2,223 matches
-
rând asupra schițelor lui I.L.Caragiale, din care extrage singur ideile și le inserează în librete de opere într-un act. Pentru a le face cunoscute publicului amator de noutăți, a răspuns propunerii de a prezenta în foyer-ul Operei un „Medalion Componistic”, în care a prezentat miniaturi din creațiile sale. După mai multe recitaluri cu unele creații în vechiul studiou al Teatrului sau chiar și un concert în sala Filarmonicii cu unul din concertele pentru vioară, Leonard Dumitriu a adus în fața
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
un costum din piele neagră, cu fustă scurtă, cu părul cârlionțat și vopsit roșcat. Cu aspectul de țărancă ajunsă și șlefuită de Occident putea trece drept o femeie frumoasă, dacă punem la socoteală cerceii mari cu piatră, lanțurile groase și medalioanele de la gât, precum și inelele de pe degete și brățările. Viața în lumea civilizată, dar mai ales discrepanța între felul cum arăta și aspectul mai mult decât modest al celor din sat, o făceau să fie cât se poate de îndrăzneață sau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
consacre talentul evocării meleagului natal și nefericirii dezrădăcinatului.Constrâns\de\impreju rari ,dupa 1952 se refugiza in literatura pentru\copii Al. Ioachimescu organizator al reuniunilor foștilor elevi din școlile din stânga Prutului, a scris lucrări de popularizare a istoriei naționale și medalioane Închinate lui C. Stere, Gh. Asachi, B. P. Hasdeu și Iulia Hasdeu. Arcadie Donos actor și poet Își are inspirația În universul copilăriei și adolescenței petrecute În satul Rughi de pe malul Nistrului. A contribuit la publicarea Antologiei poeților din Republica
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Latină tabere de vacanță, reuniuni ale medicilor din Balcani și Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare În serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute În contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini În trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
primară, continuă gimnaziu din Janina liceul Comercial din Salonic și deține licențe de la Academia de Înalte studii comerciale și industriale din București. Ajuns În Canada i se conferă cele mai Înalte titluri universitare și atestări În ramurile economiei. In restrânsul medalion pe care ni l-am propus nu vom enumera nici domeniile nici operele În care Prof. V-le Tega și-a afirmat erudiția. A elaborat 10 lucrări de specialitate dintre care două au fost onorate cu premii de prestigiu și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
românesc original” - invitați, prof. univ. Antoaneta Macovei, regizorul Bogdan Ulmu și oaspeți români din Iugoslavia. A urmat spectacolul “Arvinte și Pepelea” de V. Alecsandri și expoziția documentară “V. Alecsandri și teatrul”. 21 mai La Casa Memorială “V. Alecsandri” din Mircești medalion susținut de elevi ai școlii generale din localitate cu tema “Războiul de Independență În opera lui V.Alecsandri”. In casa memorială a poetului s-a deschis o expoziție de cărți. 31 mai Împreună cu reprezentantul județean de cultură Neamț și Biblioteca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și a 60 de ani de la dispariția fondatorului, profesorul Ioan Borcea, a fost organizată o Conferință națională jubiliară, cu genericul „Marea Neagră în cumpănă”. Cu această ocazie a fost dezvelit un bust al profesorului Ioan Borcea și a fost montat un medalion al celui mai mare algolog român, Maria Celan, care a lucrat peste o jumătate de veac la Agigea. A fost reluată seria publicațiilor Stațiunii. Primele trei numere ale Lucrărilor Stațiunii Zoologice Marine „Ferdinand I” au fost realizate de eminentul biolog
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
un neîntrecut orator, un neobosit căutător de noutăți, pe care știe să le selecteze și să le transmită ca nimeni altul. În plus, ca puțini alții, profesorul Gh. Mustață a scris și scrie despre înaintași, despre biologi români și străini, medalioanele publicate de el înscriindu-se în istoria biologiei ieșene; toate sunt scrise cu multă căldură sufletească, cu respectul avut față de profesorii și colegii de breaslă. Nu pot să nu-mi amintesc de cele 15 ediții ale simpozionului „Personalități ale biologiei
