1,969 matches
-
de unul singur, încercam să-mi diminuez frica refugiindu-mă în gânduri. La asta eram antrenat. Istoria se ascundea în spatele ei înseși și se transforma cât ai clipi în legende. Prințesa pomeraniană Mestwina, prințul Swantopolk, mai înapoi în trecut goții, migrând de la vărsarea Vistulei spre Marea Neagră, pâlcuri de oaste înarmate conform vremii lor îmi populau visele cu ochii deschiși și mă ajutau să nu las să crească în mine frica de partizani. În afara de asta, fortificarea taberei făcea parte din serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și prin școli. În vreo cinci-șase ani după război, au cam fost lichidați păduchii, dar nu în totalitate, deoarece, cum ți-am mai spus, și astăzi se mai semnalizează cazuri cu persoane purtătoare de păduchi. De la aceste persoane, păduchii pot migra la alte persoane, mai ales prin școli. - Ah, dacă aș prinde unul, l-aș înțepa cu acul de la compas! Zâmbesc, ce pot să fac, eu știind cum arată. - Cu acul de la compas, mai greu, dar cu un ac subțire, poate
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
omului pe Pămănt; diferențe de milioane de ani în condițiile în care nu se navigase, nu se zbura nici cu zepelinul. Am aici o revistă de specialitate, citez: ”In urmă cu aproximativ 70.000 de ani, oamenii au început să migreze de pe continentul African.”. și eu întreb: cănd a ajuns omul negru în Asia s-a făcut galben sau cănd a ajuns în Europa a devenit alb?! Tărziu, negrii au fost aduși de albi și făcuți sclavi?! Un om - reconstituit - a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
registru mai robust-american, The A team este colecția de personaje providențiale spre care se îndreaptă speranțele celor în dificultate. Fuziunea dintre eroism, decupajul cultural cool și convenția ficțională a suspansului este rețeta în jurul căreia se constituie o mitologie contemporană ce migrează și către banda desenată. Secrete & spioni Prin Bob Morane, banda desenată francofonă oferă pro pria sa alternativă la mirajul anglo-saxon. De esența aces tei strategii este împrumutul cultural. Inevitabil, personajele evocate în proza grafică posedă doza de cosmopolitism pe care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
puțin mai la o parte și deasupra locului unde Mașina Jocurilor se adresa în fiecare zi cât durau jocurile miilor de oameni care veneau periodic în speranța că, cunoștințele lor din Semantica Generală aveau să le câștige dreptul de a migra pe Venus. Fiecare individ susținându-și testul, singur, într-unul din cele o mie de cămăruțe confortabile, separate... Remarcase de la început ceva deosebit în atitudinea lui Lyttle, în felul în care-și ținea corpul, capul. Adevărul era că folosirea zilnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
urmă să-l afurisească, interzicându-i pentru totdeauna să mai calce pragul lăcașului lor sfânt. Neînțelegerile porniră de la Epistolele lui Pavel, pe care Lawrence le interpreta În felul său, Încercând să descopere adevărul În fiecare literă din text. Cum adevărul migra de la o buche la alta, scoțându-și capul său de vierme ba aici, ba colo, În paginile subțiate de atâta răsfoit, Oliver fu nevoit să le decupeze una câte una cu lama și apoi, adunându-le grămadă În clopotniță, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mărșăluia” foșgăind un regiment de melci... Acum, iată, răul făcut cu sau fără vrerea lui se Întoarcea Îndărăt. Asupra masterandului plana un pericol imenent. O clipă de neatenție și melcii ascunși În trupul ei, sictiriți de mereu același habitat, vor migra pe trupul lui... Oliver se cutremură de scârbă. Ar fi preferat să fie bântuit de furnici, de viermi sau de păianjeni, numai de melci nu. Nici omul-gât, nici femeia-elefant sau omul-paie, destul de indolenți de felul lor, nu ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și rotindu-l În bătaia soarelui. Curând avea să vină toamna. Frunzele vor Îngălbeni și vor cădea din ramuri. Sufletul lui Oliver se va dezgoli, rămânând În bătaia vântului. Ce-i păsa lui de vârsta oamenilor? De mult, trupul său migrase În alt regn. Oliver cunoscuse adevărul ultim al arțarului, al paltinului, al scorușului, al sălciilor. Al oamenilor-gât și al oamenilor-picior. Cunoscuse adevărul femeii-ușă, al femeii-scaun, al femeii-girafă și al femeii-Braic... Nu aveai nevoie de oglindă ca să-ți descoperi adevăratul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
