5,675 matches
-
zăbale și căpăstru, ni le pune-n bot guvernul, dar nu ieftinește trenul... așa că eu îți spun în șoapte, nu acuma, ci la noapte: decât să-ți scriu vreo poezie (nu că știu eu cum se scrie) și nu sunt meșterul Manole, dar dau cu mucii în fasole și vai de păsărică ta, că ce-am să mă mai jeoc cu ea! de-o să iasă fum din tine! și-o să cânți versuri divine până ies dracii din mine... Referință Bibliografică: vai
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
gândesc că toată experiența câștigată în cursul vieții, să fie transferată dincolo de propriul nostru creier, treptat sau în momentul morții, și tot nouă să ne fie de folos la timpul potrivit. Evoluția trebuie să aibă un caracter continuu. Cum spunea meșterul Giudică: - Cine se învrednicește să ajungă în Rai, nu merge la o casă de odihnă, domnu' Sebastian, așa să știi. Ieșim prin moarte dintr-un cadru, intrăm în altul, dar evoluția trebuie să continue. Viața presupune mișcare. Stagnarea, moarte. Sufletul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346378_a_347707]
-
ZILELE CRAIOVEI, 2012 Autor: Corneliu Vasile Publicat în: Ediția nr. 671 din 01 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Anul acesta, Zilele municipiului Craiova au fost mai frumoase ca oricând, cel puțin până vineri, inclusiv, vremea fiind însorită. O mulțime de meșteri populari au venit să-și expună produsele, din toate regiunile României, în corturile instalate în piața Teatrului Național, iar obiectele lucrate în casă, de mână (handmade), au fost expuse în English Parc, în fața Primăriei. De la Universitate până în Calea Unirii, sute
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
pentru căderea lui. Ca preț pentru recuperarea și repunerea lui în demnitatea din care a căzut odinioară. Că Domnul a făcut toate cele ale Lui pentru viață. Și la aceasta nimeni nu se poate opune. I-am făcut o vizită meșterului Giudică și l-am găsit trebăluind pe lângă aragaz. - Bine ai venit, rămâi la masă, ești invitatul meu la o ciorbă de opincă. - La ce, bre? - N-ai auzit? O ciorbă de opincă. Să vezi ce gustoasă iese. - Ești glumeț, moșule
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
măcar o parte din ea o mai folosesc... când am un musafir mai de soi ca dumneata. - Dacă așa stau lucrurile, accept cu plăcere invitația dumitale. Făcea și el haz de necaz. Un tuci plin cu varză acră și șorici... Meșterul Giudică se pricepe la toate: fierărie, dogărie, electrice, tâmplărie, dulgherie, tinichigerie, instalații. Pune o coadă de topor cu aceeași ușurință cu care se pricepe să-ți ridice o magazie. Zidește, tencuiește, zugrăvește cu aceeași ușurință cu care pune tabla pe
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
învățăm și noi meserie pe lângă dumneata. Moșul s-a bucurat, unul din ei îl ținea de vorbă iar ceilalți i-au scotocit casa după bani. Sigur că i-au găsit ușor sub o pernă, sub un așternut și a rămas meșterul și fără pensia de-abia primită. Pe urmă s-au dus la băutură: - Acu' plecăm că avem treabă, dar mai venim și mâine... Când lipsește de acasă, mai mereu găsește câte ceva lipsă: o daltă, o rindea, un burghiu, un patent
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
el am învățat să pregătesc ceai din frunze de măr, din cele mai mici și mai fragede. Înainte de optezeci și nouă, lucra la un atelier de reparații în București unde făcea de toate. A avut nevoie un ștab de un meșter bun să-i lucreze ceva acasă și i-a cerut directorului să-i trimită cel mai bun om pe care-l are. L-a trimis pe el. Avea de schimbat faianța în baie, reparații mărunte ca instalator și a descoperit
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
cum să-l răsplătească și cu ce să-l onoreze. L-a recompensat cu bani, cu cadouri, l-a condus acasă cu propria lui limuzină, a vorbit cu directorul să-l treacă în fiecare lună la primă că este un meșter foarte bun și om cinstit. Are în jur de șaptezeci și cinci de ani, am văzut acasă la el o Biblie din care citește și încearcă să înțeleagă atât cât poate. Într-una din zile, întrebându-ne de una, de alta referitor
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
veșnicie piatra eroului zidit când frigul lunii s-așterne peste sat. În Maramureș statuile din vale vorbesc în miez de tulpini prin atom, pădurea-n elegii sacramentale rămâne falnică în statui de Om. Trec și-acum amintiri pe lângă ele când meșterul le veghează de sus îmi revelează strălucirea unei stele așa cum o face pentru noi Iisus. E brațul meșterului un obicei deschis ce-nchide-n arbori comori de timp, un cheag de veșnicie de neînvins pe trepte de valori îl urcă
