17,823 matches
-
-i problemă să te lase un bărbat. Ești femeie-bărbat". Nu m-am dus. Nu l-am ajutat. Pentru că atunci nu mai era dragoste ce simțeam. Era un amestec de furie și milă, de milă și furie. Mai mult furie decît milă. Era iubiură**. Reușisem să-mi ridiculizez disperarea: lacrimi, Iordana? Risipești materia primă pe nimic? Pe un exemplar bolnav de cancer? Încearcă, smintitul, să-ți dăruiască modul lui de-a muri, după ce n-a vrut să fie modul tău de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ăsta, plin de prezența lui, legată fedeleș de mîini și de picioare cu spirala unui veșnic ieri... Prețiozități cu carul, Iordana, ajunge! E o grădină mare. Cu un cireș în mijloc, cu un măr despicat pînă la jumătate (mi-e milă să-l tai), cu un nuc respectabil. Mă suiam în nuc și de acolo îl ascultam cîntînd la pian: Elegia lui Grieg, Debussy, prima Arabescă, Fantezie de Schumann, Variațiunile fierarului de Haendel, Marea poloneza opus 22 de Chopin. Era fanatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ironizau civilizat, cordial, cu afecțiune; mi-e dor de felul cum se tachinau, de ironia blîndă a tatei; Iordan era mai tranșant, avea replica mai tăioasă coane Victorache, mata ai fost la tinerețe sensibilizat de Weltschmerz. Le-ai plîns de milă vitelor de povară". "Ce vrei, Iordan. Proletarii au ajuns la dictatură. Ei conduc, ei mor de foame! Mi-am luat mîna de pe ei. Atîta tot". Da' uite că infernul e pavat cu intenții bune". "Roses intentions", clinchenea Liselle. "Nu roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se dărîmă, fresca se cojește. Lasă-ți și livada, și icoanele, și copiii și vino". Partea ei slabă de înger-îngereasă e cuprinsă de dorul-dor. Știe că i s-a hotărît jertfa, dar nu dă înapoi. Lui Dumnezeu i se face milă de viețuca ei și-i trimite, din sihle întunecate, un lup, s-o întoarcă din cale. Ca lup? Numai gîtlej și colți. "Nu, Mărie. Nu te teme, se aude vocea zugravului, lupul e sfios ca un miel". Dumnezeu mai face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aromane. Și mă indispune verbul a dispune. Bărbatul medieval, cel căruia-i plăcea să pozeze în cavaler cuprins de dragoste aleasă, cavaler tandru și pur, nobil și dezinteresat pîn' la uitare de sine e, în fapt, cu gîndul la meretrix. "Mile très metrese aveam, nu le știu de nume", cum versuiește Cezar Ivănescu. Soția? Soția n-avea dreptul să facă niciodată chestii bărbătești. Plăcerea era monopolul lui. Uite cum te contrazice! Și Magda U. deschide albumul acolo unde Russ se joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dragă, nu fata. O musculiță încleiată de marginea paharului ajunge în burta mare cît inima lui, mare cît inima lui... Se orbește de dor, așa se crede, am să orbesc și eu de dor. Ca Rusalin, își plînge Mitiță de milă. Da' la Kioln nu mă duc și nu-mi pun nici apometre. Îmi mut privirea de pe nasture pe mocheta localului și minune văd doi adolescenți adormiți cu fața la cer, într-o iarbă straniu de albastră. Eu și Rusalin. Doi buimaci mîncînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Puppy, îi șuiera una dintre ele, sașie de admirație, puppy, vrei...". Și "puppy" o voia, cum să nu. Voia să le fericească pe amîndouă. Se prostitua acolo, pe mobilierul de hol Pipera. M-aș fi simțit ca o cutie a milei dacă rămîneam la București, să-mi găsească el "slujbulicea". Uram să-i fiu obligată. M-am întors acasă, pe strada "Trompeta". Nu mi-a mai trebuit concurs. Oricum, serviciul de cadre al televiziunii n-ar fi angajat o tovarășă atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
spectatori. Ce-ar zice bunica Leonora să vadă la mine-n poartă scene de Fellini? "Zăbzucile aistea" de fete se comportau aberant doar pentru că îndrăzneau să poarte dressuri negre. "Îți sparg ecranu' dacă nu dispari, babo". Mi-e silă și milă de fata care se lasă sărutată, mîngîiată între o rîgîială și-un scuipat. Țucături și țucale. Tano apare izbăvitor și-i împrăștie. Era și cazul, îi reproșez cîinelui meu. Pentru cîți te latră pe tine, io ar trebui să mușc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe-acolo, prin sertar. I-o arăt pe adolescenta cu buclele strînse într-o bentiță albă: știu ce va face la 20, la 30, la 40, la 50 de ani... Abia venită de la Dorobanț, m-am repezit să tai fără milă, să corectez ce scrisesem pînă atunci. Finalul l-am dat gata incredibil de repede. Voiam să-mi închei romanul pe 14 februarie, cînd împlineam 59 de ani ("Ei, 59 nu-s chiar 60", se aude rîsul lui Iordan). M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fiecare dată manifestând o vădită indignare pentru un văr de-al său ce le-a făcut neamul de râs. Se pare că ar fi violat o nimfă ce se scălda într-un râu de munte, drept care a fost ucis fără milă de propriul său tată, nu atât pentru a oferi satisfacție Râului, probabil tatăl nimfei, ci pentru a restaura onoarea familiei. Singura creatură din rezervație fără casă este Strigoiul. Ziua stă pe piatra rece a fântânii, noaptea bântuie prin întreaga rezervație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
