2,410 matches
-
divizii sovietice, trei poloneze, două est-germane, două ungurești și una bulgară. Vestea agresiunii asupra Cehoslovaciei a fost anunțată la postul național românesc de radio, dimineața. Comitetul Central al Partidului Comunist Român s-a reunit de urgență și a decis un miting „mamut”, în Piața Palatului din București. La ora oră 11, se adunaseră peste 100.000 de oameni, în fața cărora Ceaușescu a spus: „Intrarea trupelor celor cinci țări socialiste în Cehoslovacia este o mare eroare și un grav pericol pentru pacea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fie primite de la ei. De asemenea, i-ar fi pretins lui Ceaușescu „să o lase mai moale și să nu mai critice așa de dur pe tovărășii sovietici”. Delegația noastră s-ar fi întors la București pe calea aerului, la mitingul și demonstrația de „Ziua eliberării patriei” exprimându-se de la tribuna oficială sosia secretarului general. Că pericolul a fost real, ne este demonstrat de implicarea administrației Johnson, care a decis „să preîntâmpine acțiunea Kremlinului cu angajamente răspicate și credibile că va
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nici o societate nu poate exista dacă nu simte nevoia de a afirma și reafirma, la intervale regulate, sentimentele și ideile colective ce constituie unitatea și personalitatea acesteia. Această reconstituire morală nu poate fi realizată decît pe calea reuniunilor, ședințelor și mitingurilor în cadrul cărora indivizii, fiind solidari unii cu ceilalți, își reafirmă în comun sentimentele comune; ca rezultat, avem de-a face cu ceremonii care nu se deosebesc de ceremoniile religioase obișnuite, fie ca gen de obiectiv, adică rezultatul obținut, fie prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
replică, și ritualuri de rebeliune. Ele servesc la adîncirea inegalităților de putere. "Prin acest ritual, indivizii sînt capabili să-și ventileze resentimentele determinate de rolul inferior ocupat în societate, iar pentru că fac acest lucru îi permit sistemului să dureze." 82 Mitingurile de protest constituie unul din cele mai eficace mijloace de demonstrare a solidarității. Ele nu numai că întăresc comunicarea cu autoritățile, dar reîntăresc solidaritatea și amplifică opoziția față de cadre. Sînt organizate în locuri simbolice: în fața sediului administrativ, sub geamul directorului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe bietul băiat și mai tare. Astfel bietul Nelu devenise cobaiul Marianei și copilul de compătimit pentru ceilalți. Nora, sora mai mare, a trebuit să accepte compania lui Gelu și au început să se mai despartă în două cupluri, iar mitingul a devenit preocuparea secundară, acum fiecare era preocupat să găsească un locușor mai retras de lume, pentru a-și putea manifesta sentimentele fiecare față de partenerii lor.Din mărturisirile lui Nelu am înțeles că nu era prea versat în materie de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
amor, el fiind de la țară. După terminarea școlii primare din sat a mers la liceul militar din Breaza, apoi la școala militară din Sibiu, locuri pe unde nu prea avusese ocazia să petreacă prea mult timp în compania unor fete. Mitingul aviatic i-a dat posibilitatea să întâlnească o fată mai isteață decât el, ocazie în care Mariana i-a întins plasa(sau să-i spunem poalele) de care s-a împidicat bietul băiat și nu mai știa cum să se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
neprevăzute.După câteva întâlniri, așa la colț de stradă, fetele au acceptat să-i viziteze pe băieți, acasă, adică la gazdă, unde stăteau cu chirie. De-acum era împerecheați, Gelu cu Nora și Neluțu cu Mariana, cum se adunase de la mitingul aviatic. Din spusele uneia dintre ele, domnișoarele erau îndrăgostite până peste urechi, deși luaseră relația lor la început ca pe o glumă. După o perioadă de timp, preferau să nu mănânce, numai să-și întâlnească prietenii, să fie mângâiate, iubite
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se strânseseră 2.000 de confirmări. Era ora 3 noaptea. Dimineață, când s-a trezit, și-a verificat pagina de Facebook. Peste 4.000 de oameni își anunțau prezența la eveniment. Își simțea inima în gât. știa că astfel de mitinguri trebuie aprobate de poliție, iar formalitățile durează trei, patru, chiar cinci zile. A sunat la poliție, a explicat ce se petrecea și a lămurit frumușel că demonstrația avea să se întâmple oricum, cu sau fără voia autorităților. Polițiștii au fost
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
un fel de eroină națională. Multe dintre comentariile publicate de români pe pagina ei de Facebook exprimau admirația pentru o tânără de 17 ani care reușea să scoată în stradă mult mai mulți oameni decât izbuteau sindicatele să adune la mitingurile antiguverna mentale de la București din acea perioadă. Povestea Feliciei Mărgineanu nu e singulară. Desigur, nu toată lumea reușește să scoată mii de oameni în stradă printr-o postare pe Facebook, însă milioane de oameni din întreaga lume au astăzi la dispoziție
