11,461 matches
-
trupelor de graniță, de estimare a resurselor naturale, activității economice și financiare. Pentru buna desfășurare a călătoriei imperiale, Cancelarul Aulic al Transilvaniei ( Samuel von Brükenthal ) a întocmit un documentar asupra traseului de urmat în Transilvania, care face referire și la moșiile situate pe Valea celor două Jiuri, unde Împăratul urma să inspecteze granița dintre Transilvania și Țara Românească, cu loc de trecere prin Pasul Vulcan, descris în documentar astfel: Pasul Vulcan, cu carantină, este locul de trecere a lucrătorilor sezonieri, precum și
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
lor la Căpitănia minieră din Zlatna, în vederea obținerii autorizațiilor de exploatare. Mai târziu, un consorțiu format din prinții Maximilian și Egon Fürstenberg, contele Otto Chotek, baronii Luis și Moritz Haber, la 30 decembrie 1858 obțin prima concesiune minieră pe teritoriul moșiei Petrila, cu suprafața de 135.349,2 mp. Ca urmare, data de 1 ianuarie 1859 poate fi considerată ca data oficială de înregistrare al primului perimetru minier în Valea Jiului, la PETRILA. Spre bogatele zăcăminte de cărbuni din Valea Jiului și-a
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
După taifun. E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem. Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hârtie. Altă este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de șarpe. Amețiți că găină în jurul casei. Zburătăciți. Guvernanții ne recita, fiecare, câte o poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
După taifun.E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem.Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hartie.Alta este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de sarpe.Ametiti că găină în jurul casei. Zburătăciți. Guvernanții ne recita, fiecare, câte o poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi.Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotarati.Au plecat la referendum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
văzut o atare minune: La sfârșitul primului război mondial, când parlamentarii latifundiari din România întregită au votat la unison (din respect față de măreția evenimentelor și față de promisiunea regelui Ferdinand) reforma agrară, adică împroprietărirea țăranilor-soldați cu pământ luat din propriile lor moșii... Și iac-așa se cheltuiesc bani cu campania electorală și nenumărate energii cu filovrăgeala pentru un președinte legat de mâini și de picioare, mai cu seamă atunci când nu provine din arcul guvernamental. Iar dacă provine din el, ceea ce automat înseamnă
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
cea dintâi localitate înființată de rușii lipoveni (1724). O altă localitate lipovenească este Climauti din județul Suceava, atestată în 1780, printr-un act de donație semnat de egumenul mănăstirii Putna, Ioasaf, prin care li se permitea staroverilor ruși așezarea pe moșia mănăstirii. În 1784 este înființată localitatea Fântâna Albă (actualmente pe teritoriul Ucrainei), care va deveni ulterior un centru spiritual deosebit de important pentru credincioșii de rit vechi (în 1846 aici se înființează Mitropolia Creștină de Rit Vechi). Popularea cu staroveri a
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
96 mp; - valoarea contabilă = 2.855,87 lei Total valoare contabilă: imobil 3260 - parțial = 2.855,87 lei CF nr. 215693 București, sectorul 6, nr. cadastral 215693 Țara: România; municipiul București; sectorul 6; Aleea Haiducului nr. 7 1928 2.855,87 27.02.2024 Cartea de hotărnicie pentru moșia Cotroceni nr. 363/1928; Hotărârea Guvernului nr. 245/2018; Hotărârea Guvernului nr. 892/2021 4. 158493 parțial 8.19.01 Imobil 3519 parțial Construcții: Pavilionul: Z1 - suprafață construită = 128,36 mp; - valoarea contabilă = 64.721 lei Pavilionul: Z2 - suprafață construită = 10,40 mp; - valoarea contabilă = 88.100 lei Pavilionul
HOTĂRÂRE nr. 277 din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295900]
-
contabilă = 8.807,62 lei Total valoare contabilă: imobil 649 - parțial = 92.479,10 lei CF nr. 216339, nr. cadastral 216339 Țara: România; municipiul București; sectorul 6; Intrarea Drumul Taberei nr. 7A; Strada Drumul Taberei nr. 5-7 1928 92.479,10 8.03.2024 Cartea de hotărnicie pentru moșia Cotroceni nr. 363/1928; Hotărârea Guvernului nr. 588/2014; Hotărârea Guvernului nr. 588/2014; Hotărârea Guvernului nr. 588/2014; Hotărârea Guvernului nr. 588/2014; Hotărârea Guvernului nr. 1.171/2021; Hotărârea Guvernului nr. 720/2023; Hotărârea Guvernului nr. 173/2024; Hotărârea Guvernului nr. 93/2024 13. 103521 parțial 8.19.01 Imobil
