3,306 matches
-
și vizigoții pradă la rândul lor Olympia. Cutremurele de pământ din 551 și 552 transformă incinta în mormane de ruine și, ca într-un scenariu de teatru absurd, dealul Kronion alunecă peste vestigii, în timp ce râurile Kladeos și Alpheios, ieșind din matcă, acoperă cu aluviuni hipodromul, stadionul și întregul sanctuar. 6. JOCURILE OLIMPICE ANTICE - UN FESTIVAL OLIMPIC TIPIC Cu zece luni înainte, trei crainici olimpici împreună cu suita lor, plecau din Olympia spre toate cetățile lumii grecești cu scopul de a anunța că
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
întâlnit atâtea prisăci și locuri pentru stupărit încât mai că îți vine să crezi că albinăretul zbura atunci - să nu zic vorbă mare - ca muștele...Numai în actul din 12 ian.1658 este vorba, printre altele, de „o suta de matce bun(e); și cu acești stup(i) am cumpărat niște vii de la fămeia lui Statie blănariul ce sintu la Buciumi, pre Valea Cozmoaie...” De aici, de pe Drumul florilor, privirea este chemată în lungul văii, spre Poiana Vlădicii. Numele poienii te
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pitică. Și rândul amatorilor nu era prea subțire. De obicei, apa Corrèze curge limpede și lin, spunându-și în șoaptă povestea. Doar atunci când în amonte plouă abundent, ea se tulbură și se răstește la oameni. Dar nu-și iese din matcă. Ca și Bahluiul Iașului, și această apă străbate un oraș. Ar fi cam singura similitudine între ele. În rest... În rest, Corrèze are pește (care nu miroase a toate cele și pe care nu-l pescuiește oricine, oricând și oriunde
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
se întâmplă câteodată în viață, fericirile nu durează cât hăul și pârăul. Ele sunt rare și scurte. Cum și în cazul de față. Locuitorii mai tineri din Brive nu-și amintesc ca apa Corrèze să-și fi ieșit vreodată din matcă. Doar unii din cei mai bătrâni își aduc aminte ca prin vis că, hă-hă-hă, cine mai știe prin ce an, au fost ceva inundații. Într-un rând, poate în două rânduri... greu de precizat. De unde se poate trage concluzia că
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Fenomenul se explică în cea mai mare parte prin contraofensiva istorică a Habsburgilor la cumpăna secole-lor XVII-XVIII în urma căreia s-a stabilit o cale mediană între cele două Europe. Drept urmare, acestă parte a Europei s-a instalat mai ferm în matca culturală catolică, a devenit mai receptivă față de Vest, în ciuda naturii sale compozite, deose-bindu-se astfel de Europa Orientală ortodoxă și "otomanizată". Perceperea acestui spațiu este subiectivă și relativă. Ast-fel, din punctul de vedere al Poloniei, de exemplu, Moscova este simbolul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
rîndul său, Herder va preciza în 1774, în O altă filozofie a istoriei în care contestă fără ocolișuri primatul raționalității kantiene și pretenția de universalitate că "prejudecata este bună la un moment dat, fiindcă aduce fericire. Ea readuce popoarele în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în consecință, cu atît mai fericite în năzuințele și scopurile lor". "Națiunea cea mai ignorantă, adaugă el, cea mai plină de prejudecăți este
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
413; sau a fost privit ca o înclinație a libido-ului că-tre ceea ce Freud numea instinctul morții. La rîndul lui, național-civismul lipsit de agresivitate cade în desuetitudine. Ca să nu abuzăm de exemple, e suficient să menționăm naționalismul orgolios al Marii Britanii, matcă a sistemelor politice moderne și a cetățeniei responsabile. Ori, ceea ce frapează înainte de toate în zilele noastre este dezangajarea civică a englezilor; de exemplu, faptul că numărul aderenților Partidului laburist a scăzut de la 800 000 în 1965 la 280 000 în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
putem încheia această prezentare sumară a argumentelor vizând concepția monistă, fără a aminti de dreptul internațional privat, ale cărui raporturi formează obiect de reglementare a Cărții a VII-a a noului Cod civil. Și în privința acestuia putem remarca reîntoarcerea la "matcă" a reglementărilor de drept internațional privat, mult îmbunătățite (calitativ, dar mai ales cantitativ). Vechiul Cod civil cuprindea puține reglementări de acest fel. Un singur articol (art. 2) servea, în principiu, ca sursă reglementării raporturilor de drept privat cu elemente de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ironic: „de vreme ce avem cap, la ce ne-ar mai sluji inteligența?”