7,605 matches
-
că la matematică era [un profesor] mai puternic" (L.B.); "erau, într-adevăr, niște momente cumplite, cumplite. Dacă e să am un coșmar, îl am din acei ani, sunt acele teze [la matematică]. Era o problemă dacă îți scoteai sau nu media. Dat fiind stilul în care înțelegeau ei să predea, prin violență, inclusiv prin bătaie, mă auto-inhibam, pentru că nu eram atât de slab pe cât mă descriu acum [...]. Dar în condițiile în care la [profesorul] M.S. olimpicii pe țară luau 6 [și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anilor 1990, Editura Dominor, București, 2004. Pango, Ylli, L'enseignement secondaire en Albanie, Éditions du Conseil de l'Europe, Strasbourg, 1996. Pingel, Falk, UNESCO Guidebook on Textbook Research and Textbook Revision, Verlag Buchhandlung, Hanovra, 1999. Pârîianu, Răzvan, National Prejudices, Mass Media and History Textbooks: The Mitu Controversy, în Trencseny, Balazs, Petrescu, Dragoș, Petrescu, Cristina, Iordachi, Constantin și Kantor, Zoltan (eds.), Nation-Building and Contested Identities. Romanian & Hungarian Case Studies, Regio Books, Budapesta/Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 93-117. Petrescu, Dragoș, Național vs.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Petrescu, Național vs. European Identity the 1999 Romanian Controversy over Alternative History Textbooks, în Alexandru Zub și Adrian Cioflâncă (coord.), Globalism și dileme identitare. Perspective românești, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002, pp. 219-234; Răzvan Pârâianu, National Prejudices, Mass Media and History Textbooks: The Mitu Controversy, în Balazs Trencseny, Dragoș Petrescu, Cristina Petrescu, Constantin Iordachi și Zoltan Kantor (eds.), Nation-Building and Contested Identities. Romanian & Hungarian Case Studies, Regio Books, Budapesta/Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 93-117; Mirela-Luminița Murgescu, Între naționalism
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
C.P.1.530). Vîrfurile A (semnificant), B (semnificat) și C (referent) sînt în acord cu analiza tradițională a semnificației (exprimată de pildă în maxima scolastică): vox semnificat rem mediantibus conceptibus (St. Ullmann, 1957: 71). Relația indirectă între A și C (mediată de concept) este indicată în diagramă printr-o linie punctată. Aceste elemente au fost controversate în istoria lingvisticii, unii cercetători au considerat semn lingvistic doar semnificantul (A). Alții au introdus solidaritatea A+B (Saussure). În sfîrșit, Peirce prin introducerea noțiunii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pas communiquer, communication is inevitable etc.). Adoptînd conceptul lui R. Barthes de doxa ca opinie publică sau "voce" a naturii și consensului, se poate afirma că postmodernismul vizează "dedoxificarea" reprezentărilor noastre culturale, știin-du-se că "accesul" la lume, cunoașterea ei sînt mediate de o rețea de sisteme și discursuri ale culturii, a căror semnificație este construită social (cf. Berger & Luckman, The social construction of reality). De aici interesul nostru conjugat pentru imagini, mituri, reprezentări și instituțiile care le difuzează, mass-media în primul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
individului și societății. "Activismul consumatorului, unitatea lumii islamice, entuziasmul olimpic, deconstrucționismul postmodern, mîndria de a fi negru, revolta studențească cîștigă sau pierde din importanță în public agenda în conformitate cu suișurile și coborîșurile din agenda mediatică" (M. Real, 1989: 16). Neologismul super media intens utilizat în ultimul deceniu (prin analogie cu Superman, Super Circus, supraputere, megatonaj, supermarket și chiar supercalifragilisticexpialidolcius) nu face decît să statueze lingvistic un fenomen contemporan indiscutabil: presiunea (hegemonia ?!) mass-media. Această dominație generală exercitată de presă, radio și televiziune ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vorbește cel mai mult de televiziune. În loc să suscite o indignare îngrijorată, această situație anormală face jocul politicianului, care găsește util ca la orice declarație a sa dată în fața unui singur medium să facă ecou cutia de rezonanță a tuturor celorlalte media unite. Astfel mass-media, din fereastră spre lume se transformă într-o oglindă; spectatorii și cititorii privesc la o lume politică ce se admiră pe ea însăși precum regina din Albă-ca-Zăpada" (U. Eco, 1998: 52). Mass-media segmentează simbolic realul, transpunînd evenimentele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Westdeutscher Verlag, Opladen Hjelmslev, Louis, 1968 Prolégomènes à une théorie du language, Paris, Ed. du Minuit Imbert, Patrick, 1989 L'objectivité de la presse, Montréal, Hurtubise, HMH Imbert, Patrick, 1997 "Media, death and democracy" in W.Nöth (ed) Semiotics of the Media, Berlin ,New York, Mouton De Gruyter Ioan, Petru, 1987 Adevăr și performanță, București, Editura Științifică Jakobson, Roman, 1963 Essais de linguistique générale, Paris, Ed. du Minuit Jakobson, Roman, 1973 Questions de poétique, Paris, Seuil Jolles, André, 1972 Formes simples, Paris, Seuil
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
