21,271 matches
-
Alină, Geopolitică, București, SNSPA, 2001. Elhance Arun P., Hydropolitics în the 3-rd World. Conflict and Cooperation în Internațional River Basins. Washington D.C., USIP Press, 1999. Fischer-Galați Stephen, The New România: From People's Democracy to Socialist Republic, Cambridge, MĂ: The MIT Press, 1967. Floyd David, România: Russia's Dissident Ally, Praeger Publishers, New York, 1965. Frazer James G., Mân, God and Immortality. Thoughts on Human Progress, Macmillan, Londra, 1927. Freeman Chas. W., Arts of Power. Statecraft and Diplomacy, USIP Press, Washington DC
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în activitățile Universității Mării Negre; capitol al volumului în pregătire "Diplomația secolului XXI"; Mommsen Theodor, Istoria română, vol. ÎI, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1988. Istoria română, vol. IV, Editura Enciclopedica, București, 1991. Montias John M., Economic Development în Communist România, MIT Press, Cambridge MĂ, 1967. Morgenthau Hans J., Politics Among Nations. The Struggle for Power and Peace, Alfred A. Knopf, New York, 1960. Nicolson Harold, Diplomacy, Oxford University Press, Londra, 1955. Nicorovici Vasile, Porți pentru eternitate, Editura Eminescu, București, 1973. Rainer Janos
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Publishers, New York, 1965, p. 42. 207 Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, op. cît., p. 195. 208 Ghiță Ionescu, Communism în România, 1944-1962, Oxford University Press, New York, 1964, p. 288. 209 John M. Montias, Economic Development în Communist România, MIT Press, Cambridge MĂ, 1967, p. 53. 210 Mihai Retegan, op. cît., p. 141. 211 Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, op. cît., p. 213. 212 ibidem, p. 203. 213 ibidem, p. 213. 214 ibidem, p. 60. 215 ibidem, p.
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ibidem, p. 216. 217 Mihai Retegan, op. cît., p. 112. 218 ibidem, p. 113. 219 Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, op. cît., p. 218. 220 Stephen Fischer-Galați, The New România: From People's Democracy to Socialist Republic, The MIT Press, Cambridge MĂ, 1967, p. 91. 221 Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, op. cît., p. 219. 222 ibidem, p. 219. 223 ibidem, p. 220. 224 ibidem, p. 231. 225 Mihai Retegan, op. cît., p. 58. 226 ibidem, p.
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Și nu au pic de, ați ghicit, interioritate. Ocupare de spațiu prin obiecte care să-i reprezinte: mașini, căsoaie, ghiuluri și-alte drăcii. Așa participă ei la lumea asta, prin obiecte, nu prin ființa lor zărâncită. Sigur, pompierul e victima mitului Vârstei de aur care zice că lumea e într-un regres consecvent și devine tot mai impură și mai depravată. Ca să fim onești, Fulgerici au existat dintotdeauna. Trepăduși de acest tip. Doar că aveau alte nume. Sângerică e inspirat tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
elaborare și dramatizare. Totuși, această tendință de a încărca cu un anume sens ritual cea mai banală activitate produsă de om ar trebui să dea de gândit, ar presupune sau ar fi o probă că există o reală nevoie de mit și rit. Nu neapărat o nevoie a antropologului care bineînțeles că și el, adesea, încearcă să modifice realitatea pentru a nu-și pierde obiectul muncii, ci, mai ales, o nevoie specific umană, o nevoie din cele mai sănătoase de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sau nu. Putem identifica aici începutul unei forme de religie sau poate un rudiment de religie care în alte condiții s-ar fi putut dezvolta în ceva coerent. În orice caz, mai zicea Monique Segré, societatea noastră are nevoie de mituri și rituri pentru a încărca cu sens viața care nu are cum să fie trăită strict rațional. Există o anume nevoie de irațional. Realismul extrem devine halucinant și, cum spuneam, scârbos. Există suficiente practici magice sau care evocă magia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
anume nevoie de irațional. Realismul extrem devine halucinant și, cum spuneam, scârbos. Există suficiente practici magice sau care evocă magia în societatea de azi. Practici asimilabile magiei. Sigur aici avem de-a face cu un sens extins al termenilor de mit, rit și chiar de religie totuși, omul va rămâne, dincolo de toate astea, un animal ritual. „Dacă suprimi o formă a ritului, el va apărea sub o altă formă“ spunea Mary Douglas și nu am de ce s-o contrazic. WC-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sii, vor ăștia? Era poliția. Că să treci la patru dimineața, intraseră la bănuieli. S-au uitat prin portbagaj la toate cutiile alea: ce avem, droguri, alcool? P-ormă a luat copiii. Vezi Doamne, știau că țiganii noștri vând copii. Mit frühstück Am ocolit tot lacul Balaton, că Budapesta am zis s-o lăsăm pentru la întoarcere. Pe la trei jumate după-masă, știam că trebuie să ne apropiem de Viena. Prima senzație a fost așa. Se auzea un zumzet, ca un stup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