. MARIN SORESCU - IONA Subiect, conflict dramatic, personaj Piesa „Iona”, subintitulată de Marin Sorescu (1936-1996) „tragedie În patru tablouri”, publicată În 1968 În revista „Luceafărul”, face parte, alături de „Paracliserul” și „Matca”, dintr-o trilogie dramatică, intitulată sugestiv, „Setea muntelui de sare”. Titlul trilogiei (dramaturgii antici scriau trilogii tragice), este o metafora menită să dezvolte ideea setei fără limite de absolut a omului, de cunoaștere și de comunicare, calea ieșirii din absurdul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acasă?”1967, „Cirip-ciorap”1993). La moartea lui au rămas În manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman. Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic ca În trilogia „Setea Muntelui de sare”, cuprizând piesele „Iona”, „Paracliserul” și „Matca”. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan, În „Există nervi”, fie teatrul istoric, „A treia țeapă”, sau scrie comedii cum ar fi „Răceala” sau „Vărul Shakespeare”, al căror mobil este chiar ironia mușcătoare, Împrumutată din lirica soresciană. Proza soresciană este una
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
una dintre cele mai viguroase din literatura română. „Viziunea vizuinii” și „Trei dinți din față” sunt două din romanele sale cele mai reprezentative. „Iona” de Marin Sorescu, așa cum s-a mai spus, face parte dintro trilogie dramatică, alături de „Paracliserul” și „Matca”. Tema fundamentală a trilogiei este setea fără limite de absolut a omului. Pentru aceasta era necesar apelul la mitologie. Izvorul de inspirație al dramei Îl constituie o fabulă biblică, mitul lui Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat de Dumnezeu de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Marin Sorescu este preocupată de relevarea dimensiunii tragice a absurdului, altfel decât la Becket și Ionescu. Obsesia spațiului Închis, unde omul este condamnat să fie un etern prizonier, este evidentă și În „Paraclisierul” (Catedrala În care nu vine nimeni) sau „Matca” (amenințată de potop) Iona este constrâns, Împotriva voinței sale, la un exil forțat În spațiul singurătății absolute. Marea este „rea” dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comunicării). Iona devine astfel un simbol al tragismului purificator. Prin el, Marin Sorescu se raportează la marii dramaturgi europeni de care totuși se disociază printr-o mare doză de optimism. b. Obsesia omului Însingurat se regăsește În „Paracliserul”și În „Matca”. O Întrebare este totuși legitimă: A găsit Iona leacul solitudinii prin sinucidere? A găsit esențele spre care aspiră, misterul? Umanitatea nu capitulează În fața misterelor, oricât de impenetrabile ar fi, dar Iona este idealul umanității esențializate. Acesta este mesajul autorului, exprimat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-o iau, va arde În continuare. Și-am lăsat vorbă În amintirea mea, măcar la soroace mai mari, universul Întreg să fie dat lumii de pomană.” MARIN SORESCU - „RĂCEALA” subiectul 1. Preliminarii: Piesele lui Marin Sorescu, „Iona”, „Paracliserul” și „Matca” din trilogia „Setea muntelui de sare”, sunt concepute artistic drept niște parabole ale destinului uman, omul este pus față În față cu moartea. „Iona” este cel Închis În burta unui pește uriaș; „Paracliserul” este cel claustrat În interiorul unei catedrale - o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
drept niște parabole ale destinului uman, omul este pus față În față cu moartea. „Iona” este cel Închis În burta unui pește uriaș; „Paracliserul” este cel claustrat În interiorul unei catedrale - o reluare a mitului lui Manole din legenda „Mănăstirea Argeșului”; „Matca” reprezintă insul Închis Într-o casă amenințată de potop. Cu „Răceala” și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie de istorie, de ipostazele particulare ale existenței. Autorul are meritul de a fi Încorporat filosofia În Întâmplarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reprezintă la aceste reputate manifestări culturale. Marin Sorescu scrie În Finlanda, printre poeți... Conceput sub forma unui jurnal, articolul prezintă experiența scriitorului în Finlanda. În vara lui 1976, Sorescu se află în Scandinavia cu ocazia premierei piesei sale de teatru, Matca. Pe data de 3 iunie acesta descria Finlanda ca fiind "(...) copaci, iarbă, veverițe, poteci. Și aer"215. Mai scrie câte puțin și despre obiceiurile finlandezilor și anume faptul că le place foarte mult sportul, în cazul de față alergatul. Totodată
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fi determinată de complexitatea contextuală a vieții culturale ale cărei relații de putere represive și productive ar regulariza corpurile, instituțiile și comunitățile 2. Percepută ca un set relativ omogen și nediferențiat de atitudini, practici și structuri cognitive, cotidianitatea devine o matcă paradigmatică a reflecției culturale, implicând probleme legate de performativitatea raționalității, de etica intersubiectivă și de structurarea ideologică a conștiinței vieții de zi cu zi. Descrierea și analiza legăturii intime a istoriei teoretizării "vieții cotidiene" cu dinamica modernității și a postmodernității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
