5,217 matches
-
Conform omologiei dintre macroși microcosmos, ceea ce poate părea astăzi asociere arbitrară e arbitrat de fapt, În medicina clasică indiană, de corespondențe decelabile În procesul gestației Între lumea intrauterină și biografia viitoarei mame. Dorințele (acele dohada pe care Într-un exemplu mitic le studiază recent Hubert Durt) și conjuncturile particulare În care se află aceasta pot provoca sau inhiba alegerea viitorului sex. Caracteristic din punct de vedere fiziologic, după cum stabilește tradiția, e amestecul dintre spermă și sânge: În proporție majoritară, lichidul seminal
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ciclul legendelor lui Gorakhn³th și ale discipolilor săi, scrie În 1954: „Evident, toate aceste detalii tehnice șprivind diferitele siddhiț, deși atestate În textele literare, trec pe planul al doilea: rezultatele tehnicilor yoga erau cele care pasionau «publicul» obsedat de imaginile mitice ale libertății absolute și ale nemuririi. Nicăieri nu surprindem mai bine decât În folclor și În literaturile vernaculare adevărata funcție pe care o Îndeplinește Yoga În economia spirituală a Întregii Indii”1. Mai important este că Eliade știa că un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe care Kőrösi Csoma Îl numește „Ierusalimul budist”, localizat dincolo de Yaxartes (Amu Daria), „cel mai probabil În țara uigurilor”. Peste câțiva ani, Într-un studiu publicat de societatea asiatică al cărei bibliotecar devenise 1, Kőrösi Csoma nu mai repetă distanța mitică ce desparte teritoriile locuite de acest spațiu fabulos - o lună de mers prin deșerturi inaccesibile. Puțin Înaintea morții, va menționa tratatul Paramádi-Buddha uddhrita shri kála chakra (náma Tantra-Rájá)2 (grafia imprecisă Îi aparține), despre care afirmă că, figurând În primul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
consecințele dizolvării persoanei În ciclul transmigrărilor și ale disoluției independenței individului 1. Autorii considerați esențiali pentru o astfel de temă sunt foarte diverși: Tucci, Stein (combinând cu o pricepere incomparabilă cercetările de simbolistică religioasă a habitatului și cele de geografie mitică 2), Eliade, Guénon, Oppitz, Brauen sau miriade de glosatori umili care au promovat o dată cu popularizarea extrem de incongruentă a acestui mit. Dintre ei, mă voi opri În câteva rânduri la Rolf A. Stein, unul dintre cei mai mari orientaliști din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ale Asiei (tradiții „indo-europene” și turco-mongole), la care se adaugă memoria cezarilor romani și bizantini. Aceste trimiteri la epopeea lui Gesar sunt justificate nu numai pentru că este una dintre cele mai vechi și mai coerente elaborări ale geografiei reale și mitice a Tibetului, dar și pentru că astfel ne fixăm un punct de reper, important În economia acestui comentariu, complet În afara speculațiilor teozofice cu privire la regatul Ïambhalei. Gesar - spun anumite texte - sau Panchenlama va rămâne o vreme În Ïambhala, de unde se va reîntoarce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
speculațiilor teozofice cu privire la regatul Ïambhalei. Gesar - spun anumite texte - sau Panchenlama va rămâne o vreme În Ïambhala, de unde se va reîntoarce pentru a-i Înfrânge pe inamicii budismului, tibetanilor și mongolilor (Stein, Gesar, pp. 8 și 113). Asocierea acestui regat mitic cu Nordul este o constantă a diferitelor literaturi care alimentează epopeea: acolo eroul va rezida ca general al Ïambhalei (ibidem, p. 115)3. Suprapunerea centrului și nordului e departe de a fi unică În spațiul indian sau influențat de India
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
este o constantă a diferitelor literaturi care alimentează epopeea: acolo eroul va rezida ca general al Ïambhalei (ibidem, p. 115)3. Suprapunerea centrului și nordului e departe de a fi unică În spațiul indian sau influențat de India. Meru, numele mitic al ultimei mătănii dintr-un rozariu hindus, conturând prin rotația rituală o geografie imaginară, e considerat un punct deopotrivă central și extrem 1. Poate Încă mai hotărâtor pentru criticii literari, Van Manen, prietenul tânărului Eliade, este cel care a ordonat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
undeva pe harta celestă a Turkestanului (destul de discentrică față de Tibet), și amândouă sunt spațiile favorite ale magicienilor vidy³dhara, Înveșmântați În alb5. Cu un alt ochi, mult mai critic, Eliade afirmase că aceste ținuturi „trebuie considerate mai degrabă ca o tradiție mitică, a unor locuri paradiziace, la care ajung sfinții sau magicienii, iar nu ca amintirea vaporoasă a unor aventuri geografice”1. La 37 de ani (cel mai probabil În 1611), T³ran³tha va face În vis o călătorie până În Ïambhala, ghidat de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
