5,147 matches
-
și faptul că în Gazeta de Vest (Timișoara) se reeditează chiar și articole pur legionare de... Constantin Noica, din perioada 1940. I se face un serviciu? Nu cred. Analizele lui Mircea Vulcănescu privesc influențele interne (oameni politici, industriași, Carol II, Mareșalul Antonescu) și externe: Germania hitleristă, dar, se pare, și... Uniunea Sovietică. Un argument ar fi, între altele, că șeful mișcării muncitorești s-ar fi refugiat la Moscova, după eșecul acțiunii sale, ceea ce însă pare dubios (p. 85). știrea, într adevăr
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
folosite mijloace și metode pentru războiul de poziție, aviația de bombardament și carele de luptă. Noi nu aveam aceste mijloace."1 Atacurile repetate asupra pozițiilor defensive sovietice s-au soldat cu pierderi grele și cu înaintări greoaie. În acest sens, mareșalul I. Antonescu a cerut germanilor să elimine flota sovietică din Marea Neagră, să execute raiduri aeriene asupra orașului pentru a demoraliza populația și să pună la dispoziție cinci batalioane de pioneri, specializate în acțiuni împotriva punctelor fortificate. Luptele au fost violente
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
zona Prahovei și a orașelor din estul României. Această acțiune a fost combinată cu ofensiva Armatei 3, care a atins litoralul Mării Azov, între Mariupol și Saharoka, după care a ocupat poziții defensive. Odată cu cucerirea Odessei, printr-un ordin al mareșalului I. Antonescu, o parte din efectivele militare românești au fost retrase din zona operațiilor militare. În zona de război a rămas Corpul 6 armată, pentru paza și supravegherea Transnistriei. Alte șase divizii au rămas în Crimeea, în cadrul Armatei 11 germane
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
care și României (6 decembrie 1941). La rândul său, România, la stăruințele Germaniei și Italiei, a declarat război Statelor Unite (12 decembrie), dar Washingtonul a ignorat această declarație venită din partea guvernului de la București. Cu toate acestea, într-un grup de apropiați, mareșalul I. Antonescu declara: "Sunt aliatul Reich-ului împotriva Rusiei, sunt neutru în conflictul dintre Marea Britanie și Germania, sunt de partea americanilor împotriva japonezilor."1 Convins că vara anului 1942 va aduce decizia în Est, Antonescu și-a dat acordul ca, în
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
aprobarea retragerii trupelor, dar totul a fost în zadar. Situația operațiunilor militare în zona Stalingrad Situația de pe frontul din zona Don-Stalingrad a demonstrat că armata română nu era tratată ca un aliat, ci ca o forță vasală, motiv pentru care mareșalul I. Antonescu, a protestat virulent, într-o scrisoare adresată feldmareșalului von Manstein, comandantul "Grupului de armate Don": "În calitate de Conducător al statului român și de comandant al armatei, am deci dreptul de a împiedeca orice act care îmi poate compromite prestigiul
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
poate compromite prestigiul indispensabil exercitării funcțiilor mele și am datoria să sustrag din fața oricărei molestări ofițerii și soldații români, supuși unui tratament incompatibil cu onoarea și credințele țării mele... Oricare ar fi judecata și aprecierea d-voastră, vă rog, domnule mareșal, nu numai ca comandant, dar și în virtutea răspunderii pe care o am față de soldații mei și de poporul meu, să fac să înceteze aceste stări de fapt și în privința tratamentului soldatului român și în privința comandantului lor. Soldatul român nu poate
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
străin, cu atât mai puțin de un camarad de arme, chiar când greșește... Eu sunt dator să vă previn că, dacă nu încetează această atitudine și aceste fapte, voi avea de examinat situația forțelor noastre în cadrul frontului d-voastră."1 Mareșalul a dorit să pună capăt unor situații inacceptabile, pe care le-au suferit soldații români din partea trupelor germane, dar s-a văzut că protestele sale nu au fost luate în seamă, motiv pentru care trupele române și-au diminuat forța
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
forța combativă. Tensiunea dintre cei doi aliați s-a accentuat, după eșecul operațiunii "Viscolul", care a avut ca scop despresurarea trupelor germano-române de la Stalingrad, ce s-a soldat cu capitularea Armatei 6 germane. Dezastrul de la Stalingrad l-a convins pe mareșalul I. Antonescu că Germania nu dispunea de forța militară necesară pentru a înfrânge Uniunea Sovietică și că trebuiau găsite alte mijloace pentru a proteja țara împotriva unei invazii a Armatei Roșii. Camaraderia dintre Wehrmacht și armatele celorlalte națiuni era îngropată
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