prețul creștea. Și ne-am întors, văzusem la intrare: rooms, rooms, rooms. Zimmer frei. Erau pensiuni din astea foarte drăguțe, cu vegetație, mi-a plăcut mie. Am bătut la o poartă. Costa invariabil echivalentul a 200 de mărci de persoană. Mit frühstück peste tot. Niște orășele satelit unde vin barosanii în week-end. Vorbeam pe la toți mit frühstück. M-au înnebunit. Lasă-l dracu de frühstück. Nu, că intră în preț. Problema era că nu prea ne înțelegeam. Nu mai vorbisem germană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pensiuni din astea foarte drăguțe, cu vegetație, mi-a plăcut mie. Am bătut la o poartă. Costa invariabil echivalentul a 200 de mărci de persoană. Mit frühstück peste tot. Niște orășele satelit unde vin barosanii în week-end. Vorbeam pe la toți mit frühstück. M-au înnebunit. Lasă-l dracu de frühstück. Nu, că intră în preț. Problema era că nu prea ne înțelegeam. Nu mai vorbisem germană din liceu. Văd unul pe drum. Hai să mă lămurească ăsta. Iau io dicționarul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de acolo, la care ăsta fericit, scoate și el o cărțulie și-mi arată că are și el. Era ucrainean. Da’ tot blonziu ca un neamț. Ne-a explicat el unde găsim mai ieftin. Aveți zwei kinder, două camere. Și mit frühstück, altfel nu se putea. Lasă dom’ne că dormim noi acolo întinși pe jos, vedem noi cum. Nein! Nu se poate! Au început ei să facă combinații, că dorm io cu băiatu’ și mama cu fata! Până la urmă, lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
aia la loc? Îi dau iară drumul la apă, iar venea numai spumă. Până la urmă și-a revenit. Probabil era băgat săpun lichid direct acolo. Până la urmă, am mai învățat ceva. Parcarea bolgie A doua zi, după ce-am mâncat mit frühstück-ul, am plecat de acolo să mergem la Viena. Cu gând că avem traseu lung. Vedem Viena, pe urmă o luăm spre Salzburg, voiam neapărat să văd Salzburgul. Aveam un fost vecin care fusese aici, îmi trimisese niște vederi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
VĂLUȚĂ DESCOPERĂ LUMEA povestiri pentru copii * 1989 TRANDAFIRI DE LUMINĂ povestiri pentru copii * 1992 UN STRIGĂT ÎN NOAPTE povestiri pentru copii * 1995 CU TOATE PĂDURILE ÎN BRAȚE versuri pentru copii * 1999 MAMA NU E VINOVATĂ roman * 2002 DINCOLO DE POVESTE MITURI ȘI LEGENDE INDIENE CULESE DE LA ABORIGENII TRIBULUI CREE-ALBERTA CANADA * 2002 BASTARDUL roman * 2005 ÎN CALEA VÂNTURILOR roman De asemenea, între anii 1988-2002, autorul a publicat și piesele de teatru pentru copii: * NEMAIPOMENITELE AVENTURI ALE URSULEȚULUI RIMBO * CHIȚ, CHIȚ ȘI PRINȚESELE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
degeabist. El se uită cum alții fură, cum alții mint, cum alții spun că fac istoria, când toți proștii știu că suntem la sfârșitul istoriei, cine ce să mai facă din acest punct de vedere, fiecare cu istoria lui, cu miturile lui, cu limuzinele sau cu foamea lui, nu știu de ce oamenii își mai bat capul cu astfel de chestii. Tu nu te uiți la tata cum merge la fabrică ca un prost, zice că muncește până moare, când colo acea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mocnit, deci și atunci când profesorul avea păreri ferme împotriva politicii oficiale, părea să le suspende oarecum în spațiu, lăsând senzația că aceste păreri nu-i aparțin. Oricum era cel mai spectaculos profesor din Agronomie, în jurul lui s-a construit un mit, iar Aide era preferata profesorului legendă. Muncitoare, spontană în gândire, specula pe cunoștințe teoretice cu intuiția animalelor cu instincte perfecte. Ultimul an fusese un fel de concert de gală între Profesor și Aide. Se purtau ca doi îndrăgostiți fără să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cinste lor, eu mă închin în fața eroilor anonimi, pentru mine sunt mai valoroși anonimii decât cei despre care se scrie în manuale, aceștia sunt deposedați de carnea și de viața lor autentică, devin legende. Chiar nu am nicio stimă pentru mituri. Acestea sunt întotdeauna false și mai ales manipulabile, iar eu nu vreau să mă las manipulat. Dacă e să dau în gropi de prost ce sunt, măcar știu că asta e. Se trezi singur, vorbea la pereți, prea intrase în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vreme am fost nepotul său favorit, m-a consiliat și sprijinit de la