2,518 matches
-
uneori catastrofale pentru destinul unor state, populații sau civilizații. În mileniul marilor migrații Europa a cunoscut grandoarea dar și decăderea imperiului roman, ridicarea celui bizantin dar și declinul său, rigorile resimțite pe întinse arii geografice datorate amplelor mișcări de populații migratoare, crearea unor puternice dar efemere formațiuni statale în lumea barbară, constituirea imperiului romanogermanic, triumful pretutindeni al creștinismului, ascensiunea puterii papale și pe parcursul mai multor secole, uneori în condiții nu îndeajuns de bine elucidate, desfășurarea proceselor de etnogeneză a numeroase popoare
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
ultima jumătate de secol mai ales, s-au putut obține și pentru spațiul carpatodunăreano-pontic noi și valoroase informații, evidențiindu-se cu prioritate acelea privitoare la desfășurarea procesului de romanizare, continuitatea autohtonă, natura, durata și consecințele contactelor dintre autohtoni și populațiile migratoare pătrunse temporar aici, cu alte cuvinte la însăși desfășurarea și definitivarea procesului de etnogeneză românească. Cercetările arheologice au oferit de asemenea specialiștilor largi facilități ca, pe temeiul vestigiilor scoase la iveală, a analizei atente și comparative a acestora, să poată
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
poată fi precizate trăsăturile specifice care caracterizează cultura materială și viața spirituală a populației romanice din veacurile IV-VII d. Hr. sau a aceleia vechi românești din secolele următoare, departajându-le astfel de cele vehiculate în regiunile carpato-dunărene de diferite grupuri de migratori. În felul acesta, a putut fi posibilă și precizarea zonelor de locuire autohtonă sau a arealelor de viețuire temporară a alogenilor. Într-un asemenea larg context s-a evidențiat mai clar și prioritar și problema continuității autohtone, în cadrul căreia
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
desigur posibilități sporite pentru obținerea resurselor de hrană necesară. Existau fără îndoială condiții bune de trai și în unele zone de câmpie, dar în cele mai multe cazuri ele erau ocolite de obicei, fiind nesigure, deoarece erau frecvent afectate de pătrunderea populațiilor migratoare, mai ales de grupurile nomade ale crescătorilor de vite. Cu toate acestea, în anumite perioade ca urmare a înregistrării unui mai important spor demografic și zonele de câmpie acoperite și ele altădată în bună parte cu păduri, au fost populate
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
înalte, prin structura lor geologică și prin pădurile de conifere nu au fost preferate de cei care practicau cultivarea cerialelor. Aceste constatări sunt de natură să confirme limpede concluziile potrivit cărora, în perioadele când aveau loc numeroasele invazii ale unor migratori autohtonii erau forțați să se retragă pentru a se adăposti în zonele pădurilor de foioase și nu, așa cum s-a susținut mai de mult, doar în regiunile de munte. Prin departajările de ordin etno-cultural întreprinse constant în ultimile decenii și
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
difuziunea noii religii pretutindeni în spațiul de la nordul Dunării de Jos. Satul romanic și vechi românesc ni se înfățișează astfel, nu numai ca o comunitate sedentară, cu o structură social-economică și administrativă diferențiată net de aceea aparținând diferitelor grupuri de migratori, rămase până târziu păgâne, ci și ca o grupare statornică de creștini aflată în strânsă legătură cu centrele religioase de la sud de Dunăre. Cercetarea atentă a structurii social-economice a satului romanic și vechi românesc relevă prin urmare trăsături proprii ,care
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
social-economice a satului romanic și vechi românesc relevă prin urmare trăsături proprii ,care explică în bună parte evoluția ulterioară a acestor comunități rurale. In condițile politice deosebit de vitrege, dar și a celor economice precare, determinate de invaziile necontenite ale populațiilor migratoare, satele autohtone au căutat mijloacele necesare adoptării unor structuri conjucturale pentru a reuși să supraviețuiscă. Astfel, pe lângă posesiunile familiale de avere funciară privată, practicarea strictă a derptului de protimisis pentru conservarea integrală a loturilor agrare colective sau individuale, ca și
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
palisade și șanțuri deapărare, ridicate prin munca obligatorie și dirijată a tuturor membrilor unor obști sătești dintr-o microregiune. Asemenea așezări fortificate, folosind sisteme de apărare diferențiate, au fost ridicate în primul rând în zonele cele mai afectate de invaziile migratorilor, care s-au produs de la sfârșitul primului mileniu d. Hr. și începutul celui următor. Astfel, în regiunile din nord-estul spațiului carpato-nistrean sunt cunoscute câteva zeci de asemenea cetăți de pământ, dintre care cele de la Lomacinți, Dobrinăuți, Revna, Calfa, Răciula
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
