3,292 matches
-
la prima ediție, toate manualele alternative aprobate de minister, nu doar cel al editurii Sigma, aveau aceeași deficiență; aminteau doar în trecere domnitorii, reduși uneori la o simplă ilustrație de carte 142 sau la o enumerație 143. Dar, prin jocul mediatic și politic, ținta principală a reproșurilor publice a rămas volumul coordonat de Sorin Mitu. Din această nouă generație de cărți școlare, cea mai detaliată relatare despre voievodul-simbol al Moldovei a fost găzduită de a doua ediție a manualului publicat de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cum ar fi povestirile istorice recomandate elevilor sau, dimpotrivă, mai rigide, cum ar fi programele școlare ori tematica examenelor naționale), dar și aplicarea lor, adică formele de adaptare la publicul direct sau indirect vizat (opiniile elevilor sau ale profesorilor, uzajele mediatice, mesajul istoric și identitar al festivităților și comemorărilor școlare). Privilegiind memoria pe care manualele o vehiculează și nu oferta istoriografică de tip academic sau intruziunile politice directe am optat pentru un parcurs prelungit în jurul unor momente istorice însemnate. Dintre acestea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
reprezentărilor istorice despre Ștefan cel Mare a cărui prezență în cărțile școlare a fost puțin afectată de schimbarea din decembrie 1989, dovedind o deosebită adaptabilitate la cerințele timpului putem detecta o reală și masivă implicare a publicului larg. Câteva evenimente mediatice din ultimii ani ne sugerează că printre susținătorii săi putem găsi, deopotrivă, voci autorizate ale studierii trecutului, partide și oameni politici, instituții influente (cum ar fi Biserica Ortodoxă Română), foruri locale însărcinate cu administrarea memoriei publice (muzee, școli, biblioteci), dar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
urmă s-au opus cu succes unei minorități critice, care a solicitat în repetate rânduri revizuirea legendarului personaj și a meritelor sale istorice. Ne gândim la polemicile din jurul manualelor și a programelor de istorie din anii 1999-2000 sau la disputele mediatice din 2004 și 2006. În ceea ce privește ziua națională a României, am încercat să surprindem istoria selectării informațiilor despre evenimentul celebrat. Am insistat, într-o primă instanță, asupra cronologiei, urmărind implicațiile decretării anului 1918 drept apogeu al fenomenului unionist. Apoi am repertoriat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unui personaj sau a unui eveniment istoric; iar absența lui foarte vizibilă în istoria școlară a regimului comunist, face loc narațiunilor apocrife. În acest ultim caz, politizarea manualelor este contracarată de proliferarea memoriilor individuale, a tradițiilor de familie, a producțiilor mediatice sau artistice: ele întrețin o pluralitate adesea conflictuală a reprezentărilor identitare. Pornind de la istoria de manual, cercetarea noastră a ajuns la o sumă de istorii școlare, interesându-se nu doar de informația din textele invocate, ci și de punerea ei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Operele lui Spiru C. Haret, publicate de comitetul pentru ridicarea monumentului său, vol. I, III, Editura "Cartea Românească", București, s.a. Papacostea, Șerban, Ștefan cel Mare domn al Moldovei. 1457-1504, Editura Enciclopedică, București, 1990. Protopopescu, Valentin, "Mari români". Povestea unui succes mediatic, Editura Trei, București, 2007. Scurtu, Ioan, Alba Iulia: 1 Decembrie 1918, Editura Sport-Turism, București, 1988. Stănescu, Marin C., Armata română și unirea Basarabiei și Bucovinei cu România. 1917-1918, Editura Ex Ponto, Constanța, 1999. Stere, Constantin, Marele Războiu și politica României
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Campania a avut un site propriu (vezi http://www.mariromani.ro, accesat la data de 17.03.2010) frecventat de cel puțin câteva mii de persoane. A apărut și o carte dedicată evenimentului: Valentin Protopopescu, "Mari români". Povestea unui succes mediatic, Editura Trei, București, 2007. 15 La rândul său, memoria istorică pe care o invocam aici are mai multe componente, între care putem distinge cultura istorică împărtășită difuz și relativ coerent, de un public larg, mai mult sau mai puțin educat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
80. 25 Dispariția sa a fost legată de cerințele integrării europene și ale racordării la standardele învățământului occidental. Dar nu peste tot în Europa s-a întâmplat așa. În Letonia a avut loc, în 1999, o masivă campanie politică și mediatică împotriva dizolvării narațiunii despre trecutul național în cursuri de istorie generală . Se obiecta că, printr-o astfel de abordare, "elevii nu vor mai fi capabili să înțeleagă continuitatea procesului național istoric și a evenimentelor". Argumentele aduse în favoarea nevoii de a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Adrian Cioroianu, Mihai Retegan, Florin Müller, Mihai Sorin Rădulescu, Istorie. Manual de clasa a XII-a, Editura RAO, București, 1999, p. 57. Dar acest manual a prezentat foarte atent istoria lui Mihai Viteazul (Ibidem, pp. 59-60), obiectul principal al disputelor mediatice de atunci. 144 Ioan Scurtu ș.a., Istoria Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, ediția a II-a, Editura Petrion, București, 2000, pp. 48-51. 145 Cum a fost și protestul deja amintit, prezentat de Viorica Georgeta Moisuc în Parlamentul României
