2,196 matches
-
care se produce în același interval de timp poate contribui la schimbarea atitudinii elevilor, astfel încît nu se mai poate izola impactul programului educațional asupra atitudinii interculturale. -Maturizarea. Subiecții se transformă pe parcursul realizării unui experiment, iar modificările variabilei dependente datorate maturizării pot fi ușor confundate cu efectele variațiilor variabilei independente. -Aplicarea repetată a instrumentelor de măsurare a variabilei dependente poate constitui un risc în cazul experimentului, datorită faptului că unii subiecți pot fi foarte senzitivi la o situație. De exemplu, unui
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
înainte de aplicarea tratamentului experimental (introducerea metodelor active), ci doar la final. Se observă o creștere a mediei performanțelor elevilor, ce rezultă din analiza rezultatelor la un test docimologic elaborat de profesor. Acest efect se poate datora însă și altor cauze: maturizarea elevilor, creșterea motivației pentru studiul istoriei datorită faptului că nu se mai studiază istoria antică, ci istoria modernă, natura itemilor din testul docimologic aplicat. Planul experimental cu caz unic de tip pretest/posttest permite compararea nivelului variabilei dependente înainte și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
poate explica prin variația variabilei independente. Cîteva precauții trebuie avute însă în vedere în explicarea rezultatelor: diferențele pot fi considerate ca efect al tratamentului experimental dacă variabilele externe au fost atent controlate (efectele administrării repetate a aceluiași instrument, factorii istorici, maturizarea subiecților, instabilitatea instrumentelor de măsurare a variabilelor dependente). Există și planuri experimentale de tip posttest cu grupuri neechivalente (McMillan, 1992), însă datele obținute în urma aplicării acestora sînt și mai vulnerabile decît în situația în care variabila dependentă este măsurată înainte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
lungul unui interval de timp îndelungat, înainte și după aplicarea unor tratamente experimentale succesive. Problemele de validitate internă pe care le ridică planul cvasiexperimental cu serii temporale sînt legate în special de impactul factorilor istorici asupra rezultatelor, de efectul de maturizare a subiecților, și de efectul administrării repetate a unui instrument de măsurare a variabilei dependente. Pentru a reduce o parte dintre aceste riscuri este recomandabilă utilizarea unui grup de control. Indiferent de planul experimental pentru care se optează (incluzîndu-le în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
la 4 ani cânta la vioară, iar la 5 ani apare în primul său concert și începe studii de compoziție, iar la 7 ani este înscris la Conservatorul din Viena. La aceste persoane a avut loc un ritm accelerat de maturizare a aptitudinilor speciale și o capacitate deosebită de a acumula informații specifice domeniului. Nu trebuie pierdute din vedere alte două aspecte: mediul favorabil în care s-au format geniile creatoare (climat familial și social favorizant dezvoltării aptitudinilor necesare creației) și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
stăpânesc conștiința poetică (culoarea roșie, intensă, puternică, domină sub diverse forme), dar - așa cum s-a remarcat - „opacizarea nu e gratuită, iar hazardul constituie o alternativă la logica realității convenționale” (Petru Poantă). Începând cu placheta De izvoare se poate vorbi despre maturizarea poetului, care acum își deplânge „adolescența cu ochii roși de ne-ntâmplare” (Adio, tinerețe). Nucul, pom care semnifica tradiția și stabilitatea pentru poetul-tată, la fiu devine un simbol lipsit de consistență: „Nucul dintre două veacuri/ plesnește la prima atingere/ a
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
Lupeni din 1929, prozatorul ambiționa probabil crearea unui ciclu, din care a și scris alt volum, care încearcă să restituie atmosfera din România perioadei de după primul război mondial, cu trimitere la greva generală din 1920 - Până mă întorc, visează (1980). Maturizarea artistică se produce abia cu aceste două desfășurări epice și este evidentă în primul rând prin eliminarea stângăciilor de compoziție și stil reportericesc. Renunțând și la formula strictă a romanului tradițional, Ț. recurge la forme moderne de scriitură, între care
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
firește, de adâncirea lirică În volumele publicate de Marta după 1989. Cerebralitatea adolescentin cristalină din Aduceți verbele, dar și grația jucăușă, modulată de langoare și solitudine, În Dimineața tinerelor doamne sunt acum estompate de tonalitatea gravă, rănită, adesea exasperată, a „maturizării” aparent anti-lirice, refuzând privilegiul amânărilor. Ne vorbește direct și dramatic o abruptă, nu o dată vehementă, mereu puternică originalitate a „adevărului”, niciodată pur sau simplu, doar purificat prin expresia poetică și simplificat prin urgența implicării. Un credo poetic sever al integrității