depozitele de minereuri, sarea, eventual surse de petrol, dar și rațiunile de ordin organizatoric și administrativ de a realiza în comun lucrări de interes obștesc, precum construirea de diguri, defrișări, construirea de fortificații etc., dar mai ales amenințările invaziilor unor migratori au fost cauzele reale care au putut facilita confederarea unor sate în uniuni de obști, organizare administrativă și militară care s-a perpetuat apoi ca o formă de apărare colectivă. Toate acestea au fost de natură să ducă cu vremea
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
unei instituții colective, cu o mai largă autoritate administrativă și militară, în legătură cu apartenența comună la o anumită formă de organizare juridică și bisericească și prin apariția unor reprezentanți ai obștilor ca intermediari între locuitorii satelor și grupurile de migratori cu care veneau în contact. Densitatea populației organizarea ei economică, administrativă și juridică aparte, continuitatea pe aceleași vetre de sat, limba și cultura romanică, adoptarea pe scară largă a creștinismului și legăturile multiple și continui cu civilizația imperiului roman târziu
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
economic și social de marea masă a agricultorilor, crescătorilor de vite și meșteșugari, acest complex proces fiind favorizat în cursul secolelor VIII-IX și de instaurarea în spațiul carpato-dunărean a unei perioade de relativă liniște politică, în care deplasările de populații migratoare erau foarte rare sau pentru un timp încetaseră. În vremurile când pătrunderile unor grupuri de migratori se intensificau, afectând direct zonele în care se instalau temporar, fiecare sat și în ansamblul lor uniunile de obști se organizau în așa fel
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
fiind favorizat în cursul secolelor VIII-IX și de instaurarea în spațiul carpato-dunărean a unei perioade de relativă liniște politică, în care deplasările de populații migratoare erau foarte rare sau pentru un timp încetaseră. În vremurile când pătrunderile unor grupuri de migratori se intensificau, afectând direct zonele în care se instalau temporar, fiecare sat și în ansamblul lor uniunile de obști se organizau în așa fel încât să poată supraviețui vicisitunilor apărute oferind, ca urmare a eforturilor colective, alogenilor cu care veneau
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
care le realizau individual sau în comun (cereale, vite, produse meșteșugărești). În aceste condiții, procesul de stratificare social-economică din sânul obștilor sătești se derula mai lent sau chiar stagna pentru un timp. În schimb, în situația când prelevarea tributului de către migratori nu se mai impunea sau era mai puțin apăsătoare, când bunurile obținute prin muncă puteau altfel organizate și dirijate spre folosul familiei sau al obștei și când obținerea unor surpluse de produse era realizată în beneficiul tuturor locuitorilor satului, în
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
pentru cunoașterea satului romanic și vechi românesc, prin bogatele și importantele rezultate obținute, au putut contribui esențial la cunoașterea realităților etno-demografice, socialeconomice și culturale, precizând în același timp natura, durata și consecințele raporturilor care s-au stabilit între autohtoni și migratori. În același timp, cercetările arheologice au contribuit eficient la înțelegerea corectă a coordonatelor geografice, cronologice și etno-lingvistice în care a avut loc și s-a definitivat procesul de etnogeneză românească. Vestigiile arheologice datând din mileniul marilor migrații vădesc astfel fără
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
întocmirea lucrării l-a reprezentat cultura materială a comunităților autohtone din Bazinul Bârladului. Încercarea de a surprinde o eventuală evoluție a avut la bază cultura materială, modul de viață autohton (organizare, ocupații, legături comerciale) și relațiile interumane, coabitarea cu populațiile migratoare. Pentru argumentarea tematicii lucrării, plecăm de la ideea că o cultură arheologică este o sintagmă stabilită prin convenție, ce se bazează pe repere, care pot fi aplicate unui spațiu, bine delimitat cronologic și marcat de o realitate arheologică. În timp, au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt dovezi ale unor schimburi comerciale, datorate relațiilor cu lumea bizantină. Comunitățile umane și cultura materială din Moldova Evului Mediu timpuriu s-au aflat sub influența bizantină de la Dunărea de Jos și au fost vulnerabile la impactul cu unele populații migratoare (slavi, pecenegi, uzi). În privința ansamblului informațional, datorită intervalului mare de timp avut în vedere (secolele VI-XI), am optat pentru împărțirea în trei etape istorice și cronologice, cu caracteristicile specifice fiecărei culturi, preferând să asociem elementele componente secolelor VIII-XI, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din 1907, dar identificată pe teren în 1911, la Serdaru (Șendreni), în vechiul județ Covurlui (astăzi Galați), care a fost distrusă în mare parte de lucrările agricole. Chiar dacă aceste prezențe sunt rare, izolate, unele dintre ele denotă existența anumitor populații migratoare în spațiul locuit de autohtoni, conviețuirea acestora și, mai ales, contactul culturilor materiale și spirituale. Din a doua jumătate a secolului XX se constată o intensificare a activității arheologice, alături de periegheze fiind făcute cercetări sistematice (sondaje și săpături exhaustive). Ulterior