au inițiat o acțiune ofensivă cu scopul eliberării peninsulei Taman. Unitățile germano-române din "Grupul de armate A" au opus o rezistență sporită, dar au fost nevoite în cele din urmă să se retragă. Situația de pe front l-a determinat pe mareșalul I. Antonescu să-l autorizeze pe viceprim-ministrul M. Antonescu să inițieze o serie de contacte cu statele membre ale Națiunilor Unite, pentru ieșirea României din război. Această acțiune nu a fost agreată de A. Hitler, care în cursul întâlnirii cu
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
I. Antonescu să-l autorizeze pe viceprim-ministrul M. Antonescu să inițieze o serie de contacte cu statele membre ale Națiunilor Unite, pentru ieșirea României din război. Această acțiune nu a fost agreată de A. Hitler, care în cursul întâlnirii cu mareșalul I. Antonescu, de la 12-13 aprilie 1943, a cerut arestarea lui I. Maniu și îndepărtarea lui M. Antonescu, pe motiv că subminează eforturile comune de război. La începutul lunii august, în spațiul aerian românesc au pătruns, pentru a doua oară, aparate
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de Chițcani. În ziua de 22 august, trupele sovietice au realizat o spărtură cu o adâncime de 60 km și largă de 120 km în dispozitivul trupelor româno-germane, ajungând până la nord de Vaslui și nord-vest de Huși. Analizând situația creată, mareșalul I. Antonescu, împreună cu generalul H. Friessner au convenit să organizeze un dispozitiv de apărare pe linia Focșani-Galați, prin folosirea fortificațiilor de pe linia Focșani-NămoloasaBrăila. Totul avea să fie dat peste cap de lovitura de palat, pusă la cale de regele Mihai
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
dispozitiv de apărare pe linia Focșani-Galați, prin folosirea fortificațiilor de pe linia Focșani-NămoloasaBrăila. Totul avea să fie dat peste cap de lovitura de palat, pusă la cale de regele Mihai I, împreună cu liderii partidelor politice, care s-a încheiat cu arestarea mareșalului și a guvernului său. Această acțiune a constituit momentul desprinderii (23 august 1944) României de Axă și alăturarea ei țărilor din tabăra Națiunilor Unite. Se termina astfel o etapă istorică a războiului dus de România, care a început într-o
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ani ai acestei campanii s-au cifrat la aproximativ un miliard de dolari, sumă calculată la cursul monedei americane din 1938. Declanșarea ofensivei sovietice în Moldova și ruperea apărării asigurate de trupele germano-române au determinat devansarea acțiunii de arestare a mareșalului și a cabinetului său. Ziua de 23 august a fost marcată de vizita lui Ghe. I. Brătianu la Snagov, la reședința mareșalului, pentru a-l convinge să semneze armistițiul, asigurându-l de sprijinul partidelor politice. Mareșalul a fost în asentimentul
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ofensivei sovietice în Moldova și ruperea apărării asigurate de trupele germano-române au determinat devansarea acțiunii de arestare a mareșalului și a cabinetului său. Ziua de 23 august a fost marcată de vizita lui Ghe. I. Brătianu la Snagov, la reședința mareșalului, pentru a-l convinge să semneze armistițiul, asigurându-l de sprijinul partidelor politice. Mareșalul a fost în asentimentul marelui istoric, dar a cerut garanții scrise din partea conducătorilor opoziției. În aceste condiții, regele Mihai I, a jucat un rol decisiv în
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
acțiunii de arestare a mareșalului și a cabinetului său. Ziua de 23 august a fost marcată de vizita lui Ghe. I. Brătianu la Snagov, la reședința mareșalului, pentru a-l convinge să semneze armistițiul, asigurându-l de sprijinul partidelor politice. Mareșalul a fost în asentimentul marelui istoric, dar a cerut garanții scrise din partea conducătorilor opoziției. În aceste condiții, regele Mihai I, a jucat un rol decisiv în înlăturare mareșalului, prin convocarea acestuia și a vicepremierului M. Antonescu la Palatul regal. În jurul
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
a-l convinge să semneze armistițiul, asigurându-l de sprijinul partidelor politice. Mareșalul a fost în asentimentul marelui istoric, dar a cerut garanții scrise din partea conducătorilor opoziției. În aceste condiții, regele Mihai I, a jucat un rol decisiv în înlăturare mareșalului, prin convocarea acestuia și a vicepremierului M. Antonescu la Palatul regal. În jurul orei 1700, toți membrii guvernului au fost arestați. S-a alcătuit imediat un guvern format din militari, condus de generalul Sănătescu. În jurul orei 2200 au fost difuzate la
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
E. M., 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Dobrinescu Valeriu Florin, România și organizarea postbelică a lumii 1945-1947, București, Editura Academiei RSR, 1988. Drăgan C. J., Antonescu, mareșalul României și războaiele de reîntregire, Editura Drăgan, 4 vol., Veneția, 1986. Duțu AL., Dobre F., Loghin L., Armata română în al Doilea Război Mondial 1941-1945. Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 1999. Hitchins K., România 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1996. Giurescu