audiență, să de filmul pe post. Nu i-a ieșit Însă pasiența. E posibil ca DVD-ul sau caseta să fi fost ținute Într-un loc unde pătrunsese umezeala, astfel că pe Înregistrare apăreau nenumărate pete albe și negre, ce migrau de pe un scaun pe altul... Imaginile Înregistrate suferiseră, Într-adevăr, o stranie metamorfoză. Filmul arăta terasa Corso, cuprinsă de o forfotă neobișnuită. Domnea o atmosferă de veselie generală. Ici-colo se auzeau voci mai ridicate, care Însă se calmau cu de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
căldura ei, și o Întinse pe jos. Deasupra rochiei presără lenjeria, pe care o mângâia acum scâncind ca un copil... Privindu-l de sus, Noimann-cinicul conchise: „Bărbatul și femeia au o natură dublă. Faptul acesta le conferă posibilitatea de a migra dintr-un corp În altul. De a fi când una, când alta...” „Atunci să facem schimb de poziții. Dumneavoastră veți fi acum Mathilda și eu Noimann.” Cinicul căzu pe gânduri. Propunerea penitentului i se părea interesantă. „Veți putea proba pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Clepsidra trebuia purtată cu grijă. Echilibrul din interior era extrem de fragil. Sus-jos. Dreapta, stânga. Unduire continuă. Gol, plin. Plin, gol. Amestecul de trupuri se mișca În haos, alcătuind, În Înlănțuirea lui, un singur trup. Trupul de carne al lui Noimann migra În trupul său de aer. Și trupul său de aer era absorbit de vid. Într-o lume a formelor se mișca o singură formă. Răsucindu-se În Întuneric, bărbatul se transforma În femeie și femeia În bărbat. Lumină, beznă. Sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
acum, printr-un sacrificiu unic, Își jertfea propria-i persoană, abandonându-și voința, cum ar fi putut s-o determine și pe Mathilda să parcurgă același drum? Care era diferența dintre eu și un alt eu? De ce spiritele nu pot migra din timp În timp dintr-un trup În altul, pentru a se Înțelege și a se armoniza, și se limitează să viețuiască doar Într-un sigur lăcaș, care, oricât de larg și generos ar fi, nu le poate conferi decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mai puțin mulțimea de atomi și de celule din care era alcătuit Întregu-i organism. Meditând la starea sa, Oliver se resemnă, dându-și seama că mișcarea absolută era imposibil de atins de o ființă umană, chiar și de una care migrase Într-un alt regn, așa că se mulțumi, stând proțăpit pe scaunul lui, cu starea de mișcare relativă care-i conferea posibilitatea de a-și scurta abisul din lăuntrul său, pentru a-l transla apoi, trăgându-l de un fir, afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
azi? Ai pus umărul, decisiv, la ce-o fi fost acolo? - Ufff... un balamuc întreg, fiecare plecase de undeva, se stabilise altundeva, făcea afaceri în altă parte, dar o să se mute și de-acolo sau îs pe picior de ducă, migrează mai ceva decât fondurile, era Turnul Babel în zi de hram la gura lor. Dar sunt mândră de mine... Cred că de-acum sunt în stare să traduc și scârțâitul dușumelei și țârâitul de la pisoar și plescăiturile diverse în nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
uitat de Dumnezeu, unde în aparență nu se întâmpla nimic, dar acolo viețuiau românii, moșii și strămoșii noștri până în 3000 de ani, încolo, după cum relevă cercetările arheologice. Acum satul s-a golit în mare parte. În perioada socialistă locuitorii au migrat în industrie, după 1989 - în țările Europei dezvoltate. Cei care își mai aminteau de trecutul anilor 1900, sunt în spatele bisericii, ascunși printre bălării, sub crucile de lemn putrezite. Doar mama mea mai trăiește (are peste 100 de ani) și poate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
client prea pretențios. O bubuitură surdă și îndepărtată intră pe fereastră străpungând tăcerea. Poate se schimbă timpul. Cu o seară înainte lăsasem un scaun pe terasă. Mi-am îmbrăcat halatul și am ieșit să-l iau. O pasăre care nu migrase a intrat în curte și acum se învârtea speriată, jos, printre plantele din grădina blocului, căutând o cale de ieșire. Mă uitam la ea în timp ce se oprea să se odihnească, aproape luptând cu greutatea aerului foarte cald, care se întunecase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de atunci. Dar satul a devenit hibrid proletar. În ’62 s-a cooperativizat. Cocseria din Călan a înghițit ce mai era. Suna sirena la 6 și la 2. Bărbații plecau. Muierile rămâneau cu toate pe cap. Copiii au început să migreze spre Călan sau Hunedoara. Apoi, încet, s-a instalat peisajul de Veac de singurătate. Decompozițiunea, cum îi zisa, am trăit-o mai întâi atunci. Călanul creștea blocuri noi și piețe, apa curgea prin șurub. La rudele de la țară mai veneai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
