2,746 matches
-
fotografia de pe coperta celui de-al doilea volum al culegerii de documente publicate de autor. Fotografia mi-a fost Înmânată de către un turist german care a vizitat Yad Vashem XE "Yad Vashem" . Itzhak Rubin XE "Rubin, Itzhak" , Așa a fost masacrul de la Iași, Tel Aviv, 1965, pp. 23-27. Scurtă prezentare a activității contenciosului Comunității din Iași de către avocatul Leon Reicher XE "Reicher, Leon" (anexate la memoriul Hahamu XE "Hahamu" ) (vezi supra, nota 6, p. 46). Memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" , p.
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
incluse în prezentul volum relevă două chestiuni fundamentale: 1) implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina și Transnistria (exemplul cel mai elocvent constituindu-l masacrul de la Odessa din octombrie 1941); 2) spre deosebire de opiniile istoriografice ce au susținut că armata română a fost doar un simplu executant al ordinelor și dispozițiilor venite de la conducerea statului, există suficient de multe documente ce demonstrează faptul că autoritățile și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ale persecuției evreilor din România în perioada celui de-al doilea război mondial este reprezentat, fără îndoială, de pogromul derulat la Iași în zilele de 28-30 iunie 1941. Așa cum era de așteptat, evenimentul, caracterizat de istoricul Gerald Reitlinger drept "primul masacru de proporții" înfăptuit împotriva populației evreiești din estul Europei după izbucnirea conflictului sovieto-german la 22 iunie 19413, a generat ample dezbateri istoriografice, în România și în alte state, deopotrivă. În funcție de punctele de vedere formulate de istorici cu privire la cauzele, derularea și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trecută sub tăcere. Reprezentativă în acest sens este lucrarea apărută în 1978 sub semnătura "istoricilor" Aurel Karețki și Maria Covaci 4, cercetători la vremea respectivă în cadrul Institutului de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. În ceea ce privește derularea și autorii masacrului, Aurel Karețki și Maria Covaci afirmă că evenimentele au scăpat de sub control în ziua de sâmbătă, 28 iunie, când trupele germane cantonate în cartierul Tătărași au început maltratarea populației evreiești, fiind secondate în această acțiune de legionari: "Inițiativa a aparținut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
legionare și alte categorii de declasați"6. Concluzia finală la care ajung autorii în privința responsabililor pentru organizarea și derularea pogromului este de asemenea extrem de relevantă și nu necesită comentarii suplimentare: "din cele relatate reiese că organizatorii și executorii acestui odios masacru au fost trupele hitleriste, sprijinite de legionari și de elementele fasciste din armata română"7. Referitor la numărul victimelor autorii menționați afirmă că în urma evenimentelor sângeroase din Iași și-au pierdut viața un număr de 3233 evrei, dintre care 550
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
arhivistice impresionante că Pogromul din Iași a fost planificat și executat de autoritățile românești, cu complicitatea și sprijinul Armatei germane cantonate în Iași, pentru ca ulterior rapoartele întocmite de autoritățile locale și centrale antonesciene să fie falsificate, responsabilitatea planificării și executării masacrului fiind atribuită părții germane. În acest sens Jean Ancel afirmă neechivoc, chiar în primul capitol referitor la inițiatorii, planificatorii și executanții asasinatului în masă, următoarele: "Pogromul de la Iași a fost executat la ordinul explicit al lui Ion Antonescu, care a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Special de Informații (SSI) au pregătit terenul pentru pogrom și au furnizat pretextul pentru pedepsirea evreilor din oraș. Unități ale Armatei germane, care au fost instalate în Iași, i-au ajutat pe români să-și realizeze fantezia lor antisemită. Planificarea masacrului s-a bazat pe exemplul pogromului de la Dorohoi, din vara anului 1940, și nu pe pogromurile executate de naziști în Europa de Răsărit, care abia începuseră (de pildă, pogromul de la Lvov, de la începutul lunii iulie 1941); însă fără prezența Armatei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
persoanelor având sânge evreiesc", în oraș au fost găsiți 32.364 de evrei. Deci cel puțin 12.000 de evrei au fost masacrați în timpul pogromului"15. În opinia noastră interpretarea oferită de istoricul israelian cu privire la cauzele, derularea și responsabilii pentru masacrul din capitala Moldovei este cea mai apropiată de adevărul istoric și, după cum vom constata, este confirmată în linii mari, înclusiv de sursele documentare identificate de noi în arhivele românești și incluse în prezentul volum. Întrucât desfășurarea în sine a pogromului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
