11,876 matches
-
în căutarea comorilor adâncului? − He, he! Măcar un dar oribil îți dă prilejul să te vomezi purificator, fu de părere Ondine, căci în definitiv erotismul e-o șansă de renaștere pe care ți-o acorzi prin primirea în trup a "moașei" masculine, ca să-i zic așa... Dar cei mai mulți bărbați nu găsesc nici o viziune măiastră și revin la suprafață anoști ca ascensoarele mizere de mină, cu metalul lor ieftin mâzgălit de-un strat gros de mulțumire sterilă. − Și partea cea mai proastă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu actori de tipul Emil Constantinescu, Victor Ciorbea și alții. Consider însă că imenesele datorii morale pe care și le-au creat prin politicianismul atroce de care au dat dovadă ar trebui să îi împiedice a se dori, din nou, „moașele națiunii”, cum se amuzau să se știe porecliți. Au făcut destul rău nu doar imaginii, ci chiar fibrei societății civile spre a avea obrazul să mai folosească numele în alte aventuri pur politice. Nu am nici măcar curiozitatea de a afla
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să tune și să fulgere, cu sfântă mânie politică, dl Constantinescu, cred că ea se poate dovedi azi ceva mai mult decât pruncuțul încăput cândva pe mâinile autoproclamaților „mandarini civici”. Vremea scutecelor încropite din editorialele distinselor doamne, din tânguielile-baladă ale moașelor națiunii ori din acatistele marilor trusturi de presă independente (independente de realitate, probabil) ar fi bine să aparțină trecutului. Asta dacă vrem să vorbim serios despre viitor. Dacă nu, vorba altei mari anecdote: dacă nu, nu. (Adevărul literar și artistic
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aflau 37 redacții de jurnale, 19 farmacii, 12 librării, 8 tipografii, 5 băi publice, 1 327 de cârciumi (revenind - mare veselie! - o cârciumă la 140 de locuitori!), 337 băcănii, 240 croitorii, 187 medici, 49 farmaciști, 9 „dentiști“, 9 spitale, 92 moașe, 30 tăbăcării, 97 mori cu cai, 12 mori cu abur, două turnătorii de fontă etc., etc. (cf. Aurel D. Pe trescu, Semnificația recensământului din 1878 la București, București, materiale de istorie și muzeografie, IX, 1972, pp. 267-273). românia calendar pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
din cauza „albuminei” ei, îl îngrijora foarte tare. N-am asistat niciodată la ceva așa de înspăimântător. Copilul a fost scos pur și simplu, eu însă-mi i-am administrat Sittei cloroform și i-am ajutat pe doctori, pe post de moașă. Am fost teribil de emoționată, dar slavă Domnului că pot întotdeauna să-mi păstrez calmul în situațiile de urgență. Dar, când în final, copilul a fost scos (în acel moment, eu o țineam pe Sitta de un picior), l-am
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mi l-ați dat păgân Și vi-l dau creștin. De la Dumnezeu amin". Se dă cu lumânarea aprinsă care se stinge apoi în tavanul camerei. La cumetrie se dă "pupăză" o năframă și o pâine (colac) pe care le ia moașa. Dacă se întâmplă ca, copilul să se îmbolnăvească, se practică "vândutul copilului" pe fereastră, schimbându-i numele. După un timp, părinții copilului duceau nașilor colaci (mari și frumoși împletiți în patru) acoperiți cu o minesțegură (maramă) sau batic scump. Uneori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Biblie, pentru tot personalul numeros al gospodăriei, plângea doica lui Wilfriede, agitându-se Împreună cu alte femei În jurul unui cazan uriaș cu apă fiartă de care erau agățate multe pânzeturi albe. În clipa următoare intră ca o vijelie În odaie și moașa, bătrâna moașă care Îi adusese și pe ei pe lume, și ceru prosoape curate. și ea avea ochii roșii. Urs se năpusti asupra ei, apucând-o de mână, și Întrebă cu glas răgușit ce se Întâmplă. Femeia ridică din umeri
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tot personalul numeros al gospodăriei, plângea doica lui Wilfriede, agitându-se Împreună cu alte femei În jurul unui cazan uriaș cu apă fiartă de care erau agățate multe pânzeturi albe. În clipa următoare intră ca o vijelie În odaie și moașa, bătrâna moașă care Îi adusese și pe ei pe lume, și ceru prosoape curate. și ea avea ochii roșii. Urs se năpusti asupra ei, apucând-o de mână, și Întrebă cu glas răgușit ce se Întâmplă. Femeia ridică din umeri și arătă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ei drept se afla o mogâldeață fără viață, Înfășurată Într-o sumedenie de giulgiuri albe. Doctorul, chemat degrabă, nu putuse să mai facă nimic. Copilul venise pe lume prea devreme și cu piciorușele Înainte. Cu toate Încercările lui și ale moașei, murise sufo cat. Mama nu putuse fi salvată nici ea. Într-o clipă, bogatul negustor pierduse tot ce avea mai de preț pe lume. Urmară zile Întunecate. Urs nu mai era el Însuși. Cu simțurile amorțite, se lăsă condus la
