7,489 matches
-
tratament antibiotic în 4 zile sau mai puțin, sau - Lipsa dovezilor patologice de endocardită infecțioasă la chirurgie sau autopsie, după tratament antibiotic timp de 4 zile sau mai puțin. CRITERII PENTRU DIAGNOSTICUL ENDOCARDITEI INFECȚIOASE [10, 20] Criterii majore Hemocultură pozitivă: - microorganisme tipice pentru endocardita infecțioasă din două hemoculturi separate: -streptococi viridans, streptococul bovis, grupul HACEK, sau -stafilococ auriu dobândit în comunitate sau enterococi, în absența unui focar primar sau - hemoculturi pozitive persistente, cu microorganisme obișnuite pentru endocardita infecțioasă din: -hemoculturi luate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
INFECȚIOASE [10, 20] Criterii majore Hemocultură pozitivă: - microorganisme tipice pentru endocardita infecțioasă din două hemoculturi separate: -streptococi viridans, streptococul bovis, grupul HACEK, sau -stafilococ auriu dobândit în comunitate sau enterococi, în absența unui focar primar sau - hemoculturi pozitive persistente, cu microorganisme obișnuite pentru endocardita infecțioasă din: -hemoculturi luate la distanță de 12 ore, sau -toate cele trei hemoculturi sau patru sau mai multe hemoculturi separate, cu prima și ultima recoltare la cel puțin o oră distanță. - evidența afectării endocardice. -ecocardiografie pozitivă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
infecției active cu organism corespunzător endocarditei infecțioase. - Ecocardiografie corespunzătoare cu endocardita fără a îndeplini criteriul major. Criteriile Duke pentru diagnosticarea endocarditei infecțioase [14] Diagnostic „cert” Stabilit de patologie (dovezi histologice a endocarditei active într-o leziune endocardică) sau identificarea de microorganisme într-o vegetație sau în abces) sau clinic: două criterii majore sau unul major și trei minore sau cinci criterii minore. Criterii majore: hemocultură pozitivă (>1) sau patogeni tipici; vegetații, abcese sau dehiscențe ale protezelor valvulare vizibile ecografic; noi regurgitări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
laborator 295. Himerele biologice sunt organisme dotate în mod artificial cu componente celulare, cu țesuturi sau cu organe care provin de la alte organisme care au apărut ca rezultat al evoluției naturale. Până în prezent s-au creat molecule de ADN și microorganisme pe baza informației genetice provenite de la specii diferite. Xenotransplanturile reprezintă transplantul de celule, țesuturi și organe între organismele unor specii diferite. Este deja cunoscută procedura transplantării de celule pancreatice de la porc la om. În fine, în ultimele decenii au evoluat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
precizat. Laparoscopia exploratorie permite precizarea și localizarea herniei, după care va fi realizată izolarea și ligatura sacului peritoneal și cura herniei inghinale. Peritonita „de cateter” reprezintă una din complicațiile redutabile ale dializei peritoneale continue. Determinată de obicei de către un singur microorganism (S. Aureus, S. epidermitis, Candida Albicans) este considerată mai degrabă o peritonită primară; frecvența mare a implicării germenilor cutanați sugerează suprainfecția prin intermediul tubului de cateterism. Pentru diagnosticul afecțiunii este necesar cel puțin unul din următoarele semne: 1. aspectul „tulbure” al
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
importante organe din corpul uman, cu rol esențial pentru menținerea adecvată a funcțiilor organismului, asigurând starea normală de sănătate a Întregului organism. Prin funcțiile sale fiziologice, ficatul elimină sau neutralizează toxinele din sânge, sintetizează anticorpii care controlează infecțiile și elimină microorganismele din circulația sanguină. În ficat se sintetizează bila, care ajută la absorbția lipidelor și a vitaminelor liposolubile. Orice afecțiune apărută la nivelul ficatului provoacă dureri mari și o stare generală greu de suportat. Nu Întâmplător, boxerii caută, cu insistență, să
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