este așadar În altă parte. Aceste erori mai păcătuiesc și prin flagranta absență a ironiei: nu avea aceeași problemă bunul, extraordinarul Gherasim Gorjan când traducea Halima, publicată la 1835? Ba da, Însă el pur și simplu scotea de acolo biografia mitică a lui Avicenna și o punea În loc pe cea a lui Gheorghe Lazăr!1 Biografia lui Honigberger: Între istoria medicinei și istoria studiilor asiaticetc "Biografia lui Honigberger \: Între istoria medicinei și istoria studiilor asiatice" Honigberger s-a născut la Brașov
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Această Încorporare a unui karman global a condus, de altfel, la statutul profund subordonat al femeii În India arhaică, cu efecte până În cea mai strictă contemporaneitate 1. Satș, numele de mai târziu al ritualului, desemnează „soția fidelă”, al cărei model mitic este zeița (Dev³, Durg³, Parvatș) care se va arunca În flăcări pentru a asuma și proba fidelitatea față de Ïiva2. Un halo semantic de origine vedică redispune actul „jertfirii” văduvei În zona actelor de afirmare a adevărului (scr. satyakriy³, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1981) e, de asemenea, o comedie lirică, totul petrecându-se într-o stațiune montană, în Bucegi. Un cuplu se destramă, pentru ca meteorologul Petre să își găsească, chiar în noaptea de revelion, o nouă pereche, refăcând într-o altă dimensiune cuplul mitic Adam și Eva. Rămas-bun, tinerețe! (1983) (unde „Tinerețea” este și organul de presă al Uniunii Tineretului Comunist), o dramă cu trei personaje idealiste (Magda, Andrei și Marius), folosește procedeul retrospectivei și construcția de caractere pe tipicul din Nota zero la
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
Flöte blieb nu a fost doar un exercițiu dificil de limbă, ci și un prilej de cunoaștere poetică dătătoare de satisfacții. Selecția, efectuată pe baza mai multor cărți ale lui Caraion, este însoțită de o introducere a traducătorului în lumea mitică a autorului. Peste o mie de versuri ale lui Mihai Eminescu au fost tălmăcite la solicitarea lui Dieter Roth, îngrijitorul unei antologii eminesciene, aici S. aducând poeme netranspuse încă în germană, ca Miradoniz, versiuni moderne la poezii ce aveau doar
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
cotidiană este rostită pe un ton temperat, cu nuanțe livrești, creând o ambianță proprie. Autorul găsește surse poetice ilustre în Nichita Stănescu („Trecuse iarna - / Cu oasele ei albe, prelungi”) sau în G. Bacovia („Și iată, azi ca și ieri”). Obsesia mitică a Nordului se suprapune peste cercul dureros al amintirilor: „Într-un ochi al Nordului / Developam, în amintire, imagini fastuoase, / Când primăvara m-a cotropit / Ca o armată ce iernase în preajmă” (Într-un ochi al Nordului). Trupul este adesea imaginat
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
ba chiar și în stil urmuzian”, au în scrisul lui S. caracter de „interludii” (Laurențiu Ulici). Un al doilea ciclu epic, Cei o sută, în care parabola părăsește trecutul apropiat pentru a se instala în spațiul mult mai confortabil al miticului și ulterior al istoriei vag documentate, este deschis prin Anabasis (1988) și continuat cu Ecce homo (1993), Oul de aur (1998), Mâna albă (2000). Teza acestei ample mobilizări ar fi, conform unui Argument, recuperarea sentimentului de continuitate, pe care istoria
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
sursele originare: satul și lumea copilăriei, cu tradițiile, dorul și legendele sale. În acest spirit se configurează cărțile următoare: Lungul drum către casă (1976), Tărâmul magic (1980), Veghe și dor (1984), unde autorul încearcă să confere spațiului natal o dimensiune mitică, morală și sentimentală, consonantă cu datul benefic al firii. Mai târziu, printre imaginile solare se strecoară accente dramatice, tristeți care adumbresc rememorările lirice. Drumul revenirii devine tot mai lung și mai anevoios, deși dorința recuperării unui spațiu de acasă rămâne
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Taina munților de aur și alte povești (1992), precum și două piese de teatru, Ana lui Manole și Ulise a rămas la Troia, editate în 1995. Postum vor fi publicate Taina cenușii de stele (2000), volum ce propune „o proză simbolică, mitică”, Privind înapoi cu mirare (2001) - o carte de memorii având ca moto versul eminescian „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, precum și poezii. SCRIERI: Corturile neliniștei, București, 1968; Cântece și descântece de piatră, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1972; Transparența
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
remarcă această „poezie de meditație gravă, fără emfază, solemnă cu măsură și cu un accent de sinceră convingere în ce spune”. Semnificativă este la Ș. sorgintea livrescă, versul fiind închinat destinului prometeic, vârstelor omenirii, înălțării omului, unei galerii de figuri mitice, precum Zarathustra, Buddha, Osiris, Prometeu, Oedip, Ulise, Venus, Minerva, Pan, Apollo ș.a., într-o perindare lirică amplă, ce filtrează imnic teme și motive din cultura universală și din folclorul românesc. Artele poetice pe care le-a scris mărturisesc că ipostaza