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de Facebook din țară. Când Felicia Mărgineanu și-a publicat protestul și chemarea pe pagina sa de Facebook, nu a avut automat acces la toate milioanele de utilizatori din Suedia și nici măcar la miile de persoane care au venit la mitingul de protest împotriva naționaliștilor. De fapt, n-a avut acces automat nici măcar la toți cei o mie de prieteni pe care îi avea în acel moment pe Facebook. Rețeaua de socializare este, teoretic, nelimitată, în sensul că poate înmagazina informație
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nici o relevanță specială pentru apariția conceptului comunicare de masă. Singura remarcă posibilă este aceea că tehnicile moderne sunt impersonale comparativ cu cele clasice, care serveau aceleași scopuri. În timp ce teatrele prezentau actori, cinematograful prezintă imagini ale acestor actori; în timp ce la un miting putea fi văzută o persoană fizică în calitate de vorbitor, la radio se transmite numai vocea sa, iar la televizor - și vocea și imaginea. „Tipăriturile au reprezentat primul mijloc de comunicare impersonală.” (Williams, 1958, 301) Îmbrățișarea tehnicii ca factor explicativ al conceptului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
autorului în legătură cu emisiunile televiziunii publice din propria țară, BBC. În același timp, pe experiența acumulată în legătură cu mijloacele, să le spunem clasice, de comunicare în masă. Oamenii cumpără un ziar, merg la o piesă de teatru, la un concert, la un miting sau la un meci de fotbal cu o singură și predominantă așteptare. Sunt evenimente distincte care induc așteptări distincte. Principala caracteristică a fluxului neîntrerupt propus de către televiziune este continuitatea sa, faptul că elemente disparate, sau pe care noi le percepeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
călătorie triumfală la București. Mă aflam în mulțimea adunată în jurul estradei ridicate în fața Universității. Dacă mă gândesc bine, îmi amintesc că-mi plăcuseră poemele lui Aragon, citite în Cahiers du Rhône („Ochii Elsei“ și altele) și că mă dusesem la miting cu entuziasm, ca să-i zăresc, pe el și pe Elsa, ovaționați de popor, sub controlul surâzător al polițailor de la Cultură. Sentimentele mele, sau mai curând judecata mea în privința acestor mari scriitori francezi simpatizanți ai comunismului, avea să se limpezească mai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
vor ajunge să practice această meserie. 3.1. Ce se întâmplă înainte de transmisiunea în direct Ce se întâmplă, concret, înainte, în timpul și după o transmisiune în direct? Să presupunem că ești reporter și, din redacție, ai fost trimis la un miting al sindicaliștilor ce are loc în fața Ministerului Muncii. Îți iei cele necesare, casete, hârtii, clipboard (bucata de carton pe care îți prinzi hârtiile ca să nu îți zboare în timpul directului), pix etc. Îți anunți operatorul și pleci la filmare. Ajunși la
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
sau expresie. Se stabilește dinainte ce semnal va da reporterul în text, la care operatorul pleacă de pe reporter sau producătorul îl acoperă pe reporter cu off de imagine etc. Spre exemplu, dacă te afli la un direct din mijlocul unui miting, stabilești cu operatorul ca, în momentul în care te aude spunând cuvintele protestatarii au adus pancarte, camera să plece de pe tine și să strângă pe mesajele afișate în spatele tău. Această tehnică comportă însă anumite riscuri, cum ar fi în mod
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
sector de activitate, de a implementa “conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și autoritar. Cadrele de partid girau “propaganda” de partid, conduceau “învățământul ideologic” sau “de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de “critică și autocritică”, dirijau manifestările festive (mitinguri) și dovedeau “vigilență revoluționară” (Gheorghiu, 1992). Cadrele de partid - viitoarea nomenclatură - se formau, la început, în Școala Superioară de Partid, lansată după 1948; aici se instruiau, prin cursuri scurte de șase luni, “cadrele necesare partidului în lupta sa pe frontul
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