ŞI STATUILE VORBESC, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345442_a_346771]
-
miez de tulpini prin atom, pădurea-n elegii sacramentale rămâne falnică în statui de Om. Trec și-acum amintiri pe lângă ele când meșterul le veghează de sus îmi revelează strălucirea unei stele așa cum o face pentru noi Iisus. E brațul meșterului un obicei deschis ce-nchide-n arbori comori de timp, un cheag de veșnicie de neînvins pe trepte de valori îl urcă-n Olimp. Maestru mai coboară ochii către sine căci lucrările lui urcate-n curcubee sunt bucuriile timpului ce
ŞI STATUILE VORBESC, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345442_a_346771]
-
și sintezei sale, este pașaportul pentru eternitate al marelui critic literar, și, în același timp, pașaportul pentru Europa și pentru patriomniul cultural universal al DacoRomâniei. Profesorul Ion Rotaru a învins! Mulțumesc și pe această cale tuturor culegătorilor, tehnoredactorilor, corectorilor și meșterilor tipografi! Vivat, crescat, floreat! Prețul lucrării este de numai 300 RON, în România și Moldova, iar pentru străinătate, prețul este de 100 euro. Tirajul este limitat în condiții de criză economică. Lucrarea se livrează la sediul editurii in București sau
O NOUĂ EDIŢIE A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT de CAROLINA STROE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345448_a_346777]
-
văd pe el trebăluind prin curte.... văd pârleazul dinspre bunici și câinele cel negru legat lângă el,îl trec și-l văd pe bunicul lucrând un cojoc sau vreo căciulă din blană de oaie, căci printre multe altele era și meșter cojocar...., mă uit peste gard și văd pe vecina Vasilica cum încingea tigaia de tuci cu trei picioare, în care făcea jumări din două ouă și o strachină de terci , jumări din care ....sătura mai mult sau mai puțin..... șapte
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ACESTE TIMPURI NECESITĂ O FABULĂ. MUNCĂ ÎN ZADAR Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului MUNCĂ ÎN ZADAR de Nicolaie Tony DINCĂ Meșteri de fețe frumoase Într-o zi s-au apucat, Cu pomezi și cu miroase, Să fardeze un... rahat. L-au saturat cu parfum, Cu creme, sulimeneală Dar nu l-au scăpat nicicum De mirosul de fecală; L-au glazurat c-
ACESTE TIMPURI NECESITĂ O FABULĂ. MUNCĂ ÎN ZADAR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376937_a_378266]
-
nouă își dau consimțământul de adulter în relația cu proștii! Așa se dă naștere zisei literaturi actuale, pe seama căreia s-a umflat numărul de membri ai puzderiilor de uniuni ale scriitorilor, s-au întocmit mii de enciclopedii, antologii, dicționare cu meșteri ai beletristicii de nivelul zero! Cum zero, dacă nu are o cifră în față exprimă neantul, toți trepădușii carnavalului livresc și-au croit numeroase publicații, uniuni, organizații, asociații, posturi de radio și tv și etc...! De la clasici, la literatura prezentului
ANDREEA ANDREI. MUZICA ŞI POEZIA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376962_a_378291]
-
decisivă și practică, de toate zilele! Devenea, pentru cei care îl ascultau pe dascăl, un soi de opțiune definitivă între bine și rău, între inepție și discernământ, o aventură, un risc. Chiar și ceilalți, oricât de știutori, de competenți și meșteri în ale expunerii, erau, în comparație cu el, reci și abstracți. Chiar și Nicolae Iorga se dovedea că este mai ales artist și mare povestitor. Nici umbră de academism și profesorat scorțos (ori și bonom) la Nae Ionescu. Ci numai flacără și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
lopeți de vânturat boabele ori vreun târn de măturat frunzele din bătătură, de la rudarii de sub munte. Aceștia, statorniciți pe meleagurile subcarpatice de sute și sute de ani, erau urmașii „pârâți” ai slavilor trecuți cu valul migrațiilor peste bătrânul Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul” măruntaielor muntelui după minereul de aramă ori fier. Timpul trecuse neiertător și urmașii rudarilor de cândva, rămași în „borgeie” săpate adânc în pământ, își pierduseră priceperea mineritului, depășiți de câștigurile civilizației autohtonilor din jur. Ei, rudarii, cedaseră în numele
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