National Development. The Romanian Laboratory Helbo, André, 1983 Sémiologie des messages sociaux, Paris, Edilig Hess Lüttich, Ernest, W.B. (hrsg.), 1992 Medienkultur Kulturkonflkt, Westdeutscher Verlag, Opladen Imbert, Patrick, 1997 "Media, death and democracy in W. Nöth" (ed) Semiotics of the Media, Berlin, New York, Mouton de Gruyter Imbert Patrick, 1989 L'objectivité de la presse, Montréal: Hurtubise HMH Jeanrenaud Magda, 1996 Le poststructuralisme une révolution symbolique?, Euresis 1/2, Cahiers roumains d'études littéraires Jodelet, Denise (sous la direction de ), 1989 Représentations sociales
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Imbert Patrick, 1989 L'objectivité de la presse, Montréal: Hurtubise HMH Jeanrenaud Magda, 1996 Le poststructuralisme une révolution symbolique?, Euresis 1/2, Cahiers roumains d'études littéraires Jodelet, Denise (sous la direction de ), 1989 Représentations sociales, Paris, PUF Keane, John, 1993 Media and Democracy, Cambridge, Polity Press Klinkenberg, Jean-Marie, 1996 Précis de sémiotique générale, Bruxelles, De Boeck Landowski, Eric, 1979 en collab avec Greimas Introduction à l'analyse du discours en sciences sociales, Paris, Hachette Landowski, Eric, 1989 La societé refléchie Essais
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vorba despre acei care s-au născut în peninsulă) declară că " Încă nu se simt italieni". Referindu-ne la copii români, aceștia au răspuns contrariu, nu mai puțin de 76 % dintre cei intervievați au declarat că se simt italieni (este media cea mai înaltă din întregul eșantion), distanțându-se cu 15 puncte procentuale de albanezi, iugoslavi sau tunisieni 32. Vom avea deci, într-o perioadă scurtă de timp o nouă generație de tineri români, educați în sistemul de învățământ italian. Este
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cererii unui scriitor, laureat și el al Premiului Nobel în 1965 (l-am numit pe M. Șolohov), ca Soljenițîn "să nu mai fie lăsat să se apropie de vreo unealtă de scris". Considerând că "situația de enunțare (...) precum și convențiile culturale mediază ficționalitatea și factualitatea", autoarea cărții va avansa o constatare de notabilă semnificație teoretică și metodologică: "ficțiunea nu mai este o problemă de verosimilitate, ci de modalități de narațiune, de dinamică textuală, dar și modul în care textul este receptat". Această
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fapt, deosebirea dintre ficțional și nonficțional. Între formele de textualizare prezentate de Paul Cornea și discutate anterior se produc deseori interferențe, ceea ce duce la "o relaxare a diferențelor dintre ficțional și nonficțional"40. Situația de enunțare, așadar, precum și convențiile culturale mediază ficționalitatea și factualitatea. Problema distincției dintre cele două domenii este foarte complexă și încă neclarificată pe deplin, de aceea vom prezenta doar câteva elemente caracteristice pentru fiecare domeniu, cu trimitere la diverse teorii. Majoritatea au fost exprimate începând cu a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
activ-participative sunt: diversitatea elevii se simt liberi să facă speculații, apare diversitatea de opinii, și idei, este Încurajată libera exprimare a ideilor; sunt situații În care un singur răspuns este cel corect, iar profesorii trebuie să fie onești cu elevii, mediind procesul prin care aceștia ajung la răspunsul corect (În multe cazuri, acest lucru este mult mai important decât răspunsul Însuși, deoarece se Încearcă evitarea adevărului unic exprimat Într-o formă categorică de către profesor și sprijinirea elevilor pentru a ajunge să
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE INVAȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OLĂRAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2180]
-
preferabil să luăm cunoștință de textul integral al notei ministrului turc la București destinat Ankarei: „[...] 2. Am fost la Președintele Consiliului. Situația este foarte gravă. În două zile, rușii vor fi ocupat Basarabia. Înaintează și în alte țări. Poate Turcia media între noi și armatele anglo-americane beligerante? Am asentimentul Mareșalului, al Regelui și al șefilor tuturor partidelor de opoziție. Rog un răspuns în 24 de ore din partea guvernelor britanic și al Statelor Unite la următoarele probleme: a. Vom trimite un delegat român
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
intern al departamentului: „Rog vedeți această copie preliminară a unei telegrame fulger de la Ankara conținând o ofertă de pace din partea Mareșalului Antonescu. Formularea din telegramă este foarte obscură și nu-mi pot da seama ce înseamnă sugestia ca Turcia să medieze între români și “armatele anglo-americane beligerante”. Antonescu voia un răspuns în 24 de ore de la guvernele britanic și american, nemenționând însă guvernul sovietic, deși este gata în aparență să trimită un delegat român la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu. Dacă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