R.T. Deci dumneavoastră spuneți că e posibilă refacerea acestei formule de... V.S. Dacă mă întrebați pe mine, nu numai că e posibilă, eu mi-o doresc. R.T. PNL-ul cu PDL-ul. V.S. Eu doresc ca dreapta să revină în matca ei prin recuperarea liberalilor. Pentru că PDL este un partid cu o puternică, solidă componentă liberală, dar nu este tot liberalismul la noi în PDL. Și eu sunt conștient de faptul că un liberalism de centru, chiar cu unele nuanțe de
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
lor este posibilă. Într-un asemenea context convergent, miza unei cunoașteri integrale (a concluziilor absolute care pot hotărnici demersul fundamental al unei vieți întregi) le cuprinde pe toate trei și reclamă astfel toată contribuția reflexivității. Conștiința de sine revine în matca "încheierilor" suprastructurale din multiplele acte cognitive în care se poate angaja și oferă un consistent mesaj spiritual pentru sistemul extins al unei concepții plenare despre viață. Ea oferă orientare punctuală și strategie generală, principiu al mișcării decizionale și sistem defensiv
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
retras din activitatea informativă, au decăzut din structurile securiste ori s-au reprofilat pe activități cotidiene mărunte. O altă funcție a foștilor securiști în postcomunism a fost devalizarea sistemului bancar din România. O amplă grupare de securiști și-a găsit matca în Gelsor (firma de afaceri mobiliare a lui Sorin Ovidiu Vântu), în cadrul căreia s-au utilizat mijloace de spionaj economic, după cum precizează Marius Oprea. Securiștii de aici s-au ocupat de culegerea de informații pentru șantajarea, compromiterea, racolarea sau influențarea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ca raporturi între indivizi și lumea în care trăiesc. Dacă dintru început dualitatea materie-spirit în plan individual a fost remarcată, ulterior sistemele și curentele filosofice au variat considerabil de la negarea totală a spiritului până la supralicitarea lui, de la acceptarea materiei ca matcă a spiritului până la supremația ei absolută (materialismul, ateismul). Același lucru s-a petrecut și în privința raporturilor dintre indivizi și organizarea socială, nota comună fiind constituită aici de raporturile individului față de semeni și bunurile din jurul său absolut necesare existenței sale. Nici
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu simțeam oboseala, căci părea ceva firesc să încerci în fiecare zi să înțelegi câte puțin din misterele care alcătuiesc viața, raportate, în cazul nostru, direct la incidentul de la Tanacu. Deveneam de la o zi la alta personalități creatoare hrănite de matca inspirată a comunității, cât și de supa magică de prânz plină de mirodenii dătătoare de energie bună, servită cu har ceremonios de doamna Mili. Nu am răspuns la întrebarea „de ce“ toate astea, sau „în ce scop“. Răspunsul e în experiența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
observe pulpele și coapsele protectoare ale mamei, care asistă înfiorat la toate treburile casei executate stângaci de tată, care e martorul unui viol infantil descris memorabil în Nostalgia și mult mai șters și mai explicit în Orbitor 3. Mircișor e matca inspirației, e generatorul nesfârșitelor volute stilistice care îi fac pe fanii necondiționați și pe internauții cu prea mult timp liber la dispoziție să exclame „Superb!, Genial“ (asta nu înseamnă că-mi plac criticii și internauții care reușesc cu icnete să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Bașiu, Bașeu. Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul Velniței, Iazul Axinte, Iazul Calu Alb, Iazul de la Bobești, Iazul de la Odaie precum și niște bazine pentru puiet. Pe timp ploios iese din matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mulți porci mistreți care se hrăneau cu ghindă din pădure și uneori distrugeau culturile oamenilor ieșind noaptea din pădure. în trecut multe case și chiar bordeie erau către Balta Nouă pe șesul Prutului, iar în verile ploioase Prutul ieșea din matcă și inunda șesul prinzând și unele case și chiar bordeie în mijlocul apei. Familiile cele mai vechi din acest sat sunt Ivașcă, Mereuță, Agachi, Iacob, Atomei, Luca. Satul Baranca este înconjurat de o serie de dealuri împădurite în general, Dealul de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]