descoperiri, până acum 30 de ani, toate cazurile de gastrite și ulcere erau puse pe seama stresului, pe regimul alimentar inadecvat, pe o medicație antiinflamatoare contra reumatismului și pe o viață dezordonată. În acea perioadă era exclusă ipoteza existenței unui microorganism care ar putea trăi În mediul gastric foarte acid. Bolnavii nu realizau că ar exista un factor care sapă un crater În mucoasa stomacală și poate da complicații severe, cu riscul de a evolua spre perforații și hemoragii. Totuși, medicul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
alimentelor În stomac, la bolnavi cu afecțiuni de ficat și colon. -Digest Ease - consumat În timpul meselor de prânz și seară pentru stimularea digestiei și curățirea colonului de impuritățile depuse pe pereți. -Para Protex -luat după mese pentru anihilarea activității anumitor microorganisme. Tratamentele fitoterapeutice În uz intern se folosesc: -infuzie din amestec de salvie (30 g), mușețel (30 g), nalbă mare (20 g), mentă (20 g) și pelin (10 g); se iau 2 lingurițe amestec care se infuzează, acoperit, În 200 ml
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
intervine cu medicamente astringente, care pot duce la o nouă constipație. Capitolul 22 DUODENITELE Duodenitele sunt afecțiuni inflamatoare, acute sau cronice, ale mucoasei duodenale, cu acalmii scurte de 2-3 zile, fără periodicitate sezonieră. Boala este produsă de toxiinfecții alimentare, cu microorganisme și paraziți, infecții alimentare, chimice sau microbiene și greșeli de alimentație, inclusiv exces de alcool și tutun. Sunt posibile și infestări cu paraziți, localizați În duoden. Statistic s-a stabilit că duodenita este mai frecventă la femei cu vârste de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Enterocolitele sunt inflamații ale mucoasei peretelui colonului, cu perioade de acalmie sau de agravare, succedate neregulat. Frecvent apar diverse infecții cu bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziți (lambliază, teniază) care pătrund În organism prin intermediul apei contaminate, a alimentelor sau mâinilor murdare. Microorganismele sunt vehiculate de anumiți vectori (muște, gândaci, șobolani etc) Cauzele declanșării enterocolitelor sunt infecțioase, chimice, fizice sau toxice. Frecvent sunt legate de consumul unor alimente alterate sau netolerate de bolnav, mese copioase cu abuzuri de cărnuri și grăsimi iritante, toxiinfecții
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
o cură cu mere rase pe răzătoare de sticlă (fără coji și sâmburi), În cantitate de 600-1500 g pe zi, repartizată În porții de câte 200 g, având efect favorabil datorită pectinei, cu rol absorbant și neutralizant față de toxine și microorganisme. La merele rase se pot adăuga banane pasate sau morcov fiert și pasat (500 g la 1 l apă, cu 2 g sare), având efecte antidiareice evidente. Bune rezultate În tratamentul enterocolitelor dă și oțetul de mere, consumat după rețeta
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
momentul ingerărării hranei și până la producerea mișcărilor intestinale, este Între 12-48 ore. Reziduurile alimentare se deplasează datorită peristaltismului - mișcări ritmice involuntare și ajung În colon, lung de aprox. 1,5 metri și populat cu miliarde de bacterii, ciuperci și alte microorganisme, cunoscute sub denumirea de floră intestinală. Persoanele cu intestine sănătoase au un scaun pe zi, evacuat ușor și cam la aceiași oră, eventual dimineața. Să lămurim ce sunt constipațiile ? Le putem defini ca stări patologice gastrointestinale, cu suferințe funcționale, care
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
este datorată unui peristaltism intestinal prea accentuat În care conținutul lichid din intestine nu poate fi absorbit, În timp normal, de mucoasa intestinală. În funcție de afecțiunea care declanșează diareea, scaunul mai poate conține mucozități, puroi și sânge, produse de diferite microorganisme și de toxine emanate de acestea, respectiv enterite și enterocolite, cu inflamații grave ale mucoaselor intestinale. În urma modificării tranzitului intestinal apar tulburări de digestie și de absorbție, Însoțite de crampe abdominale, grețuri, vărsături, colici, frisoane și o alterare a stării
