1,659 matches
-
limiteze turmele la capacitatea de pază. Dacă oierul are doar un câine, acesta pune turma mai mică. În loc să ne apărăm produsele tradiționale, noi le punem cruce. În al doilea rând, Asociația Chinologică Română a reușit anul acesta să omologheze ciobănescul mioritic și era în curs de omologare și ciobănescul bucovinean. Prin scăderea numărului de exemplare scad șansele de omologare. Așdar, vorbim de un dublu atac la patrimoniul național: la produsele tradiționale, dar și la ciobănescul bucovinean. Mii de ciobani în stradă
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
epoca de tranziție a României postcomuniste către o nouă democrație de import, cu societatea polarizată între agresivitatea consumistă a unora și lupta cotidiană pentru supraviețuire a celor mai mulți, dar pare decis să acționeze și să învingă fatala încremenire mentală de pe plaiurile mioritice. Atașat de cotidian, autorul reia în discursul narativ de acum problematica ultimului său volum de poezie, Efectul placebo, cea a confruntării - mijlocite, de această dată - dintre eul concret și lumea reală, bântuită de fantome și subminată de capcanele oculte ale
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
lipsei de sens în istoria individuală și colectivă. Moartea lui Dimitrie alegorizează imposibilitatea salvării în registru tragi-comic, aceasta survenind ca o consecință nefastă a stilului de viață sănătos asupra organismului său viciat. Contemplând destrămarea personajului și a lumii de pe plaiurile mioritice, naratorul o corelează cu o intenționalitate transcendentă, cosmo-politică. Aceasta este concretizată metaforic în anomalia climatică produsă de resturile tăcerii, aruncate de Dimitrie în apa Slănicului, și în apariția ciclică a vântului de est deasupra acoperișurilor, abatorului, cimitirului și gropii de
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
și cu satele vechi, pierdute între mesteceni și sălcii...” Ideea reîntoarcerii în copilărie, a rememorării copilăriei și a evocării ei revine foarte des în paginile enesciene. Autorul resimte nostalgia și tristețea despărțirii și, astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului de doină. Lirismul pastoral
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului de doină. Lirismul pastoral este prezent la Enescu în aproape toate lucrările sale, alimentat de dorul de țară și de locurile natale. Deseori, Enescu este asemănat cu poeții români care și-au exprimat la fel ca el
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
unor idei permanente: întoarcerea la izvoare, lupta cu destinul, sau evocarea fericirii pierdute . Viorel Cosma afirmă că unele dintre aceste principii estetice își au originea tocmai în gândirea pastorală a compozitorului, care apare ca o „reflexia a miturilor antice, orfice, mioritice” . Identitatea românească a discursului lui Enescu este una rezultată din fuziunea limbajului și expresiilor melodice tipice folclorului românesc cu amprenta personală a compozitorului. Legătura strânsă cu folclorul românesc s-a dovedit încă din lucrările din tinerețe, ca "Poema Română" și
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
un laitmotiv al romanului românesc ce-și trage originea din romanul "Dan" (1894) al lui Alexandru Vlahuță, creând un cerc vicios: „intelectualul” nu poate învinge deoarece astfel și-ar anula propria sa condiție de „intelectual”. Tânărul savant respingea această resemnare mioritică a intelectualului român, căutând în scrierile sale alte atitudini intelectuale în fața acelorași provocări. Ulterior, scriitorul a folosit unul dintre personajele secundare ale cărții, sublocotenentul Bogdan Cernegură, ca erou central al romanului "Ochii strigoiului" (1939-1941), imaginând revenirea acestuia printre oameni după ce
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Spuse cu năduf, de Stan Petrescu, vineri, 18 noiembrie, ora 16.00 Un manifest politic puternic și plin de vervă. Scrisă critic, fără ocolișuri, cartea se poate încadra cu ușurință într-un manifest politic în genul J’accuse pe plaiuri mioritice. Nu ratați întâlnirea cu autorul! Invitați: Nicolae Rotaru - scriitor, Ion Petrescu - scriitor și jurnalist, Doru Glăvan - președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști Rebel, Eugen Mihăescu, ora 17.00 Experiența emigrării sau cum ajunge un membru de onoare al Academiei Române să fie colaborator
Sărbătoarea cărții a început la Gaudeamus by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104231_a_105523]
-
i, cu a din a. A publicat volumele Valea Cerului Senin (Athena, 1997), Despre science fiction (Omnibooks, 2001; Tritonic, 2007), Adio, adio, patria mea cu i din i, cu a din a (Polirom, 2003; 2004; 2013), Românii e deștepți. Clișee mioritice (Polirom, 2004; 2006; 2014), Fairia - o lume îndepărtată (Polirom, 2004; 2016), DEX-ul și sexul (Polirom, 2005; 2016), Tovarășe de drum. Experiența feminină n comunism (coord., Polirom, 2008), Numele mierlei (Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Polirom, 2010). Este inclus în
Noutăți editoriale la “Editura Polirom” și “Trei” la Gaudeamus by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104252_a_105544]