3,556 matches
-
lui François de Guise, marchează începutul luptei armate. Istoriografia tradițională distinge opt războaie religioase, dar e mereu aceeași luptă care continuă, întretăiată de armistiții, mai lungi sau mai scurte (document 1, p.193). În fiecare campanie, protestanții, care rămîn mereu minoritari, sînt în general bătuți, mai ales la Dreux, în 1562, la Jarnac și la Moncontour în 1569, dar smulg curții, prin încăpățînarea lor, condiții de pace tot mai favorabile, ceea ce provoacă exasperarea grupării catolice care, după ce și-a refăcut forțele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
438.000 de voturi contra a 3.350.000 ale opoziției, împărțită în republicani și monarhiști. La centru, partidul lui Émile Ollivier, acel Le Tiers Parti, cere un regim parlamentar. De acum încolo "mamelucii" așa sînt numiți bonapartiștii intransigenți sînt minoritari. În septembrie 1869, împăratul acordă Corpului legislativ inițiativa legilor. Evoluția către regimul parlamentar, către responsabilitatea guvernului în fața Adunării, pare terminată odată cu guvernul Ollivier, format în ianuarie 1870, și cu acel senatus-consultes din aprilie 1870 prin care Senatul își pierde puterea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
4 biserici ortodoxe în satele Șipote (construită de Luca Arbore - Foto nr. 6),Hălceni, Chișcăreni, Iazu-Vechi si una în construcție la Iazu-Nou (Foto nr. 7),precum și o biserică romano-catolică la Iazu-Vechi. Populația de alte confesiuni decât cea ortodoxă deține cote minoritare, respectiv, 1,1%. Este vorba de o parte a populației de religie romano-catolică ( 56 persoane din 389) din satul Iazu-Vechi. Practicanții religiei romano -catolice se numără din rândul populației române. III.4.5. Structura socio-economică. Resursele de forță de muncă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
naționalitate) chiar și în țări în care acest lucru presupune a lua zilnic decizii în situații de conflict, a trăi într-un cerc mult mai larg de drepturi democratice decât în România interbelică, deși, din punctul de vedere al instituționalizării minoritare, al poziției economice sau politice, minoritatea maghiară din România se găsea într-o situație poate mai bună decât cea din Iugoslavia, dar, fără îndoială, într-una mai proastă decât cea din Cehoslovacia. Discriminarea politică se referea în primul rând la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu excepția câtorva momente - reforma agrară, așa-zisa lege numerus valachicus care prevedea angajarea predilectă a românilor), el a respectat proprietatea particulară. Scopul discriminării educațional-culturale se referea, în primul rând, la limitarea cât mai mare a ariei de influență a comunităților minoritare, la restrângerea cât mai eficientă a funcționării sistemului de instituții necesar reproducerii identității. În al doilea rând, se urmărea disimilarea unor grupuri de la periferia comunității maghiare, pentru a le despărți de aceasta (evrei, șvabi din Satu-Mare - maghiarizați parțial, și în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pentru a le despărți de aceasta (evrei, șvabi din Satu-Mare - maghiarizați parțial, și în cazuri extreme, secui) și pentru întărirea poziției statului națiune în toate domeniile vieții. În numele acestui deziderat, statul român a abandonat practic, până la sfârșitul anilor douăzeci, învățământul minoritar maghiar: conlucrarea confesiunilor istorice maghiare (romano- catolică, reformată și unitariană) susținuse mai mult de 700 de școli primare, precum și rețeaua de licee. În anii treizeci, în România, învățământul în limba maghiară se desfășura în școli medii de stat în două
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Ugron István, apoi a lui Bethlen György. Deși în cele două Camere ale Parlamentului român partidul nu a atins niciodată procentul de mandate care i s-ar fi cuvenit populației maghiare din România, reprezentanții partidului au luat cuvântul pentru drepturile minoritare, au semnalat anumite încălcări de drepturi și s-au străduit să demareze aut-organizarea maghiarilor din România. Gradul de asuprire minoritară varia: pe vremea guvernelor liberale, tendințele naționale se amplificau, pe când, sub guvernare țărănistă (1928-1933), ele se diminuau. În răstimpuri, partidul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
procentul de mandate care i s-ar fi cuvenit populației maghiare din România, reprezentanții partidului au luat cuvântul pentru drepturile minoritare, au semnalat anumite încălcări de drepturi și s-au străduit să demareze aut-organizarea maghiarilor din România. Gradul de asuprire minoritară varia: pe vremea guvernelor liberale, tendințele naționale se amplificau, pe când, sub guvernare țărănistă (1928-1933), ele se diminuau. În răstimpuri, partidul maghiar încerca câte o evadare din ghetoul politic, de pildă prin așa-zisul "pact de la Ciucea (1923)" care promitea o
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