distanță în multe ocazii când eram în impas, aspecte pe care le voi relata pe parcurs. Colonelul Mișu Sasu, cum îl cunoșteau cei mai apropiați, era ca un mit al familiei, căci toți ne adunam în jurul său când venea acasă cu cadouri din străinătate pentru rudele și vecinii curioși. Păcat că din Primăria Vama nu s-a gândit cineva să-1 propună, înainte de anul 1989, pentru a i se conferi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de drept și problema Statului de drept, problemă pusă Încă de Charles Louis Secondat de Montesquieu, Immanuel Kant etc. Două probleme ale timpului nostru istoric, luate În analiză cu deosebită responsabilitate juridico teoretică sunt următoarele: 1. Criza Statului și critica „mitului” statului; 2. Statul de drept și „Societatea Statelor”, probleme de mare actualitate, atât În macrosistemul națiunilor (Statul unitar național) cât și În megasistemul Europei. Încă Immanuel Kant pusese chestiunea dacă, În istorie, se va putea opta: pentru o „asociere de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care vine apoi, parcurgând vicisitudinile lente și diverse, În care se pot observa, uneori, stagnări și retururi parțiale. Dar tendința generală este totdeauna de recunoscut, clar, rămânând mereu intactă, În ciuda oricărei negații empirice, valoarea ideală a acestei exigențe”. Capitolul VII Mitul statului și criza statului 1. Dreptul preexistă Statului Dreptul, ca fenomen istoric și pozitiv preexistă Statului, spune ferm și conform adevărului, gânditorul italian. În această idee majoră, el urma Învățământul celor mai de seamă reprezentanți ai poziției ce combătea, pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Statului și Individului, tentând să apere valorile civilizației și libertății. Lucrarea a apărut În anul 1946 (postum, căci filosoful german, de origine israelită, se exilase În S.U.A., unde a murit În 1945). După analize pertinente și de detaliu, asupra funcției mitului În viața socială a omului, asupra lui Platon, gândirii medievale, asupra lui Machiavelli și machiavelismului, Iluminismului și romantismului filosofic, asupra lui Carlyle și Hegel, Ernst Cassirer tratează „Tehnica miturilor politice moderne”, capitol În care el respinge ideea (și realitatea) Statului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
murit În 1945). După analize pertinente și de detaliu, asupra funcției mitului În viața socială a omului, asupra lui Platon, gândirii medievale, asupra lui Machiavelli și machiavelismului, Iluminismului și romantismului filosofic, asupra lui Carlyle și Hegel, Ernst Cassirer tratează „Tehnica miturilor politice moderne”, capitol În care el respinge ideea (și realitatea) Statului totalitar și a formei lui fasciste, a național-socialismului. Firesc, În maniera deliberat kantiană, Cassirer afirma: „Libertatea nu este o moștenire naturală a omului. Trebuie să o creăm pentru a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
privită mai curând ca o povară decât ca un privilegiu, atât În viața particulară, cât și În cea politică. În condiții extrem de dificile, omul Încearcă să-și scuture de pe umeri această povară. Și aici intră În scenă statul totalitar și miturile politice. Noile partide politice promit cel puțin o rezolvare a dilemei. Ele exprimă și distrug Însuși sensul libertății; În schimb, Îi despovărează pe oameni de toate responsabilitățile personale”. Cu doisprezece ani mai Înainte, În anul 1934 Giorgio del Vecchio, Într-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
voința câtorva indivizi „nu se poate deduce o legătură pentru toate generațiile”. Giorgio del Vecchio apreciază că nu poate fi ignorată „contribuția psihologică a indivizilor și a diferitelor clase sociale la elaborarea persuasiunilor și a regulilor comune”. Un fel de mit al „sufletului poporului”. Dar, susține filosoful italian, „există Între indivizi un șoc de opinii și un contrast În producerea dreptului pozitiv; și nu numai Între individ și individ, ci Încă și mai mult Între diversele grupuri sociale”. Contează foarte mult
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prea repede. Fulgerător. Cândva, o astfel de știre (X l-a ucis cu toporul pe Y și i-a atârnat capul sângerând într-un par), făcând înconjurul lumii în ani, în zeci de ani-în antichitate bunăoară, se confunda cu însuși mitul sau devenea subiect de epopee sau de tragedie, nu? O explicație similară ne oferă Mircea Eliade. Cert este că, odată trecut prin lumea ficțiunii, subiectul, în fond banal, atunci primea pregătirea necesară pentru a intra gata dedurizat, în sufletul oamenilor
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]