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost cel mai mare domnitor al Moldovei". 178 Este o construcție cronologică interesantă care trimite, în primul rând, la ziua Sfântului Ștefan din calendarul creștin ortodox (27 decembrie). Specificarea sărbătoririi "în fiecare an" poate sugera însă, paradoxal, și un impact mediatic denaturat al ceremoniilor dedicate zilei de 22 decembrie 1989 și prăbușirii regimului Ceaușescu. 179 Ceea ce arată că, pentru unii elevi, Neamțul și Suceava nu au o localizare geografică reală, fiind doar simple atribute ale domnitorului. 180 Ștefan este un simbol
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la 23 august 1944" sau cu alte teme dragi istoriografiei de partid, care sfidau memoria românilor. Mitul bunei intervenții românești în Ungaria a fost doar recent chestionat de către Lucian Leuștean, în lucrarea citată anterior dar fără un impact istoriografic sau mediatic sesizabil. Subiectul pare să fie neatractiv în contextul noilor mize politice comunitare europene, care invită la cultivarea bunelor vecinătăți. Acest deziderat este aplicat à rebours și în planul discursului istoric. 81 Acțiunile românilor au nemulțumit în primul rând bolșevicii din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din perioada respectivă. 133 Tendința lor se explică poate și prin aceea că subiecții erau avizați asupra intențiilor istoricului. Mai mult, majoritatea lor sunt cel puțin pasionați de istorie, dacă nu chiar profesioniști ai acestui domeniu. Dar, o anume presiune mediatică și o certă raportare la atitudinea de "political corectness" se pare că a fost de neevitat, chiar și pentru cercetători. 134 Fără a intra în prea multe detalii, amintim că stereotipurile în sine nu se referă la neadevăruri sau denaturări
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
format, studenților care m-au stimulat și nu în ultimul rînd familiei mele, care m-a sprijinit permanent în "aventura" mea semiotică. CUVÎNT ÎNAINTE DE CE SEMNE? DE CE SEMIOTICA? Pentru a oferi noi repere societății postmoderne a revoluțiilor comunicării și exploziei mediatice și a răspunde nevoii individului de a înțelege sensul, a prelucra sensul, a împărtăși sensul (comunicare vine de altfel de la "communis" precum "comuniune spirituală", "comunitate" și atîtea cuvinte din aceeași rădăcină). Dacă ne-am scula într-o bună zi ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transformatoare este rezultatul unei decizii și nu efectul automat al cercetării științifice (U. Eco, 1984:6). Conform opțiunii informare-sinteză, lucrarea noastră vizează integrarea într-o perspectivă sistematică a achizițiilor recente ale cercetării semiotice și focalizarea asupra semnificării/comunicării cotidiene și mediatice. Ea nu vizează o istorie a semioticii, dar poate oferi modele susceptibile să explice diacronia structurilor și a funcțiilor, izotopia generală a lucrării fiind tipologic-sistematică și nu istorică. Lectura semiotică propusă trebuie înțeleasă ca introducere într-un dublu sens: la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a audio-vizualului sincretic contemporan, semiotica, metaforic concepută ca hipertext (de demersuri coroborate) poate contribui la recuperarea extratextului (întreaga rețea de determinări și tensiuni ce se țes între text și context), la exhumarea-exfolierea sensurilor cuprinse în semnul-tablou, film, mesaj publicitar sau mediatic. În ciuda avertismentelor lansate recent (un Pierre Nora inter alii) privind regresul științelor umane care basculează de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al IASS International Association for Semiotic Studies din 1997 a fost simptomatic intitulat Semiotics bridging nature and culture), semiotica este din numeroase rațiuni o disciplină a epistemei contemporane: * în era simulacrului, a realității virtuale și a simul-taneizării evenimentelor prin logica mediatică a imediatului, problema veridicității, a realității globale (sau a fragmentelor evanescente de real), a noului raport cu spațiul și timpul prin intermediul unor semne și modele (perisabile) se pune cu acuitate; * multiculturalitatea ce definește societatea contemporană a fluxului individual și informațional
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară, mediatică etc.) se situează pe aceeași izotopie cu opinia lui Gregory Bateson care în fraza liminară a lucrării elaborate în 1951 împreună cu Ruesch, The Social Matrix of Psychiatry, afirma "Esența mesajului nostru este considerarea comunicării drept matrice în care sînt încorporate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de Roman Jakobson și Claude Lévi-Strauss). Pentru cultura de masă demersul structural regulator devine un indispensabil mecanism de lectură activă atît în receptarea naivă cît și în cea postmodernă subversivă, critică și un mecanism de generare în serie a tipurilor mediatice dominante (soap opera, sitcom, roman polițist pentru genurile de televiziune sau fapt divers, mesaj publicitar pentru presa scrisă). Demistificare a literaturii "nobile" (highbrow) care nu mai poate avea un statut ontologic privilegiat, democratizare a discursului social, structuralismul asertează peremptoriu că