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rezultatul cert al interacțiunii complexe dintre germenii patogeni aflați în circulația sanguină cu matricea moleculară și trombocitele la locul leziunii celulare endocardice. De asemenea, foarte multe din manifestările clinice ale endocarditei infecțioase sunt dependente de răspunsul imun al gazdei la microorganismul infectant. Pentru apariția și dezvoltarea enodarditei infecțioase condiția inițială necesară este reprezentată de afectarea endotelială sau endocardiacă. Leziunile pot fi provocate de insuficiențe sau stenoze valvulare, shunturi care crează o presiune crescută a jetului de sânge, traumatisme (sau microtraumatisme), operații
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
se suprainfectează datorită germenilor circulanți în sânge. Pe de altă parte, endoteliul intact este foarte rezistent la colonizarea bacteriană. Bacteriemia își are originea de cele mai multe ori la nivelul pielii, mucoaselor (în particular gingii), orofaringelui, tractului gastrointestinal, uretrei și vaginului. Capacitatea microorganismelor de a adera la trombul inițial, de a-l coloniza și de a se dezvolta, diferă enorm și depinde, printre alți factori, și de capacitatea acestor bacterii de a adera la fibronectină, o glicoproteină de suprafață care se găsește în
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
Există relații logice și/ sau analogice între constructele metaforice formate în baza raționamentelor: în Grecia, bakterion era un diminutiv de la bakteria (βακτηρία,- ας, substantiv feminin) și avea sensul de "bastonaș, bastonul-semn al judecătorului" (A. Gioroceanu, 2008: 57). Bacterie desemnează "ansamblul microorganismelor" și stabilește relații de același rang cu alte concepte precum bacil, coc etc. Relevanța raționamentelor este dată de rezultate specifice: constructul metaforic angajează o imagine abstractă; materializează lingvistic imaginea abstractă. În plan secund, generează câmpuri conceptuale, subansambluri de concepte în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. fr. bacille; en. bacillus) gen de ciuperci microscopice (cf. lat. candida, ae s.n.) îmbrăcăminte albă candida (cf. fr./ en. candida) candida (cf. fr./ en. candida) element al unui grup de bacterii boabă (vegetal) coc (cf. fr. coque; en. coccus;) microorganisme ciuperci (cf. gr. mykes, μύκης, -ητος (-ου) s.m., ciupercă Mycoplasma (cf. fr. mycoplasma) microorganism spiralat spirochaet) fir de păr (cf. gr. speira- spirală; khaite -fir de păr) spirochetă (cf. fr. spirochète; en spirochaet). microorganism Acțiune (lat. vibrare - a tremura) Vibrion
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
îmbrăcăminte albă candida (cf. fr./ en. candida) candida (cf. fr./ en. candida) element al unui grup de bacterii boabă (vegetal) coc (cf. fr. coque; en. coccus;) microorganisme ciuperci (cf. gr. mykes, μύκης, -ητος (-ου) s.m., ciupercă Mycoplasma (cf. fr. mycoplasma) microorganism spiralat spirochaet) fir de păr (cf. gr. speira- spirală; khaite -fir de păr) spirochetă (cf. fr. spirochète; en spirochaet). microorganism Acțiune (lat. vibrare - a tremura) Vibrion (cf. fr. vibrion; en. vibrio) Bacteria este bastonaș Discursul specializat al domeniului/ subdomeniului/ ramurii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
coc (cf. fr. coque; en. coccus;) microorganisme ciuperci (cf. gr. mykes, μύκης, -ητος (-ου) s.m., ciupercă Mycoplasma (cf. fr. mycoplasma) microorganism spiralat spirochaet) fir de păr (cf. gr. speira- spirală; khaite -fir de păr) spirochetă (cf. fr. spirochète; en spirochaet). microorganism Acțiune (lat. vibrare - a tremura) Vibrion (cf. fr. vibrion; en. vibrio) Bacteria este bastonaș Discursul specializat al domeniului/ subdomeniului/ ramurii este coerent. Ideea unificatoare a ramurii Bacteriolologie - "studiul culturilor prin observație la microscop" - este susținută printr-un subansamblu de metafore