4 Teritorial afirma că în orașul Iași "a avut loc o acțiune comunistă care a produs panică în rândurile populației și pierderi în trupele operative", fiind inspirată de comuniști și agenți sovietici 25. De asemenea documentele confirmă deopotrivă implicarea în masacru a unor militari germani și români cantonați sau aflați în trecere prin Iași. Astfel, într-un raport întocmit în 30 iunie 1941, comandantul Diviziei 14 Infanterie generalul Gheorghe Stavrescu releva faptul că în pogrom "au fost implicați și unii ostași
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Iași29. În concluzie, responsabilitatea pentru evenimentele sângeroase consumate la Iași în ultimele zile ale lunii iunie 1941 revine în principal autorităților locale și centrale antonesciene, armata fiind la rândul ei implicată în excese. Pogromul de la Iași a fost primul masacru de proporții comis împotriva evreilor pe teritoriul României, prefigurînd excesele ce aveau să urmeze în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria în vara și toamna anului 1941. Armata română pe frontul de est, 22 iunie-16 octombrie 1941. Instaurarea administrației românești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al concepțiilor antisemite promovate de Ion Antonescu. Am insistat în privința directivei citate anterior, deoarece în opinia noastră aceasta a avut urmări majore asupra soartei evreilor din Odessa și explică în bună măsură duritatea măsurilor adoptate de autoritățile române împotriva acestora. Masacrul de la Odessa (octombrie 1941) și deportarea supraviețuitorilor în lagărele din Transnistria În momentul ocupării Odessei, în oraș trăiau aproximativ 80-90.000 de evrei care, contrar propagandei oficiale românești, nu s-au numărat printre privilegiații regimului bolșevic. Dimpotrivă, există suficiente dovezi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
spânzura "evreii și comuniștii în piețele publice din Odessa"63. Prin urmare, decizia de a răzbuna victimele atentatului prin execuții de evrei și comuniști a fost inițiativa unui comandant local, dar această inițiativă s-a transformat ulterior într-un adevărat masacru în urma intervenției directe a mareșalului Ion Antonescu. După cum era de așteptat, reacția Conducătorului statului după cele întâmplate nu a întârziat. Prin intermediul ordinului nr. 561 din 22 octombrie 1941 șeful cabinetului militar al mareșalului, colonelul Radu Davidescu, ordona comandantului Armatei a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
magazii. Aceste magazii au fost mai întâi mitraliate, iar ulterior incendiate pe rând cu excepția ultimei magazii care a fost minată și aruncată în aer la aceași oră la care explodase clădirea comandamentului militar, adică ora 17.45. În cursul acestui masacru s-au înregistrat scene cutremurătoare. Un martor ocular al asasinatului în masă a relatat ulterior următoarele: "Au fost masați până la refuz în patru magazii care au fost apoi nimicite pe rând, cu foc de mitraliere, pușcă, stropite cu benzină și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
impresionați la lacrimi de ceea ce erau nevoiți să facă și unii dintre ei abandonau poziția, eschivându-se sau chiar ascunzându-se printre alți soldați fără misiune"72. Credem că orice comentariu la această relatare este de prisos. Referitor la autorii masacrului, în primii ani postbelici aceștia au fost în marea lor majoritate judecați și condamnați, unii la pedeapsa capitală, alții la închisoare. Deși în cadrul procesului intentat în 1946, mareșalul Ion Antonescu a negat vehement implicarea sa în masacrul evreilor din Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Referitor la autorii masacrului, în primii ani postbelici aceștia au fost în marea lor majoritate judecați și condamnați, unii la pedeapsa capitală, alții la închisoare. Deși în cadrul procesului intentat în 1946, mareșalul Ion Antonescu a negat vehement implicarea sa în masacrul evreilor din Odessa, în lumina izvoarelor arhivistice existente responsabilitatea sa nu poate fi contestată și cu atât mai puțin negată. În afara documentelor de arhivă citate de noi anterior, care atestă într-o manieră neechivocă responsabilitatea mareșalului Antonescu pentru evenimentele consumate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În finalul demersului nostru istoriografic credem că se impun câteva concluzii referitoare la rolul armatei române în persecuția evreilor sub regimul antonescian. În cadrul istoriografiei române (și nu numai) implicarea armatei române în adoptarea și implementarea măsurilor antisemite, în deportările ori masacrele îndreptate împotriva populației evreiești în cursul celui de-al doilea război mondial a fost mult timp negată, uneori cu o vehemență demnă de o cauză mai bună. De regulă, în cazul unor asemenea excese, responsabilitatea a fost atribuită în mod
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să fie deferiți Curții Marțiale spre a fi judecați și sancționați imediat. 2. Pentru a nu se mai produce asemenea abateri și în special la trecerea în Basarabia, ca efectivele să nu fie scăzute dedându-se la arestări, terorizări și masacre ordon următoarele: a. La primirea prezentului ordin toți comandanții de unități, formațiuni și servicii vor explica ofițerilor, subofițerilor și trupei că nimeni nu trebuie să-și părăsească unitatea spre a săvârși asemenea fapte, ci numai când va avea o misiune