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fără pielea complet formată, dar cu un dinte din față ieșit. Eram un mic monstru de 1, 350 kg, care, în mod normal, în acele vremuri murea. Noroc că părinții erau de meserie și tatăl meu, care a fost și moașa mea!, a știut să improvizeze un incubator dintr-un pătuț de nou-născut, mult tifon și un bec electric. Iarăși noroc că satul nașterii mele, Vlădeni, era electrificat pentru că avea un SMT... și mai este și curiozitatea uriașă care mă însoțește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nr.3. Se publicau materiale, îndrumări și norme de muncă referitoare la prevenirea bolilor, combaterea tuberculozei și altor factori de risc, alimentația medicală și pentru copii, aprovizionarea cu alimente și medicamente, activitatea lunară a medicului, a sorei de ocrotire, a moașei de circumscripție, îndrumări cu privire la folosirea formularelor de înregistrare, foaia de ieșire din spital, ancheta socială. Semnau: dr. Octavian Lupu, directorul departamentului Sănătății și Ocrotirii Sociale, dr. Astra Nandriș, Ștefan I. Lungu, ș.a. În 1942 au apărut două numere iar în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
serviciu, mă duce pe jos la spital, eu tare m-am ținut să nu mă vait, dar pînă la spital am zis: "Ău, ău, ău, ău". Abia pe ziua de 5 august nasc. Tare, tare greu. Mi-a dat biata moașă niște cîrpe, ce-a putut din spital, dar copilul bun și sănătos, și frumos tare, mă duce înapoi, dar mă bagă tot între bărbați; dar nu aveam unde să-l scald. Dimineața, cînd ne scotea la program, îmi da voie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nopții două mese care ar fi putut hrăni trei sute de flămânzi. Vinul curgea gârlă. Popa avea vre-o cinci fete și tot atâtea nepoate. Fetele învață sau au învățat la școli; una din fete e medicinistă chiar. O nepoată e moașă. Se bea, se petrece, se danțează, se râde. Într-un târziu se joacă și pocher și popa Guțan de la Iași un uriaș cu părul creț și cu glas de bas profund se așează în capul mesei de joc, și încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
S 2 D 3 L 4 M 5 M 6 J 7 V 8 Hotin Vlaicu Neamț Arbure Suceava Șendrea C. Albă Hărman I. Când Simion-Păr-Negru, comis, devine tată și o asistă pe jupâneasa sa, comisoaia și isprăvniceasa și alte moașe, cu știință de rânduielile vechi. II. Comisoaia vrea numaidecât să așeze în căsnicie pe Ionuț, despre care lucru vorbește cu comisul cel mare, carele se împotrivește; unde starostele Căliman dovedește diplomație, nefiind nici pentru, nici contra; unde se dezvălue de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înghițât în ea ș-a rămas borțoasă împărăteasa. Când a rămas împărăteasa borțoasă, a țânut copilu’ nouă ani dă zile în ea. S-a încins cu nouă cercuri peste burtă șî nu mai putea să mai nască. A adus doctori, moașe - nimic” (VoiaDâmbovița). Primul motiv care apare în acest fragment, absența dramatică a urmașilor, a fost „amendat” de exegeți, ca preocupare exclusivistă a împăraților; Constantin Noica identifică aici „fața luminoasă a devenirii întru devenire”, în opoziție cu trecerea mistuitoare revelată lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
uranian și tocmai de aceea îmbracă jumătatea de sus a protagonistei printr-o cuprindere în transcendent, iar alăturarea metalelor nobile apotropaice dă naștere unei „hiperbole metalurgice” a statutului suprem. Îmbăierea în lapte constituie un ritual în sine (îndeplinit adeseori de moașe la naștere) și asigură „calea inițiatică” spre nemurire. Dublat de înmiresmarea cu flori de măr, simboluri ale frumuseții fecunde, gestul părinților conține toate sugestiile unei conștientizări a traseului magic ascendent pe care tânăra îl va urma. Faza preliminară a inițierii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