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de la Viena sau Budapesta, divanuri-biblioteci și gheridoane încrustate cu sidef, pe pereți aceleași reproduceri colorate sentimentale, ceva între evantaiul japonez și fotografiile încadrate cu catifea iar prin ușile dormitoarelor, binevoitor deschise, se vedeau paturile acelea orientale, din fier smălțuit, cu medalioane mari în culori țipătoare, unde surîde o femeie printre ghirlandele de flori. Peste tot se spuneau aceleași fraze, într-o franceză idiomatică, împănată cu locuțiuni levantine. Cum nu era posibil să ieși în afara orașului, fiindcă drumurile erau nesigure, plimbările se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Paris. Împăratul primește tributul adus de populațiile cucerite. Victoria lui este binecuvântată de Christos și reprezentată figural după iconografie de tradiție romană târzie. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. În medalioane, Fecioara Maria și Arh. Mihail. Fig. 9.b. Christos Pantocrator, cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
acest Maico relații foarte bune cu toate neamurile ari-minilor și ținea după datină o sărbătoare anuală la care petreceau împreună. Cetatea Enisala era o construcție solidă cu două turnuri iar în față erau încă două turnuri ca-re păzeau intrarea. Pe medalion este imortalizat și portretul din profil al conducă- torului. De reținut faptul că mesagerul lui Maico a fost Ene dacul, arătînd că de atunci existau formele de structură socială pe zone geografice: rumunii cu dage balo în Ardeal și Banat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe cîmp. Acești geți l-au încătușat pe Tibiso și au omis să-l dea marelui Filipoi cu care s-a ajuns la pace. Ca să ție(pacea) au mers în mijlocul adunării să jure Tobio împreună cu fudulii țărani proprietari de vite. Medalion: Judecată la Sarmisetuzo în luna sfîntă de conducătorul Chesosai”. Propaganda macedoneană spune că geții, ca niște găini plouate, în frunte cu riga lor Cothelas i-au așteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cîine gonit de falnicii geți”. Moșia străbună și cenușa strămoșilor erau sfinte pentru neamul geților și ele trebuiau păstrate cu orice preț. Jos pe tăbliță sînt mai multe corturi iar între ele se văd altare cu capete de bour. În medalion se vede un cort cu un cap de bour deasupra, pe laterale sînt imprimate două semne heraldice. Sub cort este scris getul Maico arătînd presti- giul de care se bucura în fața comunității. Conflictul dintre Maico și Ene cel jegos a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înalte și pălărie. Această vită de Eno s-a dus la Sarmizo să ne tragă în fața adunării că nu i-am dat fiica să ajungă zoaie la masa lor din Sarmiegetoso. Este frumosul conducător Midai Glmo. Preotul jude- cător Maizo. Medalion: Eu, minunata Sarmiegetoiousa”. Sînt prezentate și portre- tele celor două personaje, conducătorul cu un profil frumos și plin de eleganță poartă pe cap un fel de pălărie cu ornamente iar preotul judecător are o figură acră purtînd pe cap un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să vezi numai tava cu plăcinte din tot ce este pe masă așa cum te plîngi tu, conducătorule(că nu poți vedea numai cer senin dacă ai părul în ochi așa cum te plîngi tu conducătorule)!”. Conducătorul Deligo din luminata Sarmisetuzo”. În medalion apare și capul de bour lîngă sfeșnicul cu trei brațe ce poartă în vîrfuri flăcări care ard și reprezintă litera S pentru Sarmisetuzo. Guto - mato , este chemat să-l judece tot pe acest Orolo neserios cu sămînță de scandal pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bas- tarnii. Sfîntul Zabelo și geții adunați au spus: cearta și mînia se însoțesc una pe alta. Se șoptește pe marginea șanțului să dați dracului beteala. Medalion: Conducă- torul Guto al adunării Sarmisetuzei”. Nu știm dacă s-a ajuns la pace între neastîm- păratul Orolo și restul lumii. Și înaintînd prin negura timpului, tăblița 22 îl scoate din uitare pe Dromixto(Dromichete) care era conducătorul cetății Sirmio
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care merge în fruntea soților(oastei). Zic! Soarta a dat neamului această minune, care ne ține adunați pentru a ne îndruma. Eu, conducătorul Orilieo”. În mijlocul casetei este imaginea lui Orilieo. Mai avem de la acest conducător plin de fală și un medalion din tinerețea lui care, prin textul imprimat ne ajută să înțelegem mai bine acele vremuri. Stînga: ,,Cel care a băgat frica în toți umflîndu-și pieptul este Oriloe conducătorul cetății Sarmisetuzo”. Dreapta: ,,Eu leul tînăr am luat seamă la cel care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
s-a găsit o bucată de hârtie pe care e scrisă o rugăciune. Al șaptelea e scos Căpitanul. A fost recunoscut în primul rând după bocanci. E scos și așezat pe lespede. La gât se află trei cruciulițe și un medalion. Pe deget, inelul. Sdrobită de durere, d-na Codreanu, plânge în sfâșierea generală. Peste Căpitan se așează un giulgiu. Iată acum, tatăl Căpitanului. Vine la căpătâiul fiului său. Îngenunche și rostește o rugăciune... E un moment îndurerat... Nu se aud