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
inamicului sau care au atacat armata română cu ocazia retragerii din 28 Iunie 1940. 3. Comandanții de Comp. (baterie, escadroane), formațiuni și servicii vor organiza o poliție interioară în unitățile lor pentru ca ostașii să nu se dedea la devastări sau masacre contra populației civile, indiferent de ce naționalitate ar fi. În acest scop fiecare comand. de Comp. (baterie, escadron), formațiune și servicii vor face tabele de toți oamenii din unitățile, formațiunile și serviciile respective și după ce vor explica ostașilor cele de mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Aceste măsuri se află în curs de aplicare și ele vor fi continuate după normele ce voi hotărâ. Nu este însă admisibil ca fiecare cetățean sau fiecare soldat să-și asume rolul de a soluționa problema evreiască prin jafuri și masacre. Prin asemenea procedee arătăm lumii că suntem un popor nedisciplinat și necivilizat și punem autoritatea și prestigiul Statului Român într'o lumină cu totul neplăcută. Opresc dar cu desăvârșire orice acțiune pornită din inițiativa individuală și fac răspunzătoare autoritățile militare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
toți evreii între 18-60 ani au fost deja evacuați la Podul Iloaiei și Călărași-Ialomița, iar grupurile de ostatici și suspecți comuniști în cazarma Regimentului 13 Dorobanți. O grupare mai mare de evrei, în diferite cartiere ale orașului fiind expusă la masacru, nu este indicată. Consiliul hotărăște și aprobă a se interveni la Ministerul Afacerilor Interne, pentru ca femeile și copiii evrei, evacuați la Podul Iloaiei, odată cu lotul de 2000 bărbați să fie readuși la Iași pentru că acolo nu au ce mânca. Drept care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
răspândită printre germanii obișnuiți; după cum arată Goldhagen prin exemplul batalionului de poliție 101 din Hamburg, o trupă alcătuită din civili obișnuiți din toate păturile sociale, care, fără să fi existat vreo poruncă a vreunui superior, au săvârșit, din proprie inițiativă, masacre îngrozitoare împotriva populației evreiești din Est. Antisemitismul eliminatoriu nu este o specialitate germană „Moartea socială“ este prima treaptă a rasismului eliminatoriu - împotriva africanilor, a amerindienilor sau a evreilor. Conflictul din Orientul Mijlociu amenință tot mai mult să devină o acoperire pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
opresiune 200. Aflat sub semnul ideologiei, comunismul nu a însemnat nimic altceva decât lupta pentru putere: aceasta a fost principala concluzie la care a ajuns Milovan Djilas la capătul unei vieți care se desfășurase aproape de miezul acestei mișcări. Teroare și masacre, cultul personalității, sateliții sovietici, Războiul Rece toate au fost antrenate într-un joc al puterii care nu putea fi decât nemilos într-un stat totalitar. Același raționament îl întâlnim și la Hannah Arendt, anume că regimurile totalitare se constituie o dată cu
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
timp frumos intră în joc o serie de întreprinzători novici. Vremea rea care vine după aceea îi ia pe neașteptate, îi scufundă fără milă. Doar cei mai abili, cei mai norocoși, cei care au repere la plecare, scapă de acest masacru al inocenților". Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 16. 37 Definim ciclul economic drept ,,o mișcare regulată a activității economice". Vezi Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 149. 38 Alex
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ori, regele și reprezentanții săi spun că francezii înșiși sunt cauza nefericirii lor. Așa fac oamenii de la putere ca să ne convingă că sunt probi. Francezilor trebuie să li se impute lacrimile văduvelor, plânsul orfanilor, sîngele britanic, deși englezii sunt autorii masacrelor. Aceste trucuri retorice capătă o stranie rezonanță familiară. În ultimul timp, de câte ori n-au aruncat invadatorii responsabilitatea invaziei asupra celor cuceriți?" Pentru ca politica să revină în mod legitim pe scenă ea ar trebui să arate legătura între lacrimile văduvei și
Tur de orizont by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13693_a_15018]
-
căpitanul Grigore Brâncuși, partizan, grav rănit în luptă cu Securitatea... a murit la Craiova, din cauza torturilor la care a fost supus de Securitate în timpul anchetei..." Este suficientă lectura unor asemenea fragmente pentru a începe să înțelegem ce proporții a avut masacrul. Profesori, preoți, ingineri și medici, bărbați și femei au intrat deopotrivă într-o apocaliptică mașină de tocat carne omenească. Pe lista lor adăugăm, pe măsură ce citim și alte pagini ale dicționarului, militari, țărani, scriitori, demnitari, avocați, muncitori, tot ce a dat
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]