3,463 matches
-
anulează considerentele arabilor pentru o reluare imediată a ostilităților”68. Privind însă retrospectiv, se pare că președintele Egiptului, Anwar Sadat, a dorit ca războiul să pună capăt impasului în care se găseau relațiile dintre israelieni și arabi și nu a mizat, de fapt, pe câștigarea lui. Deși ulterior a avut loc o răsturnare a situației pe câmpul de luptă, victoriile inițiale ale arabilor (în special, traversarea de către egipteni a Canalului Suez și străpungerea liniilor defensive ale israelienilor) au asigurat contextul psihologic
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
al evocării, din tratarea contrapunctică rezultând o proză ce „interpretează oarecum «muzical» stări de conștiință subtile, momente sufletești gingașe” (Dumitru Micu), cu frecvente inflexiuni lirice și imixtiuni ale fantasticului. „Prozator al orașului” (Eugen Negrici), autorul cultivă - într-un text care mizează pe notație și pe atmosferă, dar nu ignoră nici perspectiva analitică, nici dicțiunea poematică, nici realismul reprezentării - „farmecul vetust” al unui trecut circumscris lumii vâlcene și bucureștene interbelice. O însemnare a diaristului („atmosfera «retro» mă fascinează”) și romanul Autoportret cu
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Panait Cerna, Aron Cotruș, Zaharia Bârsan, Th.D. Speranția, Nichifor Crainic, Alfred Moșoiu, Vasile Militaru, Petre Dulfu, Leontin T. Turcu, George Meseșan, Ioan Iordache, George Popovici, G. Bota, Mihail Rob, Aurel Pustai, Al. Nicorescu, Liviu Mihali. Și la sectorul proză se mizează pe scrieri devenite clasice, aparținând lui B. Delavrancea, Al. Vlahuță, I. Agârbiceanu, Emil Gârleanu, Al. Cazaban, Gh. Brăescu ș.a. Chiar și pentru traduceri se apelează la texte consacrate, cum ar fi versurile din Rosegger (traducător St.O. Iosif) sau o
MESESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288096_a_289425]
-
Gaudí, La Sagrada Familia) și-i exaltă viziunea și tehnica. Maestru al sonetului, el propune „sonetul magistral”, a cărui „coroană” o ilustrează printr-un ciclu de șaisprezece piese ce pornesc (și se întorc) de la un „sonet-glosă”. Barochist ori nu, G. mizează pe „truda” formei, dar și a elaborării de noi variante ori modulații lexicale (ce stau alături de zburdalnicele, mustoasele forme argotice: „șolticari”, „ștoarfă”, „l-am bunghit”, „trebunal”, „oceane azure”, „să exhumul”, „insercții”, „liclind”, „coadă zbrulă”, „acuprinde”, „viscol selenit”, „mirifele grădini”, „amirezmătoarea
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
lungă așteptare, culegerea inițială este (aproape) integral reconstituită în Logodnica mecanicului Gavrilov (2002; Premiul Filialei Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor). De obicei concise, concepute riguros și auster până la rigiditate, narațiunile „lucrează cu imagini «anamorfozate»” (Ioan Holban). Autorul, observator atent al cotidianului, mizează pe sugestiile simbolice ale unor întâmplări mărunte dezvoltate fie în cheie lirică, poematică, fie în manieră ironic-fantezistă. Protagonistul povestirilor este, în mod obișnuit, un tânăr, un adolescent (fără nume ori cu numele Trică sau Anselmus), tip de singuratic vagant, inadaptat
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
somnului”, viselor, care și-au făcut „biserică în carnea trupului”. Căile de acces sunt fântânile, iar „oglinzile întunecate” captează ceva din aceste lumi tainice, amplificându-le misterele și tensiunile. Exteriorizarea brutală a forțelor obscure ar trimite la un expresionism care mizează puternic pe efect. Prin Cântece de stemă (1971) se revine la superficia lucrurilor, la lirismul civic, însă acum mai discret, mai bine controlat, o confirmare în acest sens fiind turnarea materialului liric în matrița sonetului. Intervine o nouă pendulare, între
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
îi prezintă lui E. Lovinescu un roman (Fuga după soare) și câteva nuvele. Devenind o frecventatoare asiduă a cenaclului Sburătorul, G., „ovreicuță de la Iași, cu picioarele rupte” - cum o caracterizează E. Lovinescu la prima lor întâlnire - stârnește entuziasmul criticului, care mizează în termeni superlativi pe talentul ei epic. Colaborează cu proză, articole literare, recenzii și note diverse la „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Revista Fundațiilor Regale”. Din iunie 1938 se află în Franța, unde își îngrijește sănătatea, luând totodată contact cu
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
erotic al intrigii. Zilele nu se întorc niciodată s-a bucurat de un considerabil succes de public și de aprecieri măgulitoare din partea criticii. Vladimir Streinu vedea aici un reflex târziu al romanului englez modern, dar erotismul intens și mai ales miza pe absurdul existențial și pe relația eros-thanatos în actul gratuit conduce mai degrabă spre o filieră franceză (experiența gidiană interbelică). În 1950, la Editura Calmann-Lévy, G. publică volumul Les Mailles du filet definindu-l „jurnalul meu din România”, ținut în