făcut tare dor de ei. Mi-a șiroit un lung șir de lacrimi amare și chiar am avut senzația că vreau să fug de aici, iar am privit nostalgic Shuttle pentru aeroportul din Indianapolis. Mă întorc la Thanksgiving. Desigur, am migrat și noi în această zi însemnată a Americii. Am migrat în pădurea Mariei. Ne-am adunat acolo Carmen Popescu, Adi și cu mine și Liusia Bucur de la Moscova, via Baton Rouge, Luisiana, ingineră de industrii grele, cu o siluetă impecabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
șir de lacrimi amare și chiar am avut senzația că vreau să fug de aici, iar am privit nostalgic Shuttle pentru aeroportul din Indianapolis. Mă întorc la Thanksgiving. Desigur, am migrat și noi în această zi însemnată a Americii. Am migrat în pădurea Mariei. Ne-am adunat acolo Carmen Popescu, Adi și cu mine și Liusia Bucur de la Moscova, via Baton Rouge, Luisiana, ingineră de industrii grele, cu o siluetă impecabilă, vorbind o română slavizată ca accent și cu firești amestecuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fiindcă nu sunt subiectiv legată de ea. Nu a apucat să devină „a mea”. Mi-e dor de ei. Atât. Mi se apleacă la gândul că e un circ la instituțiune și parcă regret și mai mult că nu am migrat spre Cluj la vârste dintr-astea. Sau aici, unde sunt acum, la alte vârste. Ce ar fi să mă abțin cum zice domnul Montaigne, și să mă bucur de zilele care mai sunt? Mai ales că, uite, am avut parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
întruchipase. O apariție absolut concretă și perfect oarecare: doamna doctor Gafton. Banalitatea prezenței nu contrazicea doar, ci potența forța insidioasă a absenței. Imprimată în vibrația tăcerii și în ritmările sonore ale mesajelor casnice, o iradiație învăluind imperceptibil întreg cadrul domestic, migrând bizar și continuu, n-aveai cum s-o înfrunți. Vastă, stinsă pulsație... până izbucnea în gâlgâitul robinetului sau în tremurul ferestrelor sub furtună, în țicneala dospită a după-amiezilor lungi de arșiță, vara, în lenea vinului roșu din pahare, în diafana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să-și fi avut sediul inițial, apoi permanentizat, infecția care, la intervale ce țin de o mulțime de factori (o deosebită importanță prezentând marile deplasări de oameni), a difuzat pe tărâmuri îndepărtate. Până în pragul secolului al XIX-lea, holera a migrat intermitent doar în ținuturile oarecum învecinate din est, sud-est și nord-est, atingând sporadic Birmania, Java, Ceylonul și eventual China. Anul 1817 marchează, după părerea epidemiologilor, începutul unei noi ere în istoria holerei. Atunci s-a declanșat prima pandemie holerică 17
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
urcând puțin mai sus decât înainte, dar încă nu suficient de sus. Simțeam cum îmi fierbea locul dintre picioare. Fierbea și se topea. Devenise aproape radioactiv. Și totuși, am continuat să rămân nemișcată. Sângele mi se scursese din cap și migrase în masă, ca un convoi de refugiați, către regiunea pelviană, irigând locul. Capul îmi era amețit și ușor, pubisul îmi era umflat și super-sensibil. Pe când stăteam așa, întinsă pe o parte, gândindu-mă ce să fac, dintr-odată totul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
etnic ce poate fi găsit aproape în toată lumea. În Europa, cele mai importante și numeroase grupuri trăiesc în România, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Spania și Serbia. În Asia, mai ales în Turcia, Caucaz, Iran și India. Țiganii au migrat chiar și în America și nordul Africii. Se presupune ca numele de “țigani” provine din grecescul “athinganoi” tradus “a nu se atinge”. În alte limbi se spune zingari, tsigans, zigeuners, cigani sau cikani. Țiganii sunt originari din nord- vestul Indiei
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
provine din grecescul “athinganoi” tradus “a nu se atinge”. În alte limbi se spune zingari, tsigans, zigeuners, cigani sau cikani. Țiganii sunt originari din nord- vestul Indiei și nord-estul Pakistanului. Ei făceau parte din casta Ksatriya a rajpuiților. Țiganii au migrat în Iran și în Asia mediteraneana, începând din secolul V, apoi în Imperiul Bizantin în secolul IX, de unde au pătruns în sud-estul și centrul Europei (secolele X - XIV), ca și în nordul Africii. În secolul XV au pătruns în Europa
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]