împletirea nuielelor ori în cioplitul lemnului. Învățară alte meserii, unii plecând mai departe, spre o viață mai ușoară. Și satul de sub Părâng, și colonia de rudari îmbătrâniseră, se împuținaseră, se înstrăinaseră unii de alții, parcă înrăiți. Dintre rudari, doar un meșter bătrân mai făcea linguri. Îi stătea alături un țângălău al unora plecați la muncă în străinătate. Se mutase la bătrân. După școală, venea într-un suflet acasă, să lucreze cu Moș Laie ca să aibă ce vinde duminica în târg. De la
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
el! Nimic mai mult, a vrut să îl omoare prin atac pshiologic. Numai un nebun putea să atace un om pe patul de spital, cu un transplant în etapa de rană deschisă... nici că se putea găsi un mai iscusit meșter distructiv ca acel ziarist de execuție, care a lovit un om suferind. Acum, de mai bine de o jumătate de an, arma cu glonțul pe țeavă a altui ziarist, ochește asupra admirabilei actrițe Anca Sigartău. O atât de cunoscută artistă
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
Și o altă întrebare pentru spectatorii bacăuani: Într-un oraș în care și măștile se ascund unele de altele, n-ar fi drept și întru slujirea teatrului, să se unească, peste organizatorul la dezordine, spectator cu spectator, contra instigatorilor și meșterilor de acuzații fabricate, ca să solicite rechemarea Ancăi Sigartău la Bacău, unde teatrul are în continuare nevoie de ea, nu de trufia și toanele celor pe care nu teatrul și cultura îi interesează, ci jocul politic, țâța politică, mai real spus
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
cu tine, când visezi, să mă văd și pe mine în visele tale. O femeie devine mai frumoasă când este iubită. Dacă nu poți să-i dai iubitei luna de pe cer, măcar oferă-i un răsărit de soare. Iubirea... zidește. Meșterul Manole a iubit... și a zidit. Se spune că iubirea e oarbă. Să nu te miri dacă nu te găsește. Cel mai frumos anotimp - anotimpul iubirii . Nu există cafea mai bună, decât cea băută cu persoana iubită. Nu orice femeie
AFORISME DESPRE IUBIRE de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377970_a_379299]
-
Cetății Chilia, la 4 iulie 1466, iar după a doua versiune și după Cronica moldo-polonă, la 10 iulie 1466. Lucrările de construcție s-au desfășurat pe durata a patru ani și a fost realizată de arhitectul grec Teodor, ajutat de meșterii zidari, pietrari, zugravi și argintari veniți din Transilvania. Așa cum este înfățișată această ctitorie de Ion Neculce în „O samă de cuvinte”, înțelegem că, în acele timpuri, era o bijuterie arhitecturală: „și așa au făcut mănăstirea de frumoasă tot cu aur
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
se duse Marcel la nicovală și când dădu cu barosul odată în ea, se afundă în pământ de nu o mai vedea. O săptămână a căutat-o toata lumea, până piticul sfetnic o găsi la o mie de stânjeni. Atunci meșterii Împăratului începură să facă o nicovală mare, mare, atât de mare, că puteau douăzeci de oameni să doarmă pe ea și mai rămânea loc și pentru douăzeci de dulăi ciobănești. Totuși, când veniră meșterii cu nicovala la Marcel, îl găsiră
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
la o mie de stânjeni. Atunci meșterii Împăratului începură să facă o nicovală mare, mare, atât de mare, că puteau douăzeci de oameni să doarmă pe ea și mai rămânea loc și pentru douăzeci de dulăi ciobănești. Totuși, când veniră meșterii cu nicovala la Marcel, îl găsiră făcând lacătele ordonate de zgârcitul Împărat pe o nicovala exact la fel ca făurită din munca lor. Și se rușinară meșterii și plecară plângând ca n-au ce face cu nicovala. După vreo trei
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
și mai rămânea loc și pentru douăzeci de dulăi ciobănești. Totuși, când veniră meșterii cu nicovala la Marcel, îl găsiră făcând lacătele ordonate de zgârcitul Împărat pe o nicovala exact la fel ca făurită din munca lor. Și se rușinară meșterii și plecară plângând ca n-au ce face cu nicovala. După vreo trei ceasuri, veni Împăratul să-l verifice pe fierar și când văzu ce lacăte frumoase făcu el...Luă un lacăt de îndată și făcu un alai de oameni
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DOAR AUR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DOAR AUR Cântecul perforatorului, Confundat cu tobele, Din uvertura, Unei simfonii. Noi vedem în aur, Metalul cel curat, Dar orice meșter faur, Îți va spune simplu Că nu-i adevărat! Ai în deget un inel, Plin de nestemate, Mereu să-ți amintești, Că prin el a trecut, Și viață, și moarte. Referință Bibliografică: DOAR AUR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOAR AUR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378047_a_379376]