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lume ostilă (Visătorul, Nou Prometeu), luptându-se, prearghezian, cu „credința” și „tăgada”, oscilând între creștinism și iudaism. Cartea relevă un autor sigur pe mijloacele prozodice, dar „stăpânit” de influența înaintașilor romantici ori clasici. Poemele resemnării (1940) aduc unele semne ale maturizării poetice, chiar dacă F. nu reușește să-și individualizeze întru totul profilul liric. Lumea e privită ca deșertăciune, iar conștientizarea propriei valori nu face decât să-l arunce pe poet în nesfârșite trăiri generatoare de angoase, structurate, din păcate, în jurul acelorași
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
iubita mea veche/ cercel de scamă/ te port la ureche/ răsfăț cuprins/ și fără dare/ cu dinadins/ hoață de soare/ încă și iar/ adună cheamă/ sâmbur de jar/ zborul din vamă.” Volumul Miraria (1977) aduce în lirica lui G. o maturizare de ordin stilistic, poemele dobândind o pregnanță a imaginii care încântă spiritul prin noutate și putere sugestivă; acest efect este obținut în principal prin inovație verbală, prin „siluirea” cuvintelor și a sintaxei, proces la capătul căruia se ivesc sonorități stranii
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Barthes admira la Blanchot reușita de a-și vedea eșecurile realizate, pe vremea cînd ultimul lucra la efemera revistă Arguments de pildă, sau la Revue internationale, dar admirația lui nu se oprea de bunăseamă aici. Putem acuza la Blanchot o maturizare lentă, care l-a făcut să studieze filosofia la Strasbourg, să se apuce de medicină la 22 de ani la Paris, să o părăsească pentrru a scrie la reviste de dreapta de pe poziții care ni-l reamintesc fie și mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din amintiri și iluzii, insinuate continuu într-o existență ce se hrănește din ele pentru a putea continua. În Castanii roșii, parfumați și naivi (1970), copilăria și adolescența protagonistei, Augustina, poreclită Tom, sunt descrise prin prisma întâmplărilor ce îi definesc maturizarea și cărora ea le conferă un aer de agreabilă stranietate. Dominată de prezențe feminine (Mama, mătușa Mătăsica, Bertha, Păuna, domnișoara Herbst, caracterizate în roman cu lux de amănunte, de la detalii vestimentare până la date caracteriale), evoluția Augustinei pendulează între o accentuată
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
revistei „Dilema”: examinând critic exagerările „demitizării” și riposta dată acesteia de pe poziții naționalist-idolatre, i-a ridiculizat deopotrivă pe reprezentanții ambelor „tabere”, spre, bineînțeles, consternarea generală a celor care resping nuanțarea. Criticul a avut, firește, în decursul acceleratei sale formări și maturizări, mentori ori modele, atât din rândul „clasicilor” criticii literare, cât și dintre contemporanii mai vârstnici (pe Eugen Simion, în ale cărui principii literare și intelectuale se regăsește, pe Valeriu Cristea, care, fiindu-i părinte, nu a intervenit prin demersuri autoritar-pedagogice
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
și învățarea acestora, lupta pentru ierarhia în grupuri, respectarea unor reguli în colectivitate etc. Aceste comportamente se regăsesc și ele, reformulate, în termeni socioculturali ce implică logosul și valorile în societățile umane. Ele se desfășoară și la om între naștere, maturizare, reproducere, îmbătrânire și moarte, ca la animale. Comportamentele animale instinctuale sunt reglate de bio-psiho-ritmuri - somn-veghe, rut, hibernare, migrare -, de factori climatici și ambientali, reglaj care nu se regăsește decât parțial la om. La om reîntâlnim aproape toate aceste aspecte biologice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
18 ani, atașamentul este condiționat familial, după această vârstă dominând condiționările sociale. Reprezentările preverbale ale eului și ale celor apropiați care le oferă căldură afectivă și protecție, structurează un model dinamic interior (internal working modelă. El se dezvoltă pe măsura maturizării cognitive și ghidează comportamentul individual prin modularea trăirilor afective (Waters et al., 2000Ă. Autoreprezentările negative corespund unui atașament anxios, iar reprezentările negative ale lumii, unui atașament evitant (Rothbard și Shaver, 1994Ă. Dezorganizarea atașamentului prin alterarea severă a raporturilor cu persoana
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ce anume se transmite? Caracteristici fizice sau psihice? În ce măsură - în raport cu cele determinate exogen - și cum se transmit trăsăturile parentale? Există o ereditate biologică și una psihologică. Astfel, trăsăturile fizice sunt în mod inegal determinate de factorii ereditari, creșterea corporală și maturizarea sexuală având și condiționări sociale. Are loc accelerarea dezvoltării lor în țările cu o civilizație materială avansată, precum și datorită ritmurilor vieții moderne, care favorizează maturizarea precoce funcțională a sistemului nervos central. Trăsăturile fizice se transmit ereditar într-o măsură mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihologică. Astfel, trăsăturile fizice sunt în mod inegal determinate de factorii ereditari, creșterea corporală și maturizarea sexuală având și condiționări sociale. Are loc accelerarea dezvoltării lor în țările cu o civilizație materială avansată, precum și datorită ritmurilor vieții moderne, care favorizează maturizarea precoce funcțională a sistemului nervos central. Trăsăturile fizice se transmit ereditar într-o măsură mai mare decât cele psihice - cognitive și afective, mai complexe. Este important nivelul de conștientizare al acestor trăsături și opinia mediului social - care le valorizează sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
