4,239 matches
-
e să-l găsim, chiar și pentru o clipă. Iar nu să-l ucidem prin invective, prin gesturi dramatice și triste, ca arderea unei cărți, prin intoleranță sau prin neîngăduință. Vreau să cred că, în continuare, noi, cei de pe aceste meleaguri, așa cum spunea Noica, chiar dacă îl ucidem pe Dumnezeu, îl ucidem mai blând și păstrăm cioburi de cer cu ajutorul cărora vom reuși să transformăm cândva amestecul nostru de necredință și deznădejde în credință, adică în toleranță, blândețe și îngăduință. Fie-ți
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul () [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
competiție sponsorizată de URSUS. Pe terasa pub - ului câștigător al finalei mici am intrat contact cu burger-ul casei. Așa cum am scris și cu alte recenzii în paginile acestei revistei, revoluția burgerilor cu aspect și gust gourmet a ajuns și pe meleagurile noastre. Popularitatea preparatului favorit al bucătăriei americane câștigă din ce în ce mai mult teren în rândul românilor, care preferă burgerii “home made”. Unele restaurante, conenctate și atente la trend-urile cuilinare, și-au dat seama au introdus în meniuri burgeri proprii. Este și
Burger la New York Pub Galați [Corola-blog/BlogPost/100150_a_101442]
-
unul din cele mai cunoscute festivaluri organizate în România și anume „Festivalul Medieval de la Sighișoara”. Astfel, orașul devine o atracție importantă, în fiecare anotimp estival, atât pentru turiștii veniți din toate colțurile tării, cât și pentru cei sosiți de pe alte meleaguri. Se spune că fiecare vara aduce, aici, peste 35.000 de vizitatori. Festivalul este organizat pe mai multe secțiuni, care cuprind: teatru, muzica, artele plastice, diverse expoziții, dansul, filmul, recitaluri de poezie medievală, expoziții de carte, concerte pentru tineret, dar
În paşi de artă medievală [Corola-blog/BlogPost/100036_a_101328]
-
maracas-urilor amerindiene și ale apelor din tobele siberiene. Facilitatorii atelierelor sunt Jean-Baptiste Odobestianu - musicoterapeut cu experiență de peste 12 ani în domeniu și Ana-Maria Anghelescu - antropolog, cu specializare și în teatru de improvizație. Tot pentru a călători cu imaginația pe meleaguri îndepărtate, copiii pot încerca costumele de la colțul de închiriat, sesiunile de facepainting și de tatuaje Henna cu Henna Journey, cornerele de povești din călătorii și de destinații favorite, iar, la final, își pot imortaliza experiență pe un magnet de la photo
Filmele premiate KINOdiseea se văd duminică, 20 noiembrie, la București [Corola-blog/BlogPost/100155_a_101447]
-
maracas-urilor amerindiene și ale apelor din tobele siberiene. Facilitatorii atelierelor sunt Jean-Baptiste Odobestianu - musicoterapeut cu experiență de peste 12 ani în domeniu și Ana-Maria Anghelescu - antropolog, cu specializare și în teatru de improvizație. Tot pentru a călători cu imaginația pe meleaguri îndepărtate, copiii pot încerca costumele de la colțul de închiriat, sesiunile de facepainting și de tatuaje Henna cu Henna Journey, cornerele de povești din călătorii și de destinații favorite, iar la final, își pot imortaliza experiență pe un magnet de la photo-booth-ul
Cele mai bune filme pentru copii și adolescenți se văd săptămâna aceasta la KINOdiseea [Corola-blog/BlogPost/100144_a_101436]
-
cu încetul înlocuit de managementul atenției. Tranziție care o putem face în fiecare moment al zile, important este să ne întrebăm cu blândețe - „Unde este atenția mea acum?”, este aici și acum, concentrată pe ceea ce fac, sau iar hoinărește pe meleagurile trecutului sau ale viitorului, care oricum nu pot fi cu adevărat influențate în momentul prezent. Iar odată ce ne-am reconectat la atenția noastră, energia și informațiile ajung să fie canalizate în direcția potrivită, aceea în care noi credem și ne
Când la tine în departament apare o situație de criză, gândește-te la această practică de la Google () [Corola-blog/BlogPost/337699_a_339028]
-
de locurile natale, nu se oprește în a simți și a fi la curent cu pulsul societății românești, cu evenimentele care o marchează. Ca mărturie a acestei extraordinare implicări, Cristian Petru Bălan publică impresionanta lucrare intitulată „Monografia orașului Boldești-Scăieni sau Meleagul viselor ce trebuie împlinite” (Editura Premier, Ploiești - 2007) - o lucrare de tip enciclopedic, ce reconstituie secvențe istorice unice ale localității prahovene în care și-a petrecut copilăria. Romanul „Răzbunătorii” (Editura Premier, Ploiești - 2010) este o altă dovadă a apropierii pe
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
