3,268 matches
-
întrebe oricând și cu aroganță, de la înălțimea ,,pregătirii” lor: ,,mă, ce pregătire ai tu ca să te apuci de scris cărți?” Răspunsul meu este simplu: întotdeauna, numai incompetenții au alergat după hârtii care să le ,,certifice deșteptăciunea“ în ochii celorlalți. Adevărații meseriași nu au nevoie de hârtii pentru a-și dovedi competența .( Și nu mă refer aici la certificarea unei pregătiri pentru a putea ocupa un post oarecare). Adevărații meseriași, meseriași în orice domeniu posibil, îți dovedesc pregătirea prin ceea ce ei înșiși
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
alergat după hârtii care să le ,,certifice deșteptăciunea“ în ochii celorlalți. Adevărații meseriași nu au nevoie de hârtii pentru a-și dovedi competența .( Și nu mă refer aici la certificarea unei pregătiri pentru a putea ocupa un post oarecare). Adevărații meseriași, meseriași în orice domeniu posibil, îți dovedesc pregătirea prin ceea ce ei înșiși sunt capabili să facă. Pe un bolnav nu-l interesează niciodată câte diplome are un doctor, ci dacă acesta este capabil efectiv să-l facă bine. Atât ! Restul
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
după hârtii care să le ,,certifice deșteptăciunea“ în ochii celorlalți. Adevărații meseriași nu au nevoie de hârtii pentru a-și dovedi competența .( Și nu mă refer aici la certificarea unei pregătiri pentru a putea ocupa un post oarecare). Adevărații meseriași, meseriași în orice domeniu posibil, îți dovedesc pregătirea prin ceea ce ei înșiși sunt capabili să facă. Pe un bolnav nu-l interesează niciodată câte diplome are un doctor, ci dacă acesta este capabil efectiv să-l facă bine. Atât ! Restul este
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
nimic de înțeles. Acum trebuie să spun că mă respect prea mult ca om, pentru a fi invidios pe succesele altuia, succese care dacă ar fi reale le-aș aprecia și pot spune că am un respect deosebit pentru un meseriaș adevărat. Dar aici nu este cazul. De altfel, Parlamentul în marea sa majoritate, este populat cu oameni care n-au nimic de spus, nu sunt potriviți pentru locul respectiv, nu au nici o dorință de a face ceva bun pentru țară
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
am avut ocazia să ne cunoaștem mai bine. Apoi conducerea întreprinderii a desființat laboratorul de psihologie iar domnul Dorofte a plecat din întreprindere. În 1983 m-a contactat spunându-mi că vrea să înființeze un atelier de inventică și caută meseriași în acest sens. Bineînțeles că m-am transferat în ideea de a realiza niște construcții mai deosebite. În următorii trei ani am căutat, noi cei care ne strânsesem acolo, să realizăm câte ceva, dar cu toate astea nu s-a finalizat
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
niște construcții inovatoare. ( De exemplu, înțelesesem cum se 59 realizează vederile în relief din acei ani și propuneam abordarea unei astfel de producții). Aici m-am întâlnit și cu un fost coleg de la Inventica, Emil Alistar, care ca un bun meseriaș, realizase niște mașini automate necesare procesului de producție. Nici el n-a reușit să facă mare lucru pentru că așa era regimul. Arte variante de radiocasetofoane Și regimul era de așa natură că mai apărea câte un neisprăvit pe post de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Pentru întreținerea celor câteva capete de vite primea pământ dela curte din sesiunile părăsite, în schimb era obligat să presteze în fiecare săptămână o zi de muncă cu vitele, sau două zile cu brațele. În urbariu mai apar și 5 meseriași, cei doi țesători despre care s-a mai vorbit, un lăcătuș Andrei Schneider, un jogărar Petru Mandan și un grădinar Marian Sâlca, toți trei locuitori în Oprea-Cârțișoara. Colonul Andrei Schneider, în calitatea sa de lăcătuș era obligat să răspundă la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Românii reprezentau majoritatea absolută aci între munții înalți și numai o foarte străvezie fâșie de străini au fost transmutați aci într-un moment istoric prielnic pentru ei, neprielnic pentru localnici. În mijlocul comitatului se organizase un mic orășel, Făgărașul, cu câțiva meseriași de neam străin, cu nobili și ostași care prea des și prea repede se schimbau ca să poată lăsa urme de cultură și să lase influențe durabile în fibra băștinașilor de milenii. Și mai exista o clasă de boieri răzeși nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