media și studiul trăsăturilor care le diferențiază. Detalierea unor astfel de aspecte despre media depinde de perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge familii media verbale, vizuale și auditive care corespund literaturii, picturii și muzicii, dar se extind și dincolo de valențele estetice, pentru că de exemplu, limbajul poate avea utilizări literare, dar și non-literare, imaginile pot fi artistice, dar și utilitare. Abordarea materialității sau tehnologiilor mediale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
posibilități expresive, dar impactul lor narativ este discutabil . Abordarea tehnologică rafinează categoriile mediale semiotice, dar le și intersectează, le reorganizează și le ramifică în subfamilii ca media de comunicare la distanță, media imaginii în mișcare sau media mai vechi versus media mai noi, ca jocurile video, e-mailul, chatul sau Internetul . Utilizarea culturală este o dimensiune a medialității care nu poate fi anticipată exact la nivelul semiotic sau tehnologic pentru că unele modalități de diseminare a informațiilor sunt considerate media distincte din punct
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
media și studiul trăsăturilor care le diferențiază. Detalierea unor astfel de aspecte despre media depinde de perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge familii media verbale, vizuale și auditive care corespund literaturii, picturii și muzicii, dar se extind și dincolo de valențele estetice, pentru că de exemplu, limbajul poate avea utilizări literare, dar și non-literare, imaginile pot fi artistice, dar și utilitare. Abordarea materialității sau tehnologiilor mediale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
posibilități expresive, dar impactul lor narativ este discutabil . Abordarea tehnologică rafinează categoriile mediale semiotice, dar le și intersectează, le reorganizează și le ramifică în subfamilii ca media de comunicare la distanță, media imaginii în mișcare sau media mai vechi versus media mai noi, ca jocurile video, e-mailul, chatul sau Internetul . Utilizarea culturală este o dimensiune a medialității care nu poate fi anticipată exact la nivelul semiotic sau tehnologic pentru că unele modalități de diseminare a informațiilor sunt considerate media distincte din punct
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
media și studiul trăsăturilor care le diferențiază. Detalierea unor astfel de aspecte despre media depinde de perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge familii media verbale, vizuale și auditive care corespund literaturii, picturii și muzicii, dar se extind și dincolo de valențele estetice, pentru că de exemplu, limbajul poate avea utilizări literare, dar și non-literare, imaginile pot fi artistice, dar și utilitare. Abordarea materialității sau tehnologiilor mediale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
posibilități expresive, dar impactul lor narativ este discutabil . Abordarea tehnologică rafinează categoriile mediale semiotice, dar le și intersectează, le reorganizează și le ramifică în subfamilii ca media de comunicare la distanță, media imaginii în mișcare sau media mai vechi versus media mai noi, ca jocurile video, e-mailul, chatul sau Internetul . Utilizarea culturală este o dimensiune a medialității care nu poate fi anticipată exact la nivelul semiotic sau tehnologic pentru că unele modalități de diseminare a informațiilor sunt considerate media distincte din punct
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
reproducție prin relații și interacțiuni directe. Identitatea categorială este situațională, membrii categoriilor sunt indivizi mai mult sau mai puțin similari, trăsătura definitorie a identificării ca membru al unei categorii de membrii echivalenți se face prin atribute similare, iar reproducția e mediată prin instituții impersonale, de standardizare culturală la scară mare. Identitatea are un aspect stratificat: de rudenie, etnică, națională etc., trăsăturile relevante fiind "selectate" în funcție de contexte. Așadar orice identitate care o depășește pe cea de grup de rudenie este categorială, pentru că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
naționale și o majoritate de voturi în Parlamentul European, precum și cu o majoritate de 55% dintre membrii Consiliului (procedura "cartonașului roșu"). Dacă Comisia se hotărăște să meargă înainte cu propunerea în forma contestată, intervin Consiliul și Parlamentul European, care vor media conflictul. Puterea parlamentelor naționale de a proteja principiul subsidiarității este întărită și prin posibilitatea oferită statelor membre de a promova, în numele acestora, recursuri în fața Curții de Justiție în legătură cu orice act legislativ european care nu respectă acest principiu. O altă noutate
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
corelata cu reprezentările sociale, care înglobează fie o viziune funcționalista asupra lumii, un sistem de valori, un instrument de orientare a percepției situației, fie o formă particulară de gandire simbolică (apud Halic, Chiciudean, 2004: 13). * studiile culturale, comunicarea și studiile media (Th. Adorno, G. Deluze, J. Baudrillard, M. Horkheimer). Max Horkheimer și Theodor Adorno (1993) au criticat structura capitalista a industriei culturale, numind-o un instrument de "decepție a maselor". Produsele în serie privează audiență de imaginație și reflecție și transformă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]