HOTĂRÂRE nr. 277 din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295900]
-
la Bolgrad și Silistra a lucrat o vreme ca director al prefecturii), Sulina (unde a lucrat ca administrator al plasei), Paris ș.a.m.d. Ni se descriu, succesiv și armonos, peisaje rurale și citatide, arhitectura, istoricul și importanța unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din Craiova (unde poetul a urmat clasele primare), foarte scurte biografii și bibliografii ale lui La Fontaine și Edgar Quinet, teoria chibritului (la propriu!), istoricul celebrei reviste Familia, istoria Poștei române, simbolistica
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
Apoi Valeria Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
ANI (INTERPRETĂRI INTERFERENȚIALE) Autor: Paul Polidor Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Bismarck: 200 de ani de la naștere (1 aprilie 1815 - 1 aprilie 2015) După primii șapte ani ai copilăriei (I=1815-1822), petrecuți pe moșia de la Kniephof, de care Otto își va aminti toată viața cu nostalgie și chiar cu emoție, următorul set de șapte ani (II=1822-1829) îl va găsi pe același copil, Otto von Bismarck (în urma unor demersuri ale mamei sale, Wilhelmine) învățând
VIAŢA LUI BISMARCK ÎN 12 CICLURI DE CÂTE 7 ANI (INTERPRETĂRI INTERFERENŢIALE) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340378_a_341707]
-
între timp vremurile se schimbaseră și, deși neamul Vodenilor nu se mai afla la cârma țării, erau respectați ca „prințul și prințesa”. De altfel, erau oameni cumpătați și buni la suflet cu cei amărâți. De la un timp, se aciuase la moșia lor o bătrânică uscată și gârbovită. Din milă, îi oferiră traiul de zi cu zi și o cămăruță într-un colț al conacului unde să-și odihnească oasele trudite de bătrânețe. Sărăcuța, nici numărul anilor nu și-l mai știa
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
se puse în mișcare, iar nobilii se călcară în picioare care să fie mai aproape de slăvitul rege pentru a preîntâmpina turnătoriile și dorința tuturor de a mânca mereu căcat despre porcăriile pe care le făceau ca să pună mâna pe averi, moșii, moșteniri sau banii altora. În fine, fie vorba între noi, nimic nou sub soare. Însoțit de un lacheu în livrea somptuoasă grupul de doctori, cu Verdunel în frunte, fu condus într-o altă sală. Aici, printre pereții pictați, cu scene
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
o legătură intre noi, deși nu ne cunoaștem. De ce am ieșit? Pentru că oamenii ăștia de cea mai joasă speță trebuie opriți. Simți nevoia să le atragi atenția că nu toți românii sunt proști făcuți grămadă și că nu sunt pe moșia lor. Am ieșit din frica de a nu se alege prafu' de țara asta, încăpută pe mâna unor hoți inculți, mitocani și convinși că au dreptul să calce legile în picioare la vedere. Statutul de artist nu-l exclude pe
Artiștii sunt în stradă. „Succesul protestelor ar fi ca de-acum clasa politică să ne știe de frică”. #Rezist () [Corola-blog/BlogPost/338259_a_339588]
-
de Dem Rădulescu în B.D. la munte și la mare cred că e singurul lucru stoic de care mă simt în stare azi. Sunt dezamăgit? Firește. Vreau să mă cert cu resentimentarii, credulii și orbii care vor să-și apere moșia și țara de dușmani închipuiți? Nu. Cred în continuare că democrația este acel sistem politic care comportă cel mai puțin rău. Asta nu înseamnă că din când în când nu dă rateuri odioase. Hitler a fost ales de popor, sârbii
Marțea orbului: cum au putut atâtea sondaje să nu-i vadă pe acești oameni? () [Corola-blog/BlogPost/338536_a_339865]
-
de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste 10. Ce este claca? Claca este un obicei specific în zonele rurale din România. Inițial a fost munca prestată de țăranii fără pământ în beneficiul stăpânilor de moșie. Apoi s-a transformat într-un obicei tare îndrăgit, care adună rudele sau vecinii la un loc pentru a se ajuta unii pe alții la diverse munci. Claca era adesea însoțită ori urmată de o mică petrecere, de glume, povestiri