știai că trebuie să intri, să te prefaci că nu e nimeni acasă și să aștepți să apară ca o nălucă dintr-un dulap sau din vreo ladă, deghizat în tot felul de animale ciudate care-ți solicitau mai degrabă mila decât frica. Mergem mai departe. Vecin cu Vasiliscul e Vârcolacul fața acoperită cu păr, urechile lupești, ascuțite. La lună plină, devine dintr-odată foarte palid și urlă îndelung în neputința lui de a mai fi încă o dată lup. Își spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
la ce mult i-ar fi plăcut un astfel de subiect. Angel Exterminador În biserica din Ouro Prieto din Brasilia, cinci oameni înarmați, purtând sutana monahală, pătrund în biserică în timpul slujbei de duminică dimineață. Sunt golite pe rând toate casetele milei și sertarele biroului unde se vând lumânări și suveniruri. Un om este împușcat în mâna care încearcă să-și exprime protestul. Cu mare precizie, îl nimerise în centrul palmei. Ca la un semn, toate lumânările și lampioanele electrice se sting
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Costică atunci când au fost aduși de fostul meu profesor de matematică la frizerie. Zero! urlă el din cadrul ușii și îi împinse unul câte unul către scaunul supliciului suprem. Au urmat repetenții din Brăila, pe care-i apuca de urechi, fără mila ce nu o avusese nici față de tatăl meu și nici față de strămoșii mei de parte bărbătească de pe vremea lui Pazvante Chioru'. Ultimul în atelierul meu, a fost tot băiatul lui nea Ion, cu ochii veșnic lăcrimoși de dorul după bicicleta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
calculele noastre, la ruperea lor. Frecvența forței noastre vibratorii a dus la slăbirea impedanței mecanice și a rezonanței longitudinale a capsomanilor Jones și Thrower cu palpatorii noștri de frecvență de peste 100KHz. Și ne-am propagat sunetele noastre care nu cerșeau milă ci moarte demnă strigând în cor, ca niște kamikadze veritabile ce eram. Vb = . Dar același Poisson își trimise portativul relației matematice a elasticității betonului ucigaș, Viteza sa longitudinală se cuplă cu cea transversală: dar multistraturile și curbele lor de calibrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Boală care nu a putut fi eradicată oricât efort s-a depus, candidații neadmiși la nicio facultate timp de 50 de ani acum tobă de cunoaștere a tuturor științelor lumii ca urmare a călătoriilor cu trenul, ratați care trăiau din mila călătorilor. Turiștii, care, după ce au băut apa de Dunăre, reveneau obsedant la Brăila, dar atunci se-mbolnăveau de munte, de tot ce nu includea cuvântul tren, fie albastre sau vișinii, potrivit sentimentelor pe care trebuiau să le transporte spre alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
piatră pe la ochi, cu lichidul ăla din liftul sângelui cu sens unic, exagerat de tatuată cu galben dulceag și cărămiziu molâu, violet pupăcios, maronul sclivisit, verdele palid, pe când copacii ei sunt stripperi, câmpurile obscene așteaptă o țoală de silă, de milă, risipitoareo! Și tornadele de frunze galbene și gunoaie își roteau trunchiurile conice străbătând străzile de la un capăt la altul, căutând intențiile iernii care-ncepuse să-și trimită scrisorile de acreditare! Vântul se înșurubă pe trupul damnaților inspirați de ultimele zvâcniri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fața lipsită de expresie, cu ochii goliți de gânduri, cu un ușor tremur al mușchilor gambei de emoția așteptării. Era 22 aprilie, ora 11 fix. Sună telefonul. Îl privi ca pe ceva străin și ciudat de care i se făcu milă atât de tare, încât i se umeziră ochii. Ridică mecanic receptorul și, după ce se uită la el, îl duse invers la ureche. Muzica de viori se auzea de sub bărbie și schimbând mâna apucă receptorul corect. Vin! se auzi o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de la mecanic până la ultimul acar din gheretele marfarelor. Doar-doar s-o opri un tren de sex opus și să-i ia cu ei. Numai că trenurile aveau uniforme de cavaleri ai infinitului, o sectă specială de război fidelă trecerii fără milă a timpului. Dar ei își fluturau mai departe gândurile în stare de erecție către uterele trecutului, către uterele prezentului, către cele de dincolo de viitor. Parcă ar fi știut că singura coabitare era cu neantul din care au venit. Sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