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
să tranșeze și să convingă toate spiritele, este narațiunea completă" (A. Thierry, apud R. Barthes). Conform triadei semiotice: sintaxă/semantică/pragmatică, pledăm pentru o modelare ternară a obiectului basm (ca text generic pentru obiectele textuale modelabile: literatură cultă apsihologică, genuri mediatice convenționale). Într-o primă etapă se va proceda la segmentarea textului (cf. supra schema narativă greimasiană). În etapa următoare se va furniza reprezentarea matricială a textului la nivelul configurației de personaje (cf. D. Rovența, 1976), prilej cu care se va
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comunicării, iar transmiterea conținutului nici nu se mai realizează; iii) comunicarea digitală (lingvistică) este dublată de cea analogică (gestuală); unele situații de comunicare sînt exclusiv sau precumpănitor analogice (interacțiunea îndrăgostiților sau îngrijirea unui bolnav), altele sînt precumpănitor digitale (comunicarea didactică, mediatică, științifică); iv) comunicarea se desfășoară pe secvențe: inițiativă/reacție, replică/răspuns, a căror gestionare defectuoasă conduce la ma-lentendu-uri și conflicte de comunicare; v) relația comunicativă se instituie între parteneri similar poziționați în ierarhia socială relația simetrică sau între interlocutori cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sînt puse în cauză de noțiuni precum contingența, ambiguitatea, provizoriul "Universalul, generalul, atemporalul sînt subminate de valorizarea particularului, localului, temporalului" (L. Hutcheon, 1994: 107). În redescoperirea multiplelor identități (civice, etnice, culturale, de "gen" etc.) și căutarea autenticității, comunicarea interpersonală, comunicarea mediatică, comunicarea internațională în accepțiune integrativă și nu asimilativă vor deveni un spațiu nuclear de investigare (on ne peut pas ne pas communiquer, communication is inevitable etc.). Adoptînd conceptul lui R. Barthes de doxa ca opinie publică sau "voce" a naturii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cf. Berger & Luckman, The social construction of reality). De aici interesul nostru conjugat pentru imagini, mituri, reprezentări și instituțiile care le difuzează, mass-media în primul rînd. Se poate afirma că două trăsături au marcat evoluția comunicării în ultimii ani: * conținutul mediatic, supus imperativelor comercializării și spectacularizării și * dezvoltarea comunicării de întreprindere (publică și privată) implicînd de asemenea filtrarea și "organizarea" evenimentelor ce urmează să fie difuzate. Or, într-o "societate a aparențelor", a "teledemocrației" ce se substituie formelor clasice de deliberare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nimic nu e rău cu condiția să te descurci ("to succeed to manage, arriver à se débrouiller). Totuși, pe un fond generalizat de depreciere a valorilor, există o continuitate a tradiției morale: chiar dacă violența sporește (în viața reală și consumul mediatic), condamnarea ei nu e mai puțin severă (implicarea opiniei publice internaționale în conflictul din Iugoslavia inter alia). Socializarea în era postdatoriei anulează obligația devotamentului, autosacrificiului (existența prin procură a femeilor, practicată timp de secole de "jumătatea anonimă" a umanității), dar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
contribuind la (sau distrugînd) sănătatea mentală a individului și societății. "Activismul consumatorului, unitatea lumii islamice, entuziasmul olimpic, deconstrucționismul postmodern, mîndria de a fi negru, revolta studențească cîștigă sau pierde din importanță în public agenda în conformitate cu suișurile și coborîșurile din agenda mediatică" (M. Real, 1989: 16). Neologismul super media intens utilizat în ultimul deceniu (prin analogie cu Superman, Super Circus, supraputere, megatonaj, supermarket și chiar supercalifragilisticexpialidolcius) nu face decît să statueze lingvistic un fenomen contemporan indiscutabil: presiunea (hegemonia ?!) mass-media. Această dominație generală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
familiare ca influențele din proximitate și sînt integrate în cadrele de referință ale experienței personale" Anthony Giddens, apud J. Lull, 1995: 61). * Mass-media structurează experiența umană în sensul pozitiv sau negativ al cuvîntului. Structurile narative ale celor mai diverse genuri mediatice ne permit să identificăm și să înțelegem în propria noastră existență contextul, complicarea, evaluarea, eroii și opozanții, dar oferă în același timp tentația actualizării unor scripturi diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]