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Urmărit de patosul și grandilocvența personajelor, îndeosebi tragice, pe care le întruchipa pe scenă (Nero, Lear, Othello, Karl Moor), el are ambiția de a compune drame și tragedii. Mai puțin preocupat de adevărul istoric și chiar de verosimilitatea celor înfățișate, mizează pe efecte menite să impresioneze și să zguduie. Astfel, eroul din Ion Vodă cel Cumplit (piesă jucată în 1896) amintește oarecum de Ivan cel Groaznic. Traian și Andrada, concepută (și publicată) în 1893 împreună cu Grigore Ventura, plasează o intrigă amoroasă
LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
aplicative ale acestora. Prin tipul de demers investigațional pe care îl practică (specificarea și operaționalizarea conceptelor și a ipotezelor, culegerea de date concrete, prelucrări statistice etc.), ele au însă tot mai mult un caracter de științificitate. Abordarea de tip calitativ, mizând pe o flexibilitate mai mare în elaborarea teoriilor și conceptelor, inclusiv pe principiul emergenței acestora în procesul cercetării de teren (grounded theory), și pe metode specifice de culegere a datelor (observație participativă, biografii familiale), în măsura în care practică rigoarea, completează caracterul științific
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
radicale, începând cu cele care încearcă să explice stări și fenomene ale micromediului familial (neînțelegeri, violențe, disrupții) prin inegalități macrosociale (de clasă, de etnie, de gen social, de vârstă) și până la aplicarea teoriei sistemului mondial, datorată lui I. Wallerstein (1974). Mizând de data aceasta nu numai pe inegalitățile din interiorul unei țări, ci prioritar pe cele dintre țări și zone geografice, exprimate în centre și periferii, aplicabilitatea teoriei vizează în esență analiza precarității condiției familiilor din țările sărace (periferice). Introduse vrând-nevrând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
număr destul de mic de chestionare - problema gravă fiind nu atât numărul în sine, care poate fi mărit prin extinderea eșantionului, ci faptul că se produce o selecție distorsionată (Rotariu și Iluț, 1997) -, iar prin telefon nu e deloc recomandat să mizăm pe răspunsuri valide la un chestionar mai complex. Or, este foarte important nu numai ca operatorul - preferabil cercetătorul - să poarte discuții cu membrii familiei, chiar în condițiile chestionarului standardizat, dar să și vadă și să noteze date despre familie și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puțin ca posibilitate. Intervenția etnografului sau a sociologului se datorează faptului că, în mod obișnuit, clasificările, tipizările, „teoriile” emice nu sunt explicite. Ele trebuie deduse, construite din fragmente de cunoaștere emică de către analistul cultural și social. (Mișcarea postmodernistă în antropologie mizează aproape în exclusivitate pe faptul că raportul de cercetare al unui etnolog este în fapt un text scris pe baza realității lui personale, este retorica lui, lumea lui, și nu a oamenilor la care se referă.) În antropologia culturală americană
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la descentrarea de pe această fixație. Dar așa cum nu de puține ori se întâmplă, potrivit mecanismului acțiune-reacțiune, intensitatea reacției antifuncționalism a fost atât de puternică, încât astăzi există în literatura de specialitate tendința de a evita expresia „funcțiile familiei”. Fără a miza totul pe teza că grupul familial a apărut din anumite necesități funcționale ale socialului - teză princeps a funcționalismului -, nu cred că este recomandabilă renunțarea la sintagma (și tema) „funcțiile familiei”. Față de funcționalism, dar și în spiritul lui se poate aduce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spațio-geografică. Proximitate și selectivitatetc "5.2.4. Homogamia spațio‑geografică. Proximitate și selectivitate" Oricât de mult am crede în lipsa barierelor formale în zilele noastre, în cristalizarea de prietenii și căsătorii sau în puterea iubirii sincere de a le depăși, chiar dacă mizăm pe „dragostea la prima vedere”, o condiție prealabilă se impune, și anume să întâlnim persoana respectivă. Este evident așadar rolul proximității spațiale (propinquity) în conjuncția maritală. În societățile tradiționale, acesta este un dat cu valoare cvasiaxiomatică. Și în societatea rurală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se privează practic de plăcerile autentice ale vieții și își scurtează zilele. H. Goldberg (1986) îndeamnă, în acest sens, ca bărbații să recunoască efectul suicidar al eforturilor lor exacerbate de afirmare și succes social și să-l evite; să nu mizeze totul pe masculinitate și să înțeleagă că impotența ocazională nu e nimic serios; să devină conștienți de adevăratele lor nevoi și dorințe și să-și îngrijească propriul corp; să se raporteze la libertatea feminină de pe poziții de egali, și nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și în societatea românească în administrarea propriilor bani, chiar dacă mai locuiesc cu părinții. O turnură radicală a survenit prin aceea că, lucrând în străinătate, acum mulți tineri sunt ei principalii deținători și organizatori ai banilor familiei. Abordările cu tentă economică mizează foarte mult pe analiza relațiilor dintre diferite tipuri de bugete familiale (monetar, de timp personal, timp liber etc.) și diferite tipuri de capital marital (monetar și nonmonetar). Din ce în ce mai mulți economiști și sociologi ce se preocupă de familie iau în considerare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