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. Filmul va fi distribuit în cinematografele din România de Transilvania Film. Filmul „Toni Erdmann” al regizoarei Maren Ade, o coproducție românească, a primit premiul FIPRESCI
Festivalul de la Cannes. Lungmetrajul Câini, al regizorului Bogdan Mirică, a obținut Premiul criticii () [Corola-blog/BlogPost/338629_a_339958]
-
trece în trecutul visului meu de a o vedea, de a-i admira tren(a)...!...Sigur că da! iată, mergem pe lângă cimitirul din ce în ce mai stăpân pe situație...( Stafie este numele preponderent al oamenilor aici locuitori)...și ne crucim în fața castelului de pe moșia lui Mironescu! și ce alură medievală pe acest domeniu fabulos! și ce straniu fără cusur!...Iată, chiar în acest castel o să stau cu tata, să ne hodinim și să ne adăpostim, mai târziu, peste câțiva ani, când va să vină
Ciomege colosale şi gânduri fericite () [Corola-blog/BlogPost/339919_a_341248]
-
voievod prin care împuternicește pe Constantin Jora și pe Vasile Gheuca a opri și a ține și părțile din Românesti, Comănești și Hărmănești, pe Jeravaț și a ține satul Jorăști. 1685 Chiriac și ai lui vând jumătate de „bătrân” din moșia Românești de pe Jeravăț. 1740 Grigore Ghica voievod întărește nepoților lui Dumitrescu stăpânirea pe mai multe moșii, printre care și o parte a Româneștilor de pe apa Jeravățului. 1783 Carte a lui Alexandru Constantin voievod către isprăvnicia Tutovei, după o jalbă a
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
și părțile din Românesti, Comănești și Hărmănești, pe Jeravaț și a ține satul Jorăști. 1685 Chiriac și ai lui vând jumătate de „bătrân” din moșia Românești de pe Jeravăț. 1740 Grigore Ghica voievod întărește nepoților lui Dumitrescu stăpânirea pe mai multe moșii, printre care și o parte a Româneștilor de pe apa Jeravățului. 1783 Carte a lui Alexandru Constantin voievod către isprăvnicia Tutovei, după o jalbă a lui Ion Căpățână, având stăpânirea pe unele părți din moșia Românești de pe Jeravăț 1806 Scrisoare către
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
lui Dumitrescu stăpânirea pe mai multe moșii, printre care și o parte a Româneștilor de pe apa Jeravățului. 1783 Carte a lui Alexandru Constantin voievod către isprăvnicia Tutovei, după o jalbă a lui Ion Căpățână, având stăpânirea pe unele părți din moșia Românești de pe Jeravăț 1806 Scrisoare către răzășii de Bălăbănești, pe Jeravăț, pentru a se înfățișa la judecata domnească. Cercetări, studiu și analiză: Florin Munteanu / Nicolae Pământ / Anca Munteanu Surse: „Monografie - Bălăbănești un sat de răzăși” - Nicolae Pământ / Florin Munteanu / Delia
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
garnizoana grănicerilor, care și aceasta urmează să fie retrocedată printr-un șiretlic juridic. După cum justiția și guvernanții nu au ținut seama de faptul că legea din 1884, pentru constituirea Domeniilor Coroanei, prevedea că regele benficiază de veniturile obținute (uzufructul) de pe moșiile respective, și nu era proprietar al acestora, care aparțineau statului român. Un partid de pe scena politică a propus un referendum prin care românii să decidă dacă vor sau nu reinstaurarea monarhiei. Care este poziția dv.? Având în vedere contextul în
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
F Tașcă cu minte luminată și inimă mare care să scormonească după tezaurul istoric al acestor locuri și oameni. Se pare, din câte am auzit și citit, că satul meu s-a format din familii aduse la munca pământului pe moșiile care erau pe malul Prutului - Murgeni, Fălciu și Cîrja. Și Rânzeștiul, ca și Bălăbăneștiul, și-a mutat vatra de la vest la est, apoi de la sud la nord, pe distanțe de aproximativ doi, trei kilometrii în decurs de două sute de ani
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
Cioran (ŤE. Cioran a ajuns că Ceaușescu pe toate gardurileť) și denigrează U.S. (ŤUniunea Scriitorilor se va desființa; s-o ajutăm să se prăbuseascăť); Având în vedere că în redacție se poartă dictatorial, socotind redacția și Oltenia că pe o moșie proprie, devenind o piedică în dezvoltarea spirituală a acestei regiuni; Îl recuzam pe Marin Sorescu din funcția de redactor șef al revistei ŤRamuriť. Menționam că laureatul Premiului Herder nici nu primește salariul de la revista noastră, fiind salariat la edit. ŤScrisul
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]