1,701 matches
-
demonstra conformitatea cu acești parametri. Se pot adăuga volume de gaz la gazele de ardere în scopul răcirii sau diluării, dacă această operațiune este justificată din punct de vedere tehnic, dar acestea nu se iau în considerare la determinarea concentrației masice a poluantului din gazele de ardere. 2. Conformitatea trebuie reverificată în urma unei modificări substanțiale. 3. În cazul măsurărilor continue, se consideră că valorile limită de emisie sunt respectate dacă: (a) nici una dintre mediile calculate la 24 de ore de funcționare
jrc4074as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89237_a_90024]
-
emisie și (b) nici una dintre mediile calculate la o oră nu depășește valorile limită de emisie cu un factor mai mare de 1,5. 5. Conformitatea cu dispozițiile art. 5 alin. (7) și (8) se verifică pe baza sumei concentrațiilor masice ale fiecăruia dintre compușii organici volatili în cauză. În toate celelalte cazuri, dacă nu există dispoziții contrare în anexa IIA, conformitatea se verifică pe baza masei totale a carbonului organic emis. Articolul 10 Neconformitatea Dacă se constată încălcarea cerințelor prezentei
jrc4074as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89237_a_90024]
-
utiliza orice altă metodă, dacă pot demonstra că aceasta dă rezultate echivalente cu cele ale metodei menționate mai sus. II Metoda de referință pentru analiza dioxidului de azot și a oxizilor de azot: ISO 7996: 1985 Aerul înconjurător - determinarea concentrației masice a oxizilor de azot - metoda cu chemiluminiscență Toate statele membre pot utiliza orice altă metodă, dacă pot demonstra că aceasta dă rezultate echivalente cu cele ale metodei menționate mai sus. III.A. Metoda de referință pentru prelevarea plumbului: Metoda va
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
dată. 4. Nu pot fi utilizate ca substanțe și constituenți de preparate destinate tratării apelor industriale." 2. Pct. 23 se înlocuiește cu următorul text: "23. Pentaclorfenolul (CAS nr. 87-86-5) și sărurile și esterii acestuia Nu se folosesc cu o concentrație masică mai mare sau egală cu 0,1% în substanțe sau preparate introduse pe piață. Prin derogare, până la 31 decembrie 2008 Franța, Irlanda, Portugalia, Spania și Regatul Unit pot să nu aplice această dispoziție substanțelor și preparatelor destinate folosirii în instalații
jrc4111as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89274_a_90061]
-
în anexa IX și anexa IXa la Directiva 70/220/CEE, modificată ultima dată." Anexa II se modifică după cum urmează: 1. Pct. 1.7 din addendum se înlocuiește cu următorul text: "1.7 Rezultatele testului 4 1.7.1 emisiile masice de CO2 1.7.1.1 emisiile masice de CO2 (condiții urbane).........................................g/km 1.7.1.2 emisiile masice de CO2 (condiții extraurbane)................g/km 1.7.1.3 emisiile masice de CO2 (combinate)............................g/km 1.7.2
jrc4139as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89303_a_90090]
-
70/220/CEE, modificată ultima dată." Anexa II se modifică după cum urmează: 1. Pct. 1.7 din addendum se înlocuiește cu următorul text: "1.7 Rezultatele testului 4 1.7.1 emisiile masice de CO2 1.7.1.1 emisiile masice de CO2 (condiții urbane).........................................g/km 1.7.1.2 emisiile masice de CO2 (condiții extraurbane)................g/km 1.7.1.3 emisiile masice de CO2 (combinate)............................g/km 1.7.2 Consumuri de combustibil 1.7.3 Consumul de
jrc4139as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89303_a_90090]
-
1. Pct. 1.7 din addendum se înlocuiește cu următorul text: "1.7 Rezultatele testului 4 1.7.1 emisiile masice de CO2 1.7.1.1 emisiile masice de CO2 (condiții urbane).........................................g/km 1.7.1.2 emisiile masice de CO2 (condiții extraurbane)................g/km 1.7.1.3 emisiile masice de CO2 (combinate)............................g/km 1.7.2 Consumuri de combustibil 1.7.3 Consumul de combustibil (condiții urbane).............1/100 km5 1.7.4 Consumul de combustibil
jrc4139as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89303_a_90090]
-
7 Rezultatele testului 4 1.7.1 emisiile masice de CO2 1.7.1.1 emisiile masice de CO2 (condiții urbane).........................................g/km 1.7.1.2 emisiile masice de CO2 (condiții extraurbane)................g/km 1.7.1.3 emisiile masice de CO2 (combinate)............................g/km 1.7.2 Consumuri de combustibil 1.7.3 Consumul de combustibil (condiții urbane).............1/100 km5 1.7.4 Consumul de combustibil (condiții extraurbane)......1/100 km5 1.7.5 Consumul de combustibil(combinat
jrc4139as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89303_a_90090]
-