geamănă cu totul și cu totul de aur, născută de fata supusă inițierii, revine la viață, în urma metamorfozelor succesive, ținând în mână un fus, în timp ce băiatul de aur, fratele ei, are o custură. Imaginea amintește de practicile de naștere, când moașa avea grijă la naștere să pună în mâna pruncului obiecte caracteristice viitoarelor abilități dorite. Cântecul și leagănul dintre lumi Începutul de lume găsește fecioara pregătindu-se de nuntă, într-un leagăn suspendat. Plânsul genezei este repetat de lacrimile fetei care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fi fost, tot te sculai, așa cântau de frumos. Cine lua parte la sărbătorirea patronului lui Iorgu Mironescu? Dl.Costică Mălinescu, om foarte frumos și de petrecere, cu Dna lui, Maria, tot frumoasă. Ea era fiica Anicăi Berendei, care era moașă împărătească, măcar că moșea fimei năcăjite și de mare sărăcie și necaz. Vasile cumnat cu Mălinescu, soția sa Natalița era tot fiica Anicăi Berendei. Dar nu era frumoasă și cu picioarele haitișe 18 și ea și el. El era funcționar C.F.R.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ca la cine știe ce musafiri mari. N-am fost cine știe ce om deștept, dar tare mult am muncit în viața mea, că am avut și o soție ideală pe Eugenia ! Și când s-a împlinit anul, gata și băitanul, așa a zis moașa Vochița Zăhărescu, la 14 Noiembrie 1911. A născut un băiat voinic și frumos. Am scris la Boboești și a venit socru-miu și cu soacra mea cu sania că era drum bun de sanie, și au adus diferite bunătăți: zahar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Germania.” Începând cu secolul al XVIII-lea, se scria în editorial, ”Germanii sunt pe tron; în jurul tronului; generalii sunt germani, miniștrii la fel, brutarii - germani, farmaciștii - germani. Cât privește pe femeile germane, ele au monopolul funcțiilor în suita împărătesei, sunt moașe și așa mai departe”. În cunoașterea extraordinarei desfășurări germane de forțe pentru răsturnarea rânduielilor imperiale din Rusia, contribuția hotărâtoare a avut-o acțiunea lui Edgar Sisson, funcționar la Ambasada Statelor Unite la Petersburg, care a obținut un set de documente originale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ordine de idei. Am descoperit practic Maramureșul, după 1969, când am revenit ca profesor aici, am citit mult și am cunoscut cu adevărat și în profunzime bibliotecile vii de civilizație arhaică și etnologie, care au fost mama mea Maria și moașa Ileana, mama mamei mele. Lucram cu mama și moașa în grădină, pe câmp, sau oriunde, și pe ori ce vreme, orice făceam, poezia irupea din ființa lor în mod firesc, la mijlocul celei mai banale conversații, la fel ca și cântecul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
când am revenit ca profesor aici, am citit mult și am cunoscut cu adevărat și în profunzime bibliotecile vii de civilizație arhaică și etnologie, care au fost mama mea Maria și moașa Ileana, mama mamei mele. Lucram cu mama și moașa în grădină, pe câmp, sau oriunde, și pe ori ce vreme, orice făceam, poezia irupea din ființa lor în mod firesc, la mijlocul celei mai banale conversații, la fel ca și cântecul. Povesteau ceva și concluzia era întotdeauna în versuri uluitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
auzite de la mama și cu fiecare an ce trecea, memoria ei parcă sporea, asemenea unui izvor care nu se mai termină, dimpotrivă se limpezește pe măsură ce iei din el. Oamă bună și de ominie, îi zicea din când în când mamei moașa Ileana, dă-ți în ori! Iar când te izbești de asemenea cuvinte, cu ființa ta de tânăr poet al limbii române vii, în timp ce lucrezi ceva neînsemnt în gădina casei, nu poți face un pas mai departe. Și astfel afli că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
câmpului, în mâneca unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în acele vremuri, nevestele tinere din Maramureș erau moșite de la începutul lumii de mamele lor, de aceea li se și spune bunicelor moașe, iar bunicilor, moși ei erau soții celor care moșeau. În tot acest timp cât s-a chinuit mama cu mine, tata Ilie s-a rugat în genunchi lui Dumnezeu, pe pământul din șură, o zi și o noapte fără contenire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a rugat în genunchi lui Dumnezeu, pe pământul din șură, o zi și o noapte fără contenire, până am reușit să ies din viscerele născătoarei la lumină. Dar fiindcă arătam rău la facere și speriat de lumea străină, mama și moașa Ileana au crezut c-o să mor și m-au botezat ele, cum au știut, după străvechile ritualuri ale "poptilor brazilor", să nu apuc să mă săvârșesc neîncredințat cu numele lui Dumnezeu. La puțin timp după aceea am intrat, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]