună cu Virgil Teodorescu). Tot
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]