dimensiunea masei, M, împărțită la puterea a treia a dimensiunii lungimii L): formula 8 Modificarea densității unui material se datorează în principal modificării temperaturii și presiunii prin dilatare termică. Acestea determină modificarea volumului. Densitatea unei soluții e dată de suma concentrațiilor masice ale componenților. sau în funcție de densitățile componenților puri și volumele corespunzătoare: Generalizând, orice distribuție a unei mărimi fizice pe orice mărime spațială (lungime, suprafață sau volum) este o "densitate" a respectivei mărimi fizice pe unitatea de mărime spațială, respectiv pe unitatea
Densitate () [Corola-website/Science/298355_a_299684]
-
organici polari din soluții diluate. În acest context, studiul pertracției facilitate a acizilor glutamic și aspartic cu D2EHPA că agent purtător a subliniat influențele semnificative ale gradientului de pH dintre fazele apoase, concentrației agentului purtător și intensității amestecării fazelor. Fluxuri masice maxime ale celor doi aminoacizi prin membrane lichide pot fi obținute la pH-ul fazei apoase inițiale 2 pentru acidul aspartic și 2,5 pentru acidul glutamic, valoarea pH-ului fazei apoase finale 1, concentrații ale D2EHPA în membrana lichidă
EXTRACTIA SI TRANSPORTUL AMINOACIZILOR CU CAR?CTER by Alexandra Cristina Blaga, Maria Camarut () [Corola-other/Science/84283_a_85608]
-
substanțe de a se dizolva într-o altă substanță. Din punct de vedere cantitativ, aceasta este egală cu cantitatea de substanță ce se dizolvă la o anumita temperatură in 100 g solvent(apă). Solubilitatea poate fi influențata de: Concentrația procentuală masică indică masa de substanță dizolvată din 100g solvent. Concentrația molară indică cantitatea de substanță(numărul de moli) dizolvată dintr-un litru de soluție.
Soluție () [Corola-website/Science/317021_a_318350]
-
punct de fierbere sub temperatură țintă, presiune de vaporizare cât mai apropiată de presiunea atmosferică, presiunea de condensare cât mai redusă pentru a realiza consumuri energetice mici, căldura latentă de vaporizare să fie cât mai mare pentru a asigura debite masice reduse, căldura masică în stare lichidă să fie cât mai mică pentru a nu apare pierderi mari prin procesul de laminare adiabatică. Alte proprietăți ce trebuie să le prezinte un agent frigorific sunt: să nu fie coroziv, să nu fie
Agent frigorific () [Corola-website/Science/317568_a_318897]
-
sub temperatură țintă, presiune de vaporizare cât mai apropiată de presiunea atmosferică, presiunea de condensare cât mai redusă pentru a realiza consumuri energetice mici, căldura latentă de vaporizare să fie cât mai mare pentru a asigura debite masice reduse, căldura masică în stare lichidă să fie cât mai mică pentru a nu apare pierderi mari prin procesul de laminare adiabatică. Alte proprietăți ce trebuie să le prezinte un agent frigorific sunt: să nu fie coroziv, să nu fie poluant, să nu
Agent frigorific () [Corola-website/Science/317568_a_318897]
-
găsește cel puțin un al treilea punct material. Altfel spus, dacă în fiecare punct geometric al domeniului spațial ocupat de sistem se găsește câte un punct material. Pentru sistemele continue se poate defini în fiecare punct al lor o densitate masică nenulă. Între punctele materiale ce formează un sistem de puncte materiale acționează forțe care se pot grupa în două categorii, după cum urmează: Rezultanta tuturor forțelor care acționează în și asupra sistemului este egală cu rezultanta forțelor externe, deoarece suma tuturor
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
Deși un ciclu Clausius-Rankine poate funcționa cu diverse substanțe, de obicei se folosește apă, datorită mai multor proprietăți favorabile: nu este toxică și nici prea reactivă chimic, se găsește din abundență și la preț de cost scăzut, iar capacitatea termică masică și capacitatea termică latentă de vaporizare sunt potrivite. Agentul de lucru este folosit în circuit închis. Apa, în starea 1 este comprimată în pompă până în starea 2, la presiunea înaltă a ciclului. Apoi, preluând căldura introdusă în ciclu, ea este
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
pe baza acelorași puncte ca și cel al lui Amontons, însă a atribuit punctului de înghețare al apei valoarea de 32 °F, iar celui de fierbere 212 °F. Inițial el a atribuit punctul „0” temperaturii unui amestec format din părți masice egale de sare de bucătărie și gheață care se topește și punctul „12” temperaturii corpului uman. Fiecare din cele 12 intervale le-a divizat apoi în 8 subdiviziuni, temperatura corpului uman fiind în final considerată 96 °F. În 1730 René-Antoine
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
unde formula 8 și formula 9 sunt procentele hidrogenului și oxigenului din masa pentru analiză, formula 10 și formula 11 sunt procentele de umiditate din masa inițială, respectiv din masa pentru analiză, iar coeficienții 212, 0,8 și 24,5 țin cont de căldurile masice ale apei și vaporilor de apă, respectiv de căldura masică latentă de vaporizare a apei, exprimate în unități din SI. Mărimea care interesează de obicei în energetică este formula 5, care în limbajul curent este denumită "putere calorifică inferioară" și este