răstimpuri, partidul maghiar încerca câte o evadare din ghetoul politic, de pildă prin așa-zisul "pact de la Ciucea (1923)" care promitea o atitudine loială generalului Averescu, gata să preia guvernarea în schimbul anchetării unor încălcări ale legalității, având ca scop autoorganizarea minoritară. Până la urmă nu s-a realizat acest deziderat. În 1926, la alegerile locale împreună cu liberalii, iar un an mai târziu, la alegerile legislative, împreună cu Partidul G,erman, coalizați într-un bloc minoritar, maghiarii au încercat să obțină cât mai multe
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
unor încălcări ale legalității, având ca scop autoorganizarea minoritară. Până la urmă nu s-a realizat acest deziderat. În 1926, la alegerile locale împreună cu liberalii, iar un an mai târziu, la alegerile legislative, împreună cu Partidul G,erman, coalizați într-un bloc minoritar, maghiarii au încercat să obțină cât mai multe locuri în parlament. Anii treizeci au adus dezintegrarea vieții politice interne românești: Garda de Fier devenea un factor politic, se aluneca din ce în ce mai mult spre dreapta eșichierului politic și se întărea atmosfera antirevizionistă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
exprima această direcție. Ziarul editat la Oradea-Mare, Erdélyi Lapok ("Pagini Transilvane"), nu a putut niciodată dobândi o poziție de hegemonie în interiorul partidului maghiar. Paralel, în viața politică din România și-a făcut apariția o nouă generație, socializată în condițiile existenței minoritare, care, în timp ce critica lipsa de sensibilitate a elitei maghiare față de problemele sociale și recrutarea, unilaterală, din clasa de mijloc și a aristocrației, își articula propriul discurs în jurul unei noi idei: slujirea poporului. Acești tineri - Vita Sándor, Albrecht Dezső, Mikó Imre
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
chestiunea violării drepturilor suferite de comunitățile minorității maghiare, 2) să-și găsească aliați pentru planurile sale revizioniste, 3) paralel cu reconstrucția țării, atât armata, cât și administrația să fie apte pentru managementul reviziei teritoriale, 4) să asigure formarea unei elite minoritare de spiritualitate națională. Strădania a fost încununată doar de succes parțial: în timp ce prin Tratatul de prietenie ungaro- italian din 1927, Ungaria străpungea izolarea internațională, iar operațiunile de propagandă efectuate (la un nivel nu prea înalt) de Liga Revizionistă, înființată în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
regionale (planul Maniu-Tardieu, diverse idei de uniune vamală etc.) eșuaseră - în parte din cauza lipsei de sinceritate a participanților, respectiv a neînțelegerilor asupra ordinii politice (prioritatea împăcării dunărene/uniune vamală/confederație și, mai apoi, revizia sau invers) - guvernul ungar și elita minoritară aflată în relație apropiată cu guvernul nu au conceput rezolvarea situației decât printr-o revizie teritorială amplă sau minoră. Pentru aceasta, Ungaria a avut la dispoziție instrumente abia din 1938, când "programul de la Győr", anunțat de Darányi Kálmán, a insuflat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
stringentă. În țară deseori nu se atingea producția de serie; echipamentul și armamentul german ajungea cu țârâita, iar armata trebuia să se mulțumească cu importul italian, cu bunăvoință de rangul doi sau trei. În schimb, putem spune că formarea elitelor minoritare a repurtat succes. După primul Dictat de la Viena, respectiv după anexarea regiunii subcarpatice, atenția politicii și a opiniei publice s-a îndreptat în mod logic spre problema transilvană. Relația guvernului maghiar cu Iugoslavia se îmbunătățise temporar; în plus, pierderea de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
limbii maghiare? Folosirea ei cu regularitate? Predispoziția la maghiarizare? Cum putea fi controlat acet principiu? Pe deasupra, în această problemă, prim-ministrul avea cu totul și cu totul alte păreri decât un prefect de comitat sau un subofițer, care instruia recruți minoritari. Înțelegerea acestui "principiu" destul de larg este reflectată paradigmatic într-un transcris din 1 noiembrie 1941 al lui Inczédy- Joksmann Ödön către prefectul Clujului și al județului Cluj și către primarul marelui oraș. Semnala în respectiva hârtie, la solicitarea ministrului de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
solicitarea ministrului de interne, că, pentru purtarea culorilor naționale românești pe îmbrăcăminte, nu se va intenta acțiune juridică, nici dacă, pe plan local, se vor produce tensiuni. În același timp, dacă maghiarii vor reacționa reticent la culorile naționale românești, cetățenilor minoritari trebuie să li se semnaleze ideea abținerii de la purtarea acelora în "interesul lor propriu și în scopul păstrării ordinei publice"49". Însă nu numai cetățeanul de naționalitate română putea da de necaz dacă era suspectat de vreo culpă în "fidelitatea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
au deziluzionat însemnate straturi ale maghiarilor din Transilvania. Pentru ultima afirmație s-ar putea cita numeroase surse, dintre care vom apela doar la două: "Administrația civilă cade în extrema cealaltă atunci când, din dorința de a ocoli orice plângere de ordin minoritar, favorizează aceste două naționalități aproape în detrimentul maghiarilor" - scria un raportor anonim despre situația generală din Târgu Mureș în toamna anului 194155. Iar un raport din județul Cluj, întocmit de Asociația Economică Maghiară din Transilvania (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE), îl