recăsătoririlor decât al căsătoriilor efectuate pentru prima oară. În cazul celor din urmă variază între 15 și 25%, pe când cuplurile recăsătorite trăiesc împreună în marea majoritate înainte de oficierea căsătoriei (Ganong, Coleman, 1994). Explicația rezidă probabil în aceea că foștii căsătoriți mizează mult mai mult pe „căsătoria de probă” în a-și estima compatibilitatea. Se adaugă, desigur, și faptul că sunt mai în vârstă, că au deja un domiciliu, că apare firesc în ochii lumii să reînnoade o viață intimă. Cauzele principale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
propuneri mai specifice, cum ar fi (Waite, Gallagher, 2000): a) o atitudine mai realist-societală a experților și terapeuților familiali, în particular a avocaților care, mânați de interese pecuniare, se înghesuie să sfătuiască partenerii cum să divorțeze, iar consilierii și terapeuții, mizând excesiv pe confortul psihologic individual, consideră că imediat ce acesta este amenințat, singura soluție este divorțul. Desigur, nu toți procedează în acest spirit, dar simptomatică pentru nume prestigioase în domeniu este poziția exprimată de psihoterapeuta M. Kirshenbaum într-un ghid foarte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mesajului transmis de emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor și a dificultăților în comunicare, ajungându-se astfel la rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familialătc " 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială" 9
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
abordări" Multe alte orientări și modele teoretice s-au conturat în domeniul asistenței și terapiei familiale - unele fiind mixturi -, dintre care examinăm succint, urmându-i pe Gurman și Kniskern (1991): • Modelul simbolic-experiențial (C. Whitanker, J. Warkentin, V. Satir și alții) mizează extrem de mult pe ideea creșterii și dezvoltării personalității și a familiei. Conceptul fundamental este sinele (self) și stima de sine. Nici o familie nu este lipsită de probleme și chiar crize, starea ei naturală fiind cea de schimbare și de creștere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-i cere clientului să mențină sau chiar să amplifice simptomul sau problema de tratat. De exemplu, copilului care are crize de furie i se prescrie ca înainte de a veni la ședința de terapie să-și provoace o atare stare. Se mizează în intervențiile paradoxale pe stingerea simptomului prin indicația de a-l cultiva prin mai multe mecanisme: producând simptomul sau problema deliberat (în opoziție cu starea obișnuită a acesteia de involuntaritate), clientul accede mai ușor la implicațiile negative ale unui atare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
decât dacă ar fi alocat un ajutor material respectivelor familii. La aceasta se adaugă și costurile psihosociale ale copiilor și părinților și, până la urmă, ale societății românești în ansamblu. E adevărat însă că după experiența din alte țări, nu putem miza excesiv pe eficiența programelor de protecție intensivă a familiei, pe faptul că rămânerea sau readucerea copiilor în familiile biologice care s-au dovedit cu risc abuziv este pozitivă (vezi și capitolul 8). În perspectivă însă, fără asistența material-financiară a statului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
provoacă stâlcelile de rostire și încurcăturile de situații (farsa Nepotul din Giurgiu, pusă în scenă la Teatrul Național din București, 1946-1947), dezvăluie o intenție satirică (Domnul director general, reprezentată la Teatrul Giulești în 1954-1955, Calul troian) sau, ridicând un pic miza, amestecă hazul, atât cât este, cu un fir de dramatism (Pensiunea doamnei Stamate, Teatrul Național din București, 1947-1948). Alături de Vasile Timuș și Petre Andreescu, Ș. este coautor al libretului operetei Ana Lugojana de Filaret Barbu. A tradus, și nici nu
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
sine de la o carte la alta” (Laurențiu Ulici), accentul dobândit de unele teme, la nivel de grupaj, contribuie la delimitarea a două etape. Cea dintâi, incluzând versurile din Urme, Poeme (1975), Pământ de bun venit (1976) și Cumpăna soarelui (1981), mizează în principal pe construcția de cadre peisagistice (Alb, Zare cu plop), subordonând tendinței de a evoca instantanee din natură celelalte posibilități tematice de dezvoltare a discursului: poezia de dragoste (Zbor de revedere, Rondelul serii cu ploaie), simbolismul biblic (Păstorul Abel
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]