plăcea somnul și zeama din ciorchini... O coropișniță urmărită de INTERPOLUL Dunării și a toți afluenții ei, abia scăpată de învăluirea unor roșioare, împinsă de la spate de un AVAT, vânător de recompense, gâfâind, sărea speriată tocmai la o mie de mile de milimetri adâncime, încă buimăcită de dispariția bruscă a alaiului acvatic urmat de retragerea brațelor de apă de pe câmp, în slujba firește a dictonului DURA LEX, SED LEX, încerca să-și miște un picior lipsă. Abia atunci înțelese grozăvia prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cerul, treisprezece mii de guri de femeie de o frumusețe antică. Cine ești tu? strigă tunător ca la orele de matematică Moș Eveniment. Dar își auzi singur vocea, un zumzet firav. Zeița Palas Atena căci ea era privi zâmbind cu milă trântorașul modificat și suflă peste el Duh Sfânt. În clipa aceea Moș Eveniment se simți tânăr și viguros, cu o poftă nebună de acuplare cu frumoasa Penelopa, regina așteptărilor lui din întunecatele vremuri ale născocirii matematice. Acum putea verifica pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
efemerului, iluminarea, tăria cuvântului care naște cuvânt, o imagine pe pânză care imortalizează eternul, o partitură care exprimă glasul Creației. Toate stârpirile avuseseră efect prin diversificarea esteticii, care de la primele atele puse osaturii fragile a ARTEI ajunsese la amputări fără milă a membrelor fără talent și îngroparea lor în Cimitirul Uitării. Pentru că instrumentele morții grefaseră în specia rozătoarelor gena mutanților, astfel că bietul Darwin nu mai găsea veriga lanțului trofic al evoluției, undeva înmugureau încrengături, rase, soiuri cu totul ieșite din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o ocupație despre care păstram așa de puține amintiri? M-am tolănit la înmuiat în apa fierbinte. Eram fericit ca o ciupercă uscată scufundată în apă clocotită: să-mi regăsesc volumul de odinioară era absolut delicios. Întotdeauna mi-a fost milă de legumele deshidratate: la ce fel de viață să te aștepți când ți-ai pierdut umiditatea? Pe ambalaje, se afirmă că produsul uscat și-a păstrat toate proprietățile: dacă ai întreba vegetala de consistența cartonului, nicio îndoială că opinia sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
acela este Petrică. — Norocul tău însă că el nu a fost interesat niciodată de operațiuni sîngeroase, chiar dacă după cîte știu eu, se ghidează după acțiunile unor kamikaze gen Cromwell, Robespierre sau Saint Just. Stîrpirea răului de la rădăcină, plivirea buruienilor fără milă, arderea furunculului, extirparea tumorii, nu-i așa? — Mă faceți să mă simt una din piesele cele mai importante ale aranjamentului, zice Petrică, va trebui să mă obișnuiesc cu ideea. Principiul dominoului, zice Monte Cristo, fiecare sîntem la fel de importanți, cade unul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ca asta să fi fost cartea pe care a mizat Piticul. — în viața mea nu mi-a fost așa de frig, zice Sena, schimbînd în draci vitezele, sperînd că exercițiul ăsta o să-i dezmorțească degetele de la picioare, călcînd pedalele fără milă. — Ce-a ieșit se vede, dacă asta înseamnă emancipare sau ieșire de sub orice sferă de influență străină, zice Monte Cristo. — Dar pe doamna Mina de ce-o țineți așa în izolare, se interesează Sena fără să-și dea seama că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
necugetată faptă din întreaga sa viață. N-am venit să pierdem timpul, se aude din nou vocea limpede și calmă a lui Roja care le face imediat semn Curistului și Părințelului să se așeze la masă cu croitoresele. Fie-vă milă de noi, începe Părințelul să se smiorcăie, văzîndu-l pe Roja punînd gînd rău tocmai panoului care adăpostește o părticică din istoria Geniului, numai pe acela nu, altminteri o să intrăm toți la zdup mîine la prima oră, atît mai reușește să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]