În șirul tradițiilor frumoase ale satului de altădată, Dumitru Dascălu include și claca - o formă de într-ajutorare prin muncă, având adânci rezonanțe etice și umane, la care participau persoane de diferite vârste, de la copilandri până la cele încărcate de ani, meseriași sau simpli pălmași, prieteni sau oameni cu suflet mare, sensibili la nevoile altora. Făceau obiectul clăcii construcția unor case sau a unor anexe gospodărești pentru tinere familii cu posibilități materiale reduse; reparațiile ample ale unei locuințe care a suferit avarii
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fie deja înființată. Oricum sunt sigur că vor fi foarte mulți oameni care vor critica înființarea acestei asociații, din diverse motive, de exemplu că pictorii naivi nu pot înființa asociații profesionale, deoarece nu ar mai fi naivi, ar fi niște meseriași sau mai știu eu ce, și s-ar îndepărta de ideea de artă naivă pură, etc. Oricum, noi suntem un grup de oameni care vor să facă ceva împreună și sunt sigur că vom avea succes. După masa de prânz
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu faptul că în luna decembrie 2006 am fost la o expoziție personală a D-l Nicolae Adel, care face alt gen de pictură, cum ar fi naturi statice, flori, etc. Domnia sa m-a ajutat și m-a prezentat unui meseriaș care fabrică acasă tot felul de rame și șasiuri, la un preț rezonabil, ba chiar și vopsește ramele. Așa am și făcut, astfel că am comandat 20 de rame vopsite in alb. Diferența până la 30, le aveam deja puse pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trei scândurele de diferite forme și esențe: tei, paltin, cireș. În primăvara următorului an, procurându-mi o bucată mai mare de lemn de cireș, am început să lucrez la un vultur, un renumit model care se tot realiza de diferiți meseriași prin fabrică. Lucrând în balcon jos, neavând spațiu în altă parte, ținând bucata de lemn între genunchi, fiind atras de forma ce doream să o realizez, fără să vreau, grăbindu-mă, mi-am vârât dalta în picior deasupra genunchiului; mai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
CNC. Ei impun un posibil model de Cinema, care se opune vădit reciclărilor sclerozate ale maeștrilor de mai an. Un Cinema viu, vital și branșat la realitate, pentru care un scenariu bine scris contează infinit mai mult decât un plonjeu meseriaș. Un Cinema conectat la timpul său, hrănit de o nouă cinefilie în care nu intră doar venerația în genunchi în fața unor Tarkovski sau Fellini, ci și cultul lucrului bine făcut, învățat de la regizori subestimați ca Billy Wilder, sau eficiența comunicațională
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
adevărat nu se pretează la prestări servicii către populație, regizorii mediocri care puteau servi publicul s-au volatilizat, iar spectatorul mediu așteaptă filme polițiste și comedii ; există așadar un contratimp fatal între cerere și ofertă. Un cineast adevărat spre deosebire de un meseriaș standardizat dorește să se exprime, să exprime Realitatea sau și una, și alta, în timp ce marele public, cum spuneam, nu vrea Iar atunci când nu-l găsește la cinema, rămâne închis în casă, cu televizorul deschis. Sclav adormit al automatismelor. Și totuși
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sala. Teodorescu, muncitor destoinic și ager, fusese și pînă acum președinte de sindicat pe secție, dar muncitorii ar fi vrut mult să-l știe în funcția asta pe maistrul Cornea, fost în tinerețe muncitor într-un centru minier, foarte bun meseriaș, dar "rău" de gură; nu-i defect sau abatere în secție, pe care el, cunoscînd-o, să n-o îndrepte sau s-o facă cunoscută în prima ședință. În numele cui faceți dumneavoastră propunerea asta? o întreb eu pe tovarășa din prezidiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu ne-a declarat soț și soție. Și parcă trebuia să semnăm ceva, nu? — Șșșș! Urmează un flash orbitor și amândoi clipim. — Becky, ce se întâmplă? Mă întoarce spre el. Suntem sau nu căsătoriți? — Hai, că ăsta-i un cadru meseriaș! spune fotograful. Rămâneți așa. — Spune-mi, suntem sau nu căsătoriți? Ochii lui îmi scrutează intens chipul. — Păi... OK, zic fără tragere de inimă. Adevărul e că nu suntem. Urmează alt flash orbitor. Când reușesc să focalizez din nou, Luke se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era - prin chiar acest fapt - un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor profesii foarte utile a fost ocupat de reprezentanți ai unor minorități etnice și confesionale care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această emulație de bună purtare, care contribuie la buna lor stare În amândouă provinciile” <endnote id="(210)"/>. Cam În același spirit pozitiv va scrie peste jumătate de secol și nobilul ruso-francez