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezări deschise, fără elemente de fortificație. De altfel, pentru stațiunile din intervalul veacurilor VI-XI, situate pe văile afluenților râului Bârlad, nu avem argumente în privința utilizării unor metode de întărire, fapt explicat probabil printr-o coabitare pașnică cu grupurile de migratori sau poate prin relieful zonal, de podiș, marcat de văi și dealuri, improprii unui sistem de apărare natural. Acele „horodiști” au fost descoperite pe teritoriul județului Botoșani (Fundu Herții, Orofteana, Dersca, Tudora ș.a.), iar specialiștii consideră că amplasamentul și structura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Central Moldovenesc și, implicit, Bazinul Bârladului a fost preferat de băștinași). Autohtonii evitau spațiile vulnerabile, care nu permiteau stabilirea locuitorilor și practicarea în siguranță a ocupațiilor, dar și din alte cauze, nu doar exclusiv naturale, cum ar fi pericolul triburilor migratoare (slavii, pecenegii, uzii). Dacă, în privința așezărilor, remarcăm o anumită predilecție a populației pentru unele zone, care ofereau protecție, în cazul necropolelor aceste reguli dispar, întrucât descoperirile funerare au infirmat existența vreunei preferințe, mormintele fiind găsite în mai toate formele de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În paralel cu cercetările de suprafață, s-au desfășurat și cercetări sistematice, pe văile și șesurile râului Bârlad, care au scos la lumină dovezi importante, ce implică o anumită continuitate teritorială și etnică a băștinașilor, pe alocuri întreruptă de pătrunderile migratorilor slavi. Totuși, timp de un secol nu au avut loc frământări militare (moment delimitat de prăbușirea dominației hunice, din anul 454 și până în 550, după care, potrivit izvoarelor scrise și a vestigiilor arheologice încep să se stabilească temporar slavii, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
raza județului Vaslui. Majoritatea acestor văi au adăpostit în cuprinsul lor multe așezări (cazul văilor Bârlad, Șacovăț, Idrici, Rebricea, Similișoara), unele grupate, dând aspectul unor microregiuni intens locuite și dominate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii migratorilor slavi. De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu a fost locuit în trecut, încă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fi interpretată prin prisma unor factori de ordin economic și demografic, precum criza economică a Imperiului Roman, care a provocat întreruperea temporară a legăturilor cu centrele de producție sud-dunărene. Ca factor premergător acestei situații poate fi menționată și pătrunderea triburilor migratoare, însă din secolele IV-V, fapt ce denotă o scădere a producției autohtone, ce are ca efect, pentru începutul secolului VI, creșterea ceramicii făcută la mână. Reintroducerea pe scară largă a ceramicii fabricată la roată se observă din veacul al
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nord-dunărean. Pentru spațiul respectiv se înregistrează o evoluție remarcabilă a creștinismului, în intervalul secolelor V-VI. Totuși, unul dintre principalele obstacole împotriva prosperității comunităților locale, al cărui efect s-a revărsat și asupra vieții spirituale, a fost reprezentat de triburile migratoare, care s-au deplasat în masă spre zona dunăreană, în a doua jumătate, mai exact în ultimul sfert al secolului VI. Impactul produs de aceste populații alogene s-a reflectat și în situația demografică a bazinului bârlădean, care fie își
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vestimentare În Bazinul Bârladului au fost găsite, ca vestigii izolate, monede bizantine, singulare ori părți din tezaure, și piese de vestimentație. Cele 10 descoperiri dezvăluie noi aspecte social-economice ale autohtonilor, în contact direct cu lumea bizantină, dar și cu populațiile migratoare: Printre cele mai importante descoperiri izolate se numără monedele bizantine din bronz, emise de împărații Anastasius, Justinian I, Justin II, Mauricius Tiberius, Phocas, Heraklius, Heraklius-Constantin, Martina și Constantin al II-lea, găsite fie izolat la Mircești-Tăcuta, Brodoc (Vaslui), Salcia-Umbrărești (Galați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuvinte, în două dintre cele opt stațiuni autohtone (Dodești și Tăbălăești), s-a constatat existența ceramicii locale, dar au fost descoperite și exemplare de origine slavă (prin tehnica realizării și formă), modelate la mână, a căror proveniență se datorează pătrunderii migratorilor slavi, la răsărit de Carpați, la finalul secolului VI. Ceramica de acest tip are buza tăiată, nu are gât, are umerii prelinși și suprafața nedecorată; pasta are un aspect făinos, chiar dacă conține aceleași ingrediente ca și unele exemplare autohtone, de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]