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Bucovinei, 1921. Pandea A., Românii la Stalingrad, Editura Militară, București, 1998. Pandea A., Românii în Crimeea 1941-1944, Editura Militară, București, 1995. Rotaru J., Duțu Al., Koning C., Armata română în al Doilea Război Mondial, Editura Militară, București, 1995. Rotaru J., Mareșalul Ion Antonescu. "Am făcut războiul sfânt împotriva bolșevismului", Editura Rai, Oradea, 1994. Scafaș C., Armata română 1941-1945, Editura Humanitas, București, 1996. Scurtu I., Buzatu Gh., Istoria românilor în secolul XX, Editura Paideia, București, 1999. Simion A., Preliminariile politico-diplomatice ale insurecției
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de Justiție L. Pătrășcanu, Ministrul Subsecretar de Stat al Afacerilor Interne, Adjutant al Majestății Sale Regelui României, General D. Dămăceanu, Principele Știrbei și d-l G. Popp, având depline puteri, pe de o parte, și reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), Mareșal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, deplin împuternicit pentru aceasta de către Guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit și SUA, lucrând în interesul tuturor Națiunilor Unite, pe de altă parte, au semnat următoarele condițiuni: 1. Cu începere de la 24 august 1944, ora
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
F., Ionescu M.E., 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de-al doilea război mondial, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, pp. 2021. 1 Hitchins K., România 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1996, p. 501. 1 Buzatu Gh., Mareșalul Antonescu în fața istoriei, Iași, 1990, vol I, pp. 229-230. 2 *** Veteranii pe drumul onoarei și jertfei (1941-1945). Spre cetățile de pe Nistru, București, Editura "Vasile Cârlova", 1996, p. 106. 1 Rotaru J., Duțu Al., Koning C., Armata Română în cel de-
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ș.a.). Același istoric afirma, prin afirmațiile lui Paul Schmidt, interpretul Fuhrerului, în memoriile sale, cât și, mai ales, în cursul interogatoriului luat de învingători după război: „ ...Toate conferințele (lui Hitler) cu ungurii și românii au atins problema Transilvaniei ... În special mareșalul Antonescu nu obosea niciodată, afirmând că românii erau de origine romană, că România era o țară europeană, o insulă europeană în marea slavă și că Transilvania era stânca cea mai tare a insulei". Ambițiile naționale ale României în privința Transilvaniei, au
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
la iveală unele documente de mare interes pentru această problemă. între acestea se disting - Nota raport din 18 iulie 1940, semnată de generalul maior V. Melikov, profesor la Academia Marelui Stat Major al Armatei Roșii, care a fost desemnat de mareșalul S.K.Timoșenko, ministrul Apărării al U.R.S.S: , să inspecteze în ce fel trupele Frontului de Sud (comandant general de armată G.K.Iukov) și-au îndeplinit misiunea în lunile iunie-iulie 1940, în cadrul operațiunii proiectate de Stavka sovietică pentru cazurile de
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
unim în muncă, în frăție, în gânduri și în simțire [...] ca prin muncă să ne întregim, să prosperăm și să fim gata" . Spunând toate acestea, credem, însa că nu se poate ignora un aspect esențial al politicii lui Ion Antonescu : mareșalul a fost singurul om politic din țara noastră care a încercat prin fapte, să refacă România Mare, așa cum ea se întrupase prin actele de autodeterminare de la Chișinău, Cernăuți și Alba - Iulia din 1918. Ion Antonescu nu a fost germanofil, dimpotrivă
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
itaiogermane în județele locuite de români, pentru a se controla tratamentul la care aceștia sunt supuși de unguri. În acesta ultimă acțiune a sa, Manoilescu a luat contact și cu diferite personalități proeminente ale Italiei, cu care avea legături vechi (mareșalul Badogio, comandantul suprem al armatei italiene, miniștrii Ricci, Rocco, Pavalini, Bottai,Thaon de Revel, Bortolatto, ambasadorul Germaniei Mackensen), câștigând influența acestora pe lângă Mussolini în favoarea României. Cu această misiune, Manoilescu credea că și-a încheiat activitatea publică. Și totuși, capitolul Viena
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
manifestau soldații români la revenirea în țară, redate de observatorii germani, care raportau forurilor superioare că pe majoritatea vehiculelor militare aparținând Armatei a 4-a fusese scris „Odessa- Budapesta”. Într-adevăr, în toamna anului 1941, Marele Stat major, cu aprobarea mareșalului Antonescu, a luat o serie de măsuri ce vizau conservarea potențialului militar al României și mutarea efortului militar dinspre est spre vest, cu alte cuvinte, pregătirea condițiilor în vederea redobândirii Transilvaniei de nord pe cale militară. Măsurile militare au fost dublate de
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]