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
masa pentru analiză, formula 10 și formula 11 sunt procentele de umiditate din masa inițială, respectiv din masa pentru analiză, iar coeficienții 212, 0,8 și 24,5 țin cont de căldurile masice ale apei și vaporilor de apă, respectiv de căldura masică latentă de vaporizare a apei, exprimate în unități din SI. Mărimea care interesează de obicei în energetică este formula 5, care în limbajul curent este denumită "putere calorifică inferioară" și este notată formula 2. Pentru cazanele cu condensare interesează "puterea calorifică superioară
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
procesul de ardere unui debit de apă care circulă prin calorimetru. Puterea calorifică inferioară se determină prin calcul: unde formula 19 este masa apei condensate rezultate din arderea a 1 m (respectiv 1 m) de combustibil gazos, iar formula 20 este căldura masică de vaporizare a apei la 20 șC, de 2454 kJ/kg. Puterea calorifică a substanțelor pure are o valoare bine determinată, însă cea a amestecurilor depinde de compoziție, astfel că pentru majoritatea combustibililor valorile din tabele sunt orientative. Puterile calorifice
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
Dacă pentru combustibilii gazoși puterea calorifică se poate determina exact prin calcul pe baza compoziției chimice, la combustibilii solizi nu se cunoaște o asemenea metodă. În tehnica arderii combustibililor compoziția chimică a combustibililor solizi se exprimă ca sumă a participărilor masice ale carbonului, hidrogenului, sulfului, oxigenului, azotului, apei ("W"asser) și cenușii ("A"sche), exprimată de obicei procentual: Din punct de vedere istoric, toate formulele au fost propuse în perioada când căldura se măsura în kcal, astfel că în cele ce
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
Coeficientul de transformare adiabatică sau indicele adiabatei este raportul dintre capacitatea termică masică la presiune constantă (formula 1) și capacitatea termică masică la volum constant (formula 2). În literatura de specialitate această noțiune mai este întâlnită sub numele de exponent adiabatic, coeficient adiabatic, sau indice izentropic. În lucrările de fizică coeficientul de transformare adiabatică este
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
Coeficientul de transformare adiabatică sau indicele adiabatei este raportul dintre capacitatea termică masică la presiune constantă (formula 1) și capacitatea termică masică la volum constant (formula 2). În literatura de specialitate această noțiune mai este întâlnită sub numele de exponent adiabatic, coeficient adiabatic, sau indice izentropic. În lucrările de fizică coeficientul de transformare adiabatică este notat de obicei cu formula 3 iar în cele
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
este notat de obicei cu formula 3 iar în cele tehnice cu formula 4 ambele notații fiind acceptate de STAS 1647-85. Înainte de apariția standardului, sub influența lucrărilor de chimie și a bibliografiei în limba germană, se folosea notația formula 5, În locul capacităților termice masice se pot folosi capacitățile termice molare (formula 7, respectiv formula 8), relația devenind: Pentru evidențierea fenomenelor care definesc coeficientul de transformare adiabatică se poate face următorul experiment: Un cilindru prevăzut cu un piston conține aer. La început presiunea din interiorul cilindrului este
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
proporțională cu formula 2, iar cea introdusă lăsând pistonul liber a fost proporțională cu formula 1. Ca urmare, în acest exemplu coeficientul de transformare adiabatică este de circa 1,4. Pentru un gaz perfect (nu și pentru un gaz ideal), capacitățile termice masice sunt constante cu temperatura. Ținând cont că entalpia are expresia formula 12 iar energia internă formula 13, se poate afirma că coeficientul de transformare adiabatică este raportul dintre entalpie și energia internă: În continuare, capacitățile termice masice se pot exprima în funcție de coeficientul
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
un gaz ideal), capacitățile termice masice sunt constante cu temperatura. Ținând cont că entalpia are expresia formula 12 iar energia internă formula 13, se poate afirma că coeficientul de transformare adiabatică este raportul dintre entalpie și energia internă: În continuare, capacitățile termice masice se pot exprima în funcție de coeficientul de transformare adiabatică ( formula 3 ) și de "constanta caracteristică a gazului" ( formula 16 ): Dacă nu se dispune decât de un set de tabele cu capacitățile termice masice (de obicei formula 1) celelalte se pot calcula cu relația lui
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]