Anatole de Demidoff, după călătoria sa În Țara Românească : „Meseriașii din București, muncitorii și hamalii nu par să disprețuiască munca grea, dar ceea ce Însuflețește cu adevărat acest oraș este numărul mare de evrei care locuiesc În el. Activi, Îndatoritori, optimiști, ei emană viață și acțiune, pentru că nici formalitățile, nici extenuarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astfel mulțumirea față de prestațiile unui „neguțitor” evreu, care aducea „marfă scumpă” din Olanda : „poftind Domniia Mea a veni și alții, oricât de mulți neguțitori ca acești să se afle În țara această” <endnote id="(43, p. 157)"/>. Pentru prestația unui meseriaș evreu, David Argintarul, domnitorul Își manifesta satisfacția cu o formulă similară : „poftind Domnia Mea a veni și a să afla la orașul acesta orcâți de mulți oamini meșteri cu bun meșteșug” (193). Referindu- se la Înte meierea târgului moldovenesc Vlădeni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prevedeau următoarele : „Pentru că acești negustori jidovi au umblat ostenin du-se și cheltuindu-se ca să facă acest târg [...], se cade a-i mulțumi” <endnote id="(383, p. 225)"/>. În 1798, mulțumite de așezarea În Focșani a unor evrei comercianți și meseriași, autoritățile Moldovei Își exprimau speranța ca „să se Îndemne și alții de a veni” <endnote id="(416, II, p. 105)"/>. În 1842, unii moșieri moldoveni cereau Sfatului Ocârmuitor de a nu „depărta neguțitorii jidovi” de pe moșii pentru că, prin activitatea lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
recunoștea că „legea pentru români zarea Întreprinderilor” trebuie modificată, pentru că „nu dispunem de sufi ciente elemente pregătite pentru a le lua locul [specialiștilor evrei]”. În aceste condiții, chiar și publicația ultra- antisemită Porunca Vremii a ajuns la concluzia că, fără meseriașii evrei, „țara noastră are prea puțini meșteșugari”. Măcar o dată, părerea antisemiților radicali era similară cu cea a liderilor comunității evreiești : „Lipsesc elemente etnice [= românești] care să poată În câteva luni Înlocui personalul de specialitate evreiesc” - se preciza Într-un memoriu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
funcționau În Cernăuți doar 510 ateliere, din 4.373 existente. Primarul orașului, Traian Popovici (considerat astăzi „un Schindler român”), a făcut demersuri insistente pe lângă autoritățile române și germane ca evreii „necesari din punct de vedere al utilității publice” (mai ales meseriașii, dar și „intelectualii și oamenii de artă [...], specialiștii din toate ramurile industriei, medicii, inginerii, precum și cei din sistemul judiciar”) să fie scutiți de la deportare. S-au făcut trieri, s-au completat liste, s-au Împărțit autorizații (inclusiv așa-numitele „autorizații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noțiunea de „evreu” și cea de „israelit” (a făcut-o În epocă și Mihai Eminescu ; vezi capitolul „Evreul bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din punct de vedere etnic și confesional. Ei sunt priviți cu oarecare simpatie, fiind „mai toți meseriași, lucrători, meșteri sau negustori, oameni producători”, chiar crescători de animale (oieri și porcari). În schimb, „evreii” sunt afaceriștii venali și corupți, indiferent de confesiunea lor. „Evreul, fie creștin, fie israelit sau mahometan”, este profund antipatizat, pentru că „evreu” este un atribut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răspuns : „Sunt polonez și aș vrea să fiu mândru că sunt polonez. Dar după o asemenea dilemă, doar simplul fapt că această problemă a fost ridicată mă face să nu mai fiu mândru” <endnote id="(405, p. 132)"/>. 2. Evreul meseriaș Clișeul conform căruia „evreul este un bun negustor” conține, ca orice clișeu, un adevăr parțial. Nu este locul să abordez În această lucrare, În toată complexitatea lui, acest important aspect socio- economic (unul dintre aspectele care au făcut din „problema
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Eötvös, un militant pentru emanciparea evreilor din zonă - pentru că le-a fost interzis vreme Îndelungată accesul la orice altă meserie din care să-și asigure existența. [...] De ce să nu le dăm pământ evreilor ? De ce să nu-i admitem În corporațiile meseriașilor ?” <endnote id="(557, p. 87)"/>. „Israeliții din Ardeal” se plângeau În 1842 Dietei transilvănene că „sunt obligați să practice exclusiv negustoria [...], din cauza faptului că toate celelalte posibilități de trai le-au fost Închise” și că ei „se orientează Înspre cămătărie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]