voce caldă și convingătoare pentru ascultători, își începe emisiunea prin salutul acela inconfundabil: „Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate în care tradițiile folclorice s-au păstrat aproape nealterate. Cei care viețuiesc pe aceste meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Timișoara Sandutza Mura "Daaaaa.... pentru că avem aceiași istorie, suntem la baza aceeași națiune. Îmi doresc acesta ca să fim din nou un singur popor puternic și înfloritor, cum am fost și de fapt și suntem. Vreau să fim din nou același meleag fără vămi și orice fel de divergențe între noi membrii aceluiași popor.” - Sanda Mura, laborant farmacist, masteranda Politici Sociale Chișinău Petru Negura Lector Petru Negura: Ideea unirii cu România plutește în aer de vreo două decenii, după 1991, iar în
DORIȚI UNIREA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344363_a_345692]
-
complexitatea sistemului economic distributist care a funcționat în România dinainte de comunism. Țara noastră a fost pusă pe butuci fiindcă a urmat modele străine de firea românului, de rostul creștin al vieții sale, modele prea puțin adaptabile realităților social-economice de pe aceste meleaguri. Cum modelele importate s-au prăbușit - chiar presedintele țării a recunoscut-o în discursul recent de la Tușnad -, în zadar vom încerca să le cârpim cu petice "morale", keynesiene, etatiste etc. Observ că în ultimul timp unii ar vrea să vopsească
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
voce caldă și convingătoare pentru ascultători, își începe emisiunea prin salutul acela inconfundabil: „Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate în care tradițiile folclorice s-au păstrat aproape nealterate. Cei care viețuiesc pe aceste meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
autori britanici de ficțiune și non-ficțiune, care au călătorit sau chiar au locuit în țara noastră la vremea aceea. "On nefait pas de romans ici..." este dedicat lui Edward Morgan Forster, celebrul romancier al epocii post-victoriene, care a ajuns pe meleagurile noastre în 1932, petrecând aici trei săptămâni, dar nu a lăsat aproape nici o urmă textuală, cu excepția celor menționate în articol. Alți călători au fost mai productivi, ei fiind autorii unor cărți de referință, nu întotdeauna măgulitoare la adresa realităților românești. Vom
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
fait pas de romans ici... En effet, on les fait mais... Cher monsieur, vous n’étes pas par hasard professeur?» Așa că le-am spus că sunt profesor la Cambridge, contând pe faptul că Q[9] n-o să ajungă niciodată pe meleagurile astea. Dacă totuși ajunge, n-o să-i fie moale. Al tău sincer, E.M. Forster” ------------------------------------------- [1] Conform „Forster in Rumania”, articolul cu caracter evocator semnat de Sir Alec Randall și inclus în volumul editat de Oliver Stallybrass, Aspects of E. M. Forster
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
formă îmbunătățită. Împărțirea pe teme a celor 368 de pagini ale acestui număr al revistei este tematică și cronologică. Din punct de vedere tematic, secțiunile revistei sunt: Studia (studii academice de istorie); Acta (documente istorice); Evrei din România pe alte meleaguri; Dicționar; In memoriam; Recenzii; Date biografice ale autorilor. Revista apare cu un nou colegiu de redacție, format din zece persoane din lumea academică românească, israeliană, europeană, primul fiind academicianul Alexandru Zub. Redactorilor vechi, profesorii universitari Silviu Sanie (redactor șef) și
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
Brauner. Amintirile academicianului Zub contribuie la reconstituirea tabloului istoric, iar unele personaje menționate - cu nume sau fără nume, numai după ocupație - ajută cercetătorului să înțeleagă participarea unor anonimi, oameni obișnuiți, la fenomenul istoric. În secțiunea Evrei din România pe alte meleaguri, profesorul Carol Iancu de la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier publică un articol biografic asupra lui „Șlomo Leibovici-Laiș, un reprezentant de elită al iudaismului din România și al Israelului”. Autorul reconstituie biografia acestui intelectual și activist politic sionist și israelian pe
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
mondial au fost înmormântați la Kaisersteimbruch-Sommerein șiMauthausen. Sunt trecute in continuare listele cu soldații înmormântați în Cimitirul din Viena, parcela 68 A, cu soldații înmormântați în cimitirele amintite mai sus, în alte locuri din Austria, dar și în apropiere de meleagurile austriece, în Slovacia. Din anul 1994 s-a organizat o grupă pentru enoriașii Parohiei Ortodoxe Române din Viena (38 Zentralfriedhof) care își sfârșesc trecerea pământească și pot fi înmormântați aici. Locul a fost marcat cu o cruce de granit, înaltă
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Luminoase, instructive și educative...” este o monografie de excepție privind publicistica actuală ne subvenționată deloc sau insuficient. Ion N. Oprea nu face un dicționar tern al jurnalisticii actuale. Scriitorul preia în carte, cu imagini și text, revistele culturale apărute pe „meleagurile noastre mioritice” incluzând și mostrele de înaltă încărcătură profesională găsite în ele. Este remarcabil acest fapt constatând că jurnalismul cultural românesc s-a de-profesionalizat iar cultura este departe de a sta printre știrile cu prioritate în mass-media. Dacă posturile