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
nostalgii ce îi stimulează fantezia, poetul cultivă imaginea unui eros cu „trup de cerneală și schije de adjective”, iar „Cum să te-apropii/ de centrul comprimat în ochiul / unicornului” (Fila de aer) este una din întrebările care surprind alunecarea spre mitic. Versurile din Zid și neutrino (1994) reprezintă reluarea în forma originară a ciclului cu același nume din volumul de debut. Aducând în prim-plan aceeași combinație insolită între orizontul științei și cel al literaturii, amplul poem se impune prin tensiunea
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
metodele istoriei literare, S. studiază originea și evoluția creației populare, pe specii. Poezia a apărut în faza „juniei” omenirii, iar „poeticitatea românilor” este moștenită pe de o parte de la romani, pe de altă parte este determinată de mediul geografic. „Legendele mitice”, adică basmele, descind din mituri străvechi, ariene, originare din Asia și evoluează spre „narațiuni epice”, tot mai sărăcite de miraculos. Datinile și credințele sunt, de asemenea, reminiscențe ale aceluiași fond mitologic. Analiza poeziei populare îl determină să constate varietatea acesteia
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
protagonistului, mezinul familiei, pare să fie decapitarea simbolică a genealogiei tarate prin orchestrarea colectivă a propriei morți. El își ucisese tatăl, un spirit sangvinar și dionisiac, nod nefast al lanțului familiei, dar paricidul declanșează blestemul stirpei. Avându-l ca prototip mitic pe Sisif, mezinul va fi condamnat la pribegie și la imposibilitatea sinuciderii, dar matricea sa - goana după propria moarte - survine, eliberator, în cele din urmă. Privită din perspectiva acestor piese, dramaturgia lui S. relevă câteva direcții principale. Astfel, Îngerul bătrân
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Jaspers). K. Jasper consideră că existența persoanei în lume este dublă: ca subiect empiric, eu sunt în lume; ca existență posibilă în viața empirică, eu sunt în situația-limită. Se deschid în această privință trei posibilități pentru individ (K. Jaspers): viața mitică, o experiență de beție, de extaz, de tipul „a-fi-în-afara-lumii”; viața pozitivă, dată de imposibilitatea de „a-fi-în-tine”, care te împinge să găsești noutatea „în-lume”, ajungând în felul acesta la „situațiile-limită”; viața ca existență posibilă, care este o alternare între momentele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care o dă boala, starea de rău, este asociată cu „nostalgia originilor pierdute”, a Paradisului. Aceste origini se pierd într-un „trecut” fabulos al fericirii absolute. Nostalgia ca dorință de întoarcere la origini va genera, în sfera imaginarului colectiv, construcții (mitice) utopice, în care igiena mintală este inclusă, având de jucat un rol deosebit de important. Alături de „nostalgiile utopice” de factură social-politică se înscriu, ca formă particulară decupată din sfera acestora, așa cum am menționat anterior, „utopiile medicale”, reprezentate de următoarele teme: o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bizar, complicat, chiar de neînțeles, el reprezintă, ca semnificație, în esența sa niște norme de igienă mintală specifice societății respective, după care aceasta își organizează viața. Ne punem în cazul acesta, în mod firesc întrebarea unde este „limita” dintre „utopiile mitice” și „practicile științifice”? Sunt ele oare antagonice? Ce trebuie să reținem ca fiind universal și particular din acestea? Răspunsul la aceste întrebări nu este deloc ușor. Singura „cale” care ne poate conduce la înțelegerea atât a formelor igienei mintale, cât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
miturile, cu întreaga lor încărcătură imaginativă și de semnificație, unde are loc - cum precizează exegetul - „procesul deschis al disocierii și reasocierii imaginii cu ideea, în limbajul poetic”. Mitul în sine a reprezentat pentru T. o preocupare constantă. Pornind de la „geografia mitică a spațiului românesc”, în perimetrul căruia s-a născut mitul arhaic, el descoperă rădăcinile mitului modern, tipar al gândirii poetice și filosofice moderne europene și, implicit, al celui creat de Blaga. Mitul e cu atât mai important în poezia lui
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
suav, „șchiopătând din pricina marii lui singurătăți”, vine însoțit de o turmă de lei străvezii care asistă la acest dialog misterios și se transformă, în final, într-un scut pe care se culcă fiul, adică poetul, cel care imaginează o revenire mitică și un dialog tragic. S. amestecă miturile, aici și pretutindeni în poezia din această fază, le prozaizează în așa chip, încât parcă le pedepsește să străbată deșerturile unui limbaj sărac, fragmentat, invadat de repetiții și paradoxuri: o pușcă transparentă trage
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]