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
informații din actualitatea teatrală și se subliniază importanța teatrului clujean, care „ar putea să ia asupra lui sarcina de a purta răsunetul cuvântului și al artei românești pe tot cuprinsul Ardealului” (Teatrul de vest). Rubrici: „Informații teatrale”, „Cronica dramatică”, „Ecouri”, „Medalion artistic”, „Artiștii noștri”. Versurile sunt semnate de Zaharia Bârsan, Dem. Psatta, Valeriu Mardare. Deși a publicat puțină literatură dramatică, revista se remarcă prin comentariile pe teme dramaturgice și prin tipărirea unor fragmente din opera câtorva autori dramatici importanți români și
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
include amintiri ale lui Zaharia Bârsan și I. Vanciu, un articol despre adaptarea scenică a romanului Frații Karamazov de Dostoievski, intitulat Romanul în teatru, câteva însemnări ale lui Corneliu I. Codarcea, Începuturile teatrului românesc în Ardeal. În sumar mai intră medalioane artistice, articole comemorative (Paul I. Prodan, O sută de ani de la moartea lui Talma), „cugetările unui spectator”, știri din domeniul teatral, necrologuri, programele spectacolelor jucate pe scena Teatrului Național din Cluj și premierele bucureștene, o anchetă în rândul scriitorilor francezi
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
despre lagărele morții, fiind o mărturie grăitoare a trecerii omului prin lume, în confruntarea cu vicisitudinile soartei într-un veac însângerat. Altă carte, Au murit cu gândul și dorul de Basarabia (1997), reunește articole publicate între 1918 și 1940, precum și medalioane despre câteva personalități culturale basarabene sau care au avut legături cu această provincie, urmărindu-le contribuția și după refugierea în România. Studiul despre Alexie Mateevici documentează toate ipostazele literare în care s-a manifestat înaintașul său. SCRIERI: Alexie Mateevici, pref.
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
revistei Camil Baltazar traduce din Rainer Maria Rilke, Georg Trakl, Franz Werfel ș.a. Publică articole de poetică și istorie literară F. Aderca (Coșbuc cel adevărat, un comentariu impresionist în două secțiuni: Efortul liric și Efortul epic), Camil Baltazar (I. Vinea, medalion literar), Pompiliu Constantinescu (Poezia d-lui Adrian Maniu). Numărul 2-3/1930 este dedicat „marei europene” Hortensia Papadat-Bengescu, cuprinzând diverse „fațete de portret” și interpretări aparținând lui Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, F. Aderca ș.a. Cronicile literare sunt susținute de
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
se rețin. În 1940 scoate volumul de nuvele Ulița păcatelor, unde majoritatea personajelor „poartă pecetea blestemului singurătății și neînțelegerii” (Mihai Cimpoi). Au rămas în manuscris un volum de nuvele, două piese de teatru, un scenariu de film, o serie de medalioane literare (despre Ion Minulescu, Al. Robot, Magda Isanos, Ionel Teodoreanu ș.a.), precum și un început de roman, proiect al unei fresce despre generația de sacrificiu dintre cele două războaie mondiale. SCRIERI: Al nimănui, pref. L. T. Boga, Chișinău, 1937; Ulița păcatelor
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
din secolul al XIX-lea, precum Eftimie Murgu, Nicolae Tincu Velea, Vasile Maniu, Iuliu Vuia, Ion Sârbu, Pavel Vasici, Vicențiu Babeș, Alexandru Mocioni, Valeriu Braniște ș.a., care s-au impus îndeosebi „prin statornicia și entuziasmul lor”. Un loc aparte revine medalioanelor dedicate lui Ion Popovici-Bănățeanul sau lui Victor Vlad-Delamarina. Ț. acordă atenția cuvenită și mișcării literare dintre cele două războaie mondiale (cu momentele ei mai importante: 1933, anul constituirii Asociației Scriitorilor din Banat, și 1934, când a avut loc mutarea Școlii
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
a fost angajat de Cristofor Simionescu ca „om de serviciu”, dar preda psihologia și pedagogia inginerului și a agronomului. Acum, șt.B. are 89 de ani și-i orb, însă mintea sa este perfect lucidă. A depus o carte de „medalioane” la Junimea. Andi Andrieș, directorul editurii, a dat manuscrisul, pentru „stilizare”, unui pictor-scriitor (Val. Gheorghiu). Inițial, bătrînul a refuzat „colaborarea”, apoi, sfătuit de I.D.L., a acceptat-o: „Bine, bine, numai să scot (din publicarea cărții) vreo zece mii de lei pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]