cunoaște și înțelege ce simt, ce doresc și spre ce se îndreaptă moldovenii. Era declanșată o vastă acțiune de culturalizare a satelor pentru reaprinderea conștiinței naționale și antrenarea cetățenilor la un program care să apere interesele și demnitatea basarabenilor. Adunările, mitingurile și congresele desfășurate în întreaga Basarabie au culminat cu constituirea, la 21 noiembrie 1917, a Sfatului Țării - Parlamentul Basarabiei. Prin votare, la care au luat parte peste 95 de deputați, reprezentând principalele pături sociale, a fost ales președinte al primului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a reunit din nou pe 16 ianuarie 1894, dar rezoluția adoptată la începutul aceleiași luni nu s-a schimbat, membrii acestuia argumentând că protestele și documentele atașate acestora au fost asumate prin semnătură doar de 147 de studenți din 113988. Mitingurile și reuniunile au continuat, iar pe la sfârșitul lunii Universitatea Liberă își închidea porțile; apăruse deja ideea fondării unei Universități Noi (Université Nouvelle), care să reînvie starea de spirit (aparent pierdută, în opinia unora, pe parcursul veacului), ce a stat la baza
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
să termine toate probele, atrăgând admirația generalului Valle, ministrul italian al aerului. Și-a publicat impresiile în Aripile mele (1937). Irina Burnaia, prima femeie pilot din România care a efectuat raiduri intercontinentale, prima acrobată a României care a participat la mitinguri naționale și internaționale importante, a fost decorată cu ordinul "Virtutea Aeronautică de Pace". După instaurarea regimului comunist, părăsește țara stabilindu-se la Geneva (1948). 31. Mihaescu Maria (Coana Mița Biciclista (n. a doua jumatate a sec. XIX, Filipeștii de Pădure
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și poate fi de etnie română, rusă sau ucraineană. Reacția la încercarea de introducere a manualelor de istorie integrată a fost pe măsură și pe deplin meritată: luări de poziție a istoricilor și oamenilor de știință serioși, alcătuirea de memorandumuri, mitinguri de protest la Chișinău (cum ar fi cel din 11 octombrie 2006, la care au participat peste 2000 de oameni). Un sondaj realizat în septembrie 2006 arăta că 84% dintre elevi se opuneau introducerii manualelor de istorie integrată. Însă, cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sărbătorește și la Iași. Problema e a conotației. Dar să-i acordăm semnificația potrivit căreia atunci, prin formarea statului, s-a creat o etnicitate, este inadmisibil din punct de vedere științific”. La 6 iulie 2009 a avut loc și un miting în care au fost comemorate deportările staliniste din urmă cu 60 de ani. În cadrul mitingului mai mulți membri ai Asociației foștilor deportați și deținuți politici din Moldova, dar și oameni politici au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
atunci, prin formarea statului, s-a creat o etnicitate, este inadmisibil din punct de vedere științific”. La 6 iulie 2009 a avut loc și un miting în care au fost comemorate deportările staliniste din urmă cu 60 de ani. În cadrul mitingului mai mulți membri ai Asociației foștilor deportați și deținuți politici din Moldova, dar și oameni politici au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt și au păstrat un moment de reculegere la scuarul Gării feroviare. Participanții s-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
feminine în lupta pentru cauza socialismului. Emanciparea însemna de fapt orientarea organizată a femeilor spre obiectivele luptei comuniste și a construcției noii societăți, femeile devenind luptători în carnavalul unei cauze deghizate 53. Fie că a fost vorba de participarea la mitinguri, la campaniile electorale, la creșterea producției, la refacerea țării și eliminarea din societate a rămășițelor burgheze și înregimentarea în organizații create și controlate de PCR ca Uniunea Femeilor Antifasciste din România, Federația Democrată a Femeilor din România, Uniunea Femeilor Democrate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
o dimineață, toți copii adunați în curtea școlii au trebuit să strige "Jos bomba cu neuroni!", de ieșeau bătrânii la porți să vadă ce se întâmplă, de ce strigă. La aceeași oră, în toate școlile din comună, a avut loc același "miting" de protest, în care neutronii nu au reușit să intre în lozinci, din cauza neuronilor (lipsă, în opinia doamnei A.). La ultimul Congres al Partidului, în 1989, s-a decis că "el [Nicolae Ceaușescu] trebuia ales de jos în sus". De la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
declară mai frecvent a fi participat la acțiuni politice după 1989 (r = 0,197, p < 0,001, N = 2195), de genul întâlnirilor politice, contactarea unui politician sau alt oficial, proteste, marșuri sau demonstrații, semnarea unei petiții politice sau participarea la mitinguri electorale. Această competență politică subiectivă se leagă și de educație (r = 0,064, p < 0,05, N = 1636), este adevărat, dar ea este legată în principal de supunerea la fluxul comunicării politice. Cei mai competenți politic urmăresc mai mult politica
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]