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în limba latină cu sensul de "venin/otravă" (cf. lat. virus,-i s.n.). Tabelul nr. 7: Virusul este otravă Domeniul țintă Domeniul sursă Terminologia ramurii medicale Organisme vegetale inferioare Ciupercă (cf. lat. fungus, -i s.n.) fungus (cf. fr./ en. funguas) microorganism vegetal: sămânță (cf. lat. germen , -inis s.n.) germen ființă microscopică animal (cf. gr. πρωτος,-η,-ον "cel mai distins, primul" +ζωον, -ου s.n. "ființă, animal") protozoar (cf. fr. protozoaire, en. protozoan). Constructele cognitive din domeniul Virusologie se dezvoltă ca scenariu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
1955 și Boyden, 1955) a dus la dezvoltarea ligaturii individuale a structurilor bronho-vasculare hilare și la scăderea complicațiilor postoperatorii. Odată cu dezvoltarea antibioterapiei începând cu anii 1940, această entitate a început să nu mai fie întâlnită atât de frecvent, însă apariția microorganismelor rezistente la antibiotice și creșterea incidenței tuberculozei drog-rezistente au dus la creșterea incidenței bronșiectaziilor postinfecțioase [33]. Repere în istoricul bronșiectaziilor includ:- descrierea clară a pacienților cu flegmă purulentă, care apare în scrierile lui René Théophile Hyacinthe Laënnec la începutul secolului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
patogeni Un studiu recent efectuat de către Angrill și colab. care au examinat un număr de 77 pacienți cu bronșiectazii stabili din punct de vedere clinic, pe o perioadă de 2 ani, a raportat o incidență de 64% a colonizării cu microorganisme potențial patogene. Autorii studiului au comparat posibilitățile diagnostice ale tehnicilor neinvazive (exsudat faringian și culturile sputei) și tehnicilor bronhoscopice (lavaj bronhoalveolar și prelevări protejate obținute prin periaj) în identificarea factorilor de risc pentru colonizarea microbiană a căilor aeriene. Cele mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
patogene. Autorii studiului au comparat posibilitățile diagnostice ale tehnicilor neinvazive (exsudat faringian și culturile sputei) și tehnicilor bronhoscopice (lavaj bronhoalveolar și prelevări protejate obținute prin periaj) în identificarea factorilor de risc pentru colonizarea microbiană a căilor aeriene. Cele mai frecvente microorganisme potențial patogene izolate au fost: Haemophilus influenzae (55%), Pseudomonas spp. (26%) și Streptococcus pneumoniae (12%). Pacienții colonizați cu bacterii cu potențial patogen au prezentat o funcție respiratorie mai slabă comparativ cu restul pacienților. Tomografia computerizată Reușește să evidențieze dilatațiile bronșice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cel medicamentos: ketoconazol, administrat cel puțin un an pentru prevenția recăderilor (sub 10% sub tratament) [40], amfotericina B și voriconazol, itraconazol. Indicația de rezecție pulmonară este diagnostică; este de preferat abordul miniinvaziv. ACTINOMICOZA Actinomicoza și nocardioza sunt infecții cauzate de microorganisme care deși se aseamănă morfologic cu fungii și sunt prezentate împreună cu aceștia, sunt mai apropiate de bacterii și răspund la tratamentul cu antibiotice. Actinomicoza este infecția cronică granulomatoasă cauzată în principal de Actinomyces israelii. Acesta se poate găsi în flora
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
periostită marcată. Examinarea computer tomografică descrie cu precizie localizarea, extensia leziunilor și gradul de afectare a peretelui toracic și a mediastinului. Poate fi afectat și pericardul. Actinomicoza poate îmbrăca aspectul unui cancer bronhopulmonar. Diagnosticul de actinomicoză este pozitiv prin evidențierea microorganismului/coloniilor din materialele biologice; acestea trebuie recoltate din cavități închise, transportate și însămânțate în condiții de anaerobioză, deoarece Actinomyces sunt anaerobi sau microaerofili. Tratamentul de elecție este penicilina injectabilă - 12-20 de milioane de unități/zi, apoi per os timp de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]