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
Prolog: Din Legea Legilor prin vremi De vremuri din vechime, Neam pentru neamuri te întremi, Străveche Românime! De șase mii de ani, veget Pe tronul marii Dacii, Zamolxe - rege, zeu, profet, Ocârmuiește bacii Și strajnicii apărători De neam și de meleaguri, Din zei cu toți coborâtori, Cu cap de lup pe steaguri. Iar Legile ce le-a lăsat Primul Profet al lumii, Sunt adevăr adevărat Prin Pruncul sfânt al Mumii. Vechiul și Noul Testament, Coranul și-alte doxe S-au construit pe
PRIMA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342793_a_344122]
-
paradoxuri specifice României postdecembriste, care - din pricina abundenței - nu mai impresionează pe nimeni, așa că ajung să se banalizeze în foarte scurt timp. Păi, ori tehnocrație, ori politică, fie ea și în varianta politrucianismului dâmbovițean! Mă rog, așa o fi pe alte meleaguri, unde logica și bunul simț sunt la ele acasă, adică sunt nelipsite din vrerea celor ce au în mână pâinea și cuțitul, obligatoria condiție pentru ca sporul prosperității să învețe drumul spre toți cetățenii acelei țări. Nu și în România tuturor
TEHNOCRAŢIA POLITRUCIANISMULUI DÂMBOVIŢEAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342880_a_344209]
-
se făcea ca România aproape integrată politic și complet dezintegrată economic să meargă înainte cu aceleași partide doldora de penali plini de bani (oriunde politica se face cu bani, chiar cu bani murdari, dar nu atât de sfidător-grosier ca pe meleagurile noastre!), când e știut că în anul 2019, pentru o perioadă de șase luni, ea va prelua șefia Uniunii Europene. Ceea ce ar fi însemnat ca europenii cu ștaif și plini ochi de principii democratice (mai mult în teorie decât în
TEHNOCRAŢIA POLITRUCIANISMULUI DÂMBOVIŢEAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342880_a_344209]
-
ce-au plâns, fără sprijin și fără zabrele. Zabrele pus-am la poarta și-n mânerul de fier ruginit, ce-atârnă-ntr-o singură toarta de-atâta durere tocit. Tocit și mâncat mi-e și pragul de dor și de singurătate, rămâne singur meleagul în vremuri apuse, uitate. Referință Bibliografica: DIN BUCUREȘTIUL TRECUT / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1936, Anul VI, 19 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DIN BUCUREȘTIUL TRECUT de DORA PASCU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342919_a_344248]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > CRISTINA OPREA - DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Eveniment cultural românesc pe alte meleaguri cu prilejul UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE DE LA 1859 La început de an am primit o invitație extrem de onorantă din partea Cercului Cultural Româno-Austriac UNIREA de la Wiener Neustadt. Mi se propunea participarea cu lucrări din creația personală la omagierea Unirii Principatelor Române, în cadrul
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
se situează între cer și pământ, între înalt și teluric, între sublim și agonie, între zbor și sardonic. Ea, trăiește fiecare clipă cu intensitatea luminii care te orbește, dăruind iubire, risipind dragoste pe acolo pe unde trece. Trăitoare pe alte meleaguri ea se autodefinește ca fiind fluture care o zi dansam cu licurici, strecurându-se grăbită printre greutățile și vicisitudinile vieții din Regatul Unit, pe bulevardele largi ale bucuriei firești ale fiecărei zile, fără să uite, totuși, că lacrima e dor
APARITIE EDITURA INSPIRESCU! VOLUMUL DE POEZIE FLUTURI IN INFERN de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342968_a_344297]
-
din 30 mai 2011 Toate Articolele Autorului Ieri si astazi, au fost două zile frumoase zile de toamna. Cu toate că suntem la sfarșitul ei, vegetația este în "floare". În Royal Botanic Gardens, sunt mai multe plante care au „emigrat” de pe alte meleaguri. Ele își păstrează și aici tradițiile din locurile natale. La Katoomba, la munte, era la fel, însă ceva mai rece. Am vrut de mai multe ori să ajung la Katoomba, insa mereu a apărut câte ceva care m-a reținut. N-
UN SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ LA SYDNEY ÎN IMAGINI de IOAN DIŢU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342995_a_344324]
-
Dor de pământ și dor de izvor. Floare de crin cu petalele albe, Nectarul iubirii, cine ți-l soarbe? Mirosul tău dulce, cine-ți cuprinde? Lumina-ți din suflet, cine-o aprinde? Floare de crin, naivă și mică, Pe ce meleaguri roua îți pică? De unde vii și-ncotro te îndrepți, Ce vise-ai avut și ce mai aștepți? Floare de crin, floare de crin, Prin mărăcini cauți alin... Haide, preschimbă-ți al tău destin, Cheamă-mă, dragă, și am să vin
FLOARE DE CRIN de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343027_a_344356]