încercare de a stabili raporturi între experiențele din copilărie și personalitate nu poate ignora factorii genetici ca variabile latente. Factorii mediului asigură umanizarea individului, deci afirmarea conștiinței și a spiritualității. Studiile efectuate pe gemeni monoși dizigoți arată rolul accelerator pentru maturizare al intervențiilor educative precoce și complexe. Nu în ultimă instanță, rolul factorilor sociali în personogeneză este confirmat și de imposibilitatea umanizării „copiilor lup”. Relațiile interpersonale - pe verticală părinți și pe orizontală congeneri - influențează voința, sociabilitatea, farmecul și alte dimensiuni ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
celor din jur devin problematizante. Crește atracția pentru experiențele sexuale masturbatorii sau în cuplu, chiar și homosexuale, precum și preocupările legate de alimentație, mai ales la tinerele fete. În această perioadă, calitatea educației asigură calitatea învățării - ca principală forță motivațională a maturizării individuale. Procesul de învățare rămâne condiționat de comunicarea verbală și non-verbală cu părinții, care sunt primii care determină înlocuirea comportamentului impulsiv-instinctual cu unul standardizat. Sunt, de asemenea, implicate relația afectivă cu mama, raporturile cu lumea materială și cu natura, dar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Adolescentul devine capabil și de relația de atașament față de subiecții ideali și își reevaluează atașamentul parental. Pot apare manifestări expansive sau disforice, care prefigurează trăsături narcisice sau histrionice. Devine evidentă complexitatea și stabilitatea raporturilor dintre procesele de învățare și de maturizare individuală, aceasta din urmă integrând și eforturile de adaptare în rolurile vieții. Suprasolicitarea poate cultiva atitudini evitante sau scurtcircuitate, dar și atribute integrabile nevroticismului. În adolescență, conștiința de sine se întregește ca un alter-ego, iar nepotrivirile dintre dezvoltarea biologică și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personale de viață. Dar eul se maturizează prin cultivarea conștientă a abilităților și aptitudinilor personale, precum și prin conectarea satisfacțiilor la problematica și scopurile sociale și profesionale. În această etapă existențială, prelungirea școlarizării prin integrarea în viața universitară stimulează procesul de maturizare a personalității. Manifestările adolescenței pot sugera trăsături narcisice, histrionice, evitante sau dependente, dar diferențierea rămâne dificilă și condiționată de calitatea adaptabilității în roluri și aceea a relațiilor interpersonale. Incapacitatea adolescenților de a se diferenția de părinți sau de a-și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de la 3 ani până la 23 ani. Vaillant (1976Ă susține că mecanismele de defensă continuă să evolueze și după vârsta de 25 de ani. Astfel, altruismul și sublimația se dublează ca intensitate între 20 și 35 de ani. Bloom (1984Ă plasează maturizarea definitivă a personalității la vârsta de 20 de ani, corespunzător stabilizării nivelului de autocontrol, dar admite și modificări minore ulterioare la vârsta adultă. Maturitatea presupune sentimentul autenticității și libertății individuale, deschiderea spre experiență, responsabilitatea în roluri și capacitatea de control
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de sine și conflictul dintre eul real și cel ideal pe care îl potențează, declanșând agresivitatea între parteneri. Astfel, bărbaților care își aleg soții mult mai tinere le crește stima de sine și trăiesc emoții superficiale care influențează creșterea și maturizarea copiilor al căror eu suferă ulterior în planul imaginii de sine și al independenței. Standardele contradictorii existențiale întrețin anarhia valorilor și accentuează diferențele dintre diversele categorii sociale. Raporturile interpersonale se degradează și devin dominante variantele lor maladaptative alături de false modele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
problema e mai complexă. Azi se știe că fiecare persoană are o identitate de cod genetic, corpul viu are mărci de identitate pentru toată viața, fața și amprenta digitală fiind mărci de identificare. Corpul este însă evident marcat de creștere, maturizare, îmbătrânire, poate fi modificat de boli sau accidente. Mutilarea feței, îngrășarea sau slăbirea exagerată, modificarea pilozității, operațiile estetice, lentilele de contact, toate pot modela aspectul corporalității. Experiențele adânci de viață modifică expresivitatea fizionomiei. Vestimentația, frizura, podoabele pot contribui la schimbarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se organizează după liniile de forță ale unor opinii, convingeri, credințe care deseori sunt influențate de afilierile sale la diverse microgrupuri. În raport cu diverse situații și persoane subiectul se poate manifesta variat dar se consideră că în mod normal, pe măsura maturizării, crește și consistența sinelui „nuclear”, care integrează multiplicitatea sine-urilor circumstanțiale. Teoria „individuației” a lui JUNG susține că la vârsta adultă persoana poate progresa spre o adâncire a caracteristicilor sale proprii, a unicității sale, spre o crescută cunoaștere și conștiință
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]