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE), îl situează pe prezumtivul ocrotitor al românilor într-o poziție chiar înaltă. "Învățătorii s-au plâns că, din februarie anul acesta (1941), data când prim-ministrul Teleki Pál a luat sub ocrotirea sa folosirea limbii minoritare, pe lângă adolescenți, nici școlarii mai mici nu vor să vorbească ungurește, îngreunând astfel situația învățătorilor, nepunând la socoteală părinții, care, într-o măsură mai mare sau mai mică, știu toți ungurește". Adaugă autorul raportului: "Sora de la crucea verde repartizată în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
stânga!", "Jos socialiștii""64. Raportul evidențiază posibilitatea conlucrării pe plan local chiar între nyilașiști și Partidul (Maghiar) Transilvan (Erdélyi Párt - EP). Cazul comuniștilor este mai complex. Mișcarea comunistă din România a mobilizat întotdeauna pentru demonstrații un număr mare de membri minoritari (maghiari, evrei, ruși, bulgari). Chiar prim-secretarul partidului, între 1924-1928, a fost maghiarul Köblös Elek, maestru dulgher născut în satul Dumbrăvioara (Sáromberke) din comitatul Mureș- Turda. Deși Partidul Comunist - asemenea altor partide comuniste din Europa central răsăriteană, în afara Cehoslovaciei - fusese
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dar unele materii erau predate în maghiară (se diferențiau în felul următor: tip de școală "A" și "B", conform reformei școlare inițiate de ministrul Cultelor și Învățământului Hóman Bálint; învățământul de tip "C" era cel exclusiv de limbă maghiară, limba minoritară fiind predată în regim de limbă străină). Dacă observăm relația de proporționalitate, procentul corespunde cu proporția populației române din Transilvania de Nord. Dar, dacă examinăm situația corpului didactic, ea lăsa de dorit. În școlile românești din Transilvania de Nord, în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
populația mai amestecată din punct de vedere etnic), apăreau de îndată opiniile "naționale". În ciuda acestor fenomene, nu trebuie să desconsiderăm strădaniile de a angaja cadre didactice, eventual originare din Transilvania, știutoare (și) a limbii române ca parte a unei politici minoritare deseori destul de confuze, datorată învățăturilor Sfântului Ștefan. Situația se complica și mai mult din cauza faptului că, după Primul Război Mondial, toate școlile elementare ce au aparținut Bisericii Ortodoxe și Greco-Catolice din Transilvania au fost predate statului, ceea ce, după re-anexare, a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Transilvania de Nord dispunea de un număr egal de instituții de învățământ mediu cu germanii, care formau a douăzecea parte din populație și dispuneau de șapte școli gimnaziale și pedagogice, în care își puteau înscrie copiii. În pofida acestor stări, învățământul minoritar românesc trebuia să se supună controlului sporit îndreptat asupra lui de autoritatea ungară de resort. Spre exemplu directorul gimnaziului românesc din Năsăud a fost concediat pe loc, în aprilie 1941, pentru "comportament antinațional". După ocuparea Transilvaniei, guvernul ungar a introdus
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
că erau, și ei, cetățeni ai patriei ungare"129. Guvernarea ungară căuta învățători, notari, cunoscători ai limbii române, încercând să îi atragă spre servicii la stat și oferindu-le diverse avantaje. Numai că nu toată lumea era la fel de îngăduitoare cu populația minoritară. Cauza discriminării a fost generată, în parte, de nerecunpașterea unanimă a calității de român bun și loial. În armată, de pildă, românii nu puteau să facă parte din formațiuni "protejate" (aviația, unitățile blindate, de trasmisie, vânătorii de munte). De regulă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de tip Sf. Ștefan, iar pentru cei din Transilvania imaginea unei societăți maghiare organizate "organic", concept întărit în anii treizeci. Sistemul de idei în perioada 1940-1944 a fost urmarea directă a conceptului de slujire a poporului, a ideii de comunitate minoritară cu o spiritualitate unitară, creștin-maghiară. Pentru elitele minorității devenite majoritare, poziția în ierarhia puterii era o problemă cheie. După cei douăzeci și doi de ani petrecuți în minoritate, concluzia pe care au tras-o era că problemele importante pentru comunitate
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și pe sectoare de activitate profesională după cel de al Doilea dictat de la Viena", în Regio, 1995. nr. 4, pp. 60-82). Pe lângă acestea, rămâne o lucrare de un nivel foarte bun și articolul lui Sárándi Tamás despre comitatul Baia Mare ("Politica minoritară în practica administrativă pe vremea administrației militare în Transilvania de Nord", în Limes, 2010, nr. 2, pp. 75-95). Lucrarea lui Illésfalvi Péter a fost prima încercare de prezentare a masacrelor din comunele Ip (Ipp) și Treznea (Ördögkút) ("Édes Erdély itt
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]