3,149 matches
-
a mai avut crize ușoare. Îi spun că trebuie să aibă o funcțiune și apendicele, ca și Parlamentul, deși e în legătură cu infecția din intestinele care sunt partidele”. Joi, 11 martie. Joia era ,,ziua rezervată”, ziua personală, ziua liberă, pe care monarhul o consacra pasiunilor și problemelor personale situate în afara îndatoririlor regale. Seara, Carol al II-lea, Duduia și Mihai, revenit între timp acasă și aflat în convalescență, vizionează la Palatul Regal filmul Frontul invizibil cu Cary Grant. Sâmbătă, 13 martie. Seara
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
adolescență, aceia pe care moștenitorul îi străbate acum, sunt ani determinanți în formarea personalității. Trebuie, deci, ca lucrurile să fie în așa fel concepute și în așa fel conduse, încât între pedagogia de școală și linia de viață a viitorului monarh să existe punți de comunicare <...>. Sunteți oameni de școală. Nu eu, prin urmare, trebuie să vă învăț ce aveți de făcut <...>. Ceva, totuși, trebuie să subliniez: nu pierdeți din vedere că asupra tânărului ce vă este încredințat, stă ațintită cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în Rotonda Ateneului și au luat loc în stânga catafalcului, în fața grupului consilierilor regali și a membrilor guvernului. Au asistat până la sfârșitul serviciului religios. Apoi au luat cuvântul: gen. A. Văitoianu, gen. Gh. Argeșeanu, prof. P. P Negulescu. În cortegiul funerar, monarhul a fost reprezentat de E. Urdăreanu. Mareșalul Al. Averescu a fost înmormântat la Mărăști. Dumnică, 9 octombrie. La Constanța, au fost înmânate medaliile ofițerilor și ostașilor care s-au aflat cu Mihai la bordul distrugătorului „Regina Maria”, în furtuna din
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a ajuns la gara Victoria, la ora 1050. În automobil s-au aflat regele Carol, regele George, precum și Mihai cu Urdăreanu. Ceremonia de rămas bun s-a desfășurat după protocolul britanic, în formă neoficială. După coborârea din automobil, cei doi monarhi și-au strâns mâna, au salutat asistența, iar Carol a urcat în vagonul regal. Suita regală l-a urmat. La ora 12, oaspeții regali au ajuns la Dover, întâmpinați de oficialități. De aici au călătorit pe distrugătorul „Sikh” până la Calais
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de conflictul dintre tată și fiu, ce se adâncea. Mihai era reticent și nu aproba unele acțiuni politice ale tatălui său, în special modul în care fuseseră lichidate vechile partide politice, instaurarea dictaturii, autoproclamarea ca șef de partid, deși era monarh constituțional, practicile de camarilă; duplicitatea față de mișcarea legionară și, în sfârșit, îngăduința acordată Duduii de a se amesteca în treburi de stat, direct și indirect. În mod cert l-a îndurerat atitudinea regelui față de mama sa. „Voevodul era ținut într-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ora 1750. Joi, 4 ianuarie. Mihai a fost poftit la o sindrofie la Puiu Filitti, a cărui fiică, Minuko făcea parte din cercul lui Mihai. Vineri, 5 ianuarie. La ora 1230, a avut loc tradiționala ceremonie a prezentării Sfintelor Icoane monarhului de către patriarhul României. Au fost prezenți: Carol II, Mihai și Elisabeta. Patriarhul a fost reținut la dejun. Sâmbătă 6 ianuarie. La ora 10, Carol al II-lea și Mihai, aflați la Chișinău de Botezul Domnului, au asistat la serviciul divin
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
arme, dar fără rezultate prea bune: Carol, Mihai și invitații „au tras ca niște ciubote”. Seara, au fost prezenți la prohodul slujit de părintele Nae Popescu în frumoasa bisericuță din lemn. Un comunicat al Casei M. S. Regelui anunță că monarhul și-a stabilit reședința la Castelul de vânătoare Lăpușna, începând din 26 aprilie 1940. Sâmbătă, 27 aprilie. După amiază și seara, plouă. Familia Regală este silită să-și petreacă timpul în interior. Carol la II-lea joacă table. „Mihăiță foarte
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
receptorul în furcă și s-a întins la loc în pat. De ce «Majestatea voastră» ? De ce să depună jurământul ? Oare nu era tatăl său Regele ?”. Mihai știa din ziua precedentă că tatăl său va abdica și că el va fi noul monarh. Nedumeririle sunt explicabile prin starea de somnolență, lipsa de obișnuință cu noua conjunctură, de o rapiditate uluitoare. Abdicarea devenise publică, intrase în vigoare și el era chemat să depună jurământul, să domnească. Această rapiditate l-a frapat și pe Carol
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Înlăturat de un burgund obscur și să joace cum Îi cânta acesta! Oricum, regele s-a speriat. Papa ceruse să fie scos În afara legii nu numai el și soața sa, dar și cei care i-ar fi găzduit. De aceea monarhul s-a dezis de iubirea lui, declarând că, dacă i se va ridica excomunicarea, o va părăsi pe păcătoasă, deși aceasta era Însărcinată. Mai mult, l-a recunoscut pe fiul olandezei ca singur moștenitor și urmaș la tron. Mă vei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
răspuns monseniorul astupându-i gura cu palmele. Biserica n-are nici un amestec aici. și Dumnezeu cu atât mai puțin. La mijloc sunt interese și ambiții care nu-ți sunt străine. și trebuie să recunoști că ai trăit În păcat cu monarhul nostru, care și-a părăsit căsătoria legiuită. Deși, acum că te văd, parcă-l Înțeleg, a adăugat bătrânul prelat, care, pe lângă multe alte calități, avea și umor din plin. Bertranda a născut În aceeași noapte. Nici nu-i de mirare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
în schimb, au avut o elită mult mai mare ca a noastră. Au avut vechea elită nobiliară care era responsabilă și de judecata într-un anumit teritoriu. Au avut structura asta, în fond destul de interesantă și de democratică. Elitele alegeau monarhul. Într-un fel, Polonia e ca o Anglie a estului Europei. V.A. : Polonezii au penetrat, de-a lungul timpului, elitele occidentale, ca să nu mai vorbim de America, unde sunt o diasporă foarte puternică, grație căreia au beneficiat și de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că 20 și ceva de ani mai târziu, când am văzut dificultățile astea enorme cu numirea obiectivă a procurorului general, care este numit de președintele republicii, văd că avea și Andrei dreptate, ar fi mult mai bine să avem un monarh constituțional la capătul lanțului de selecție, pentru că altfel, orice ar fi și în orice fel de circumstanțe, este imposibil să garan‑ tezi obiectivitatea acestei numiri și este imposibil să nu spui că un procuror general nu are anumite obligații față de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de partidul care l-a propulsat. Asta s-a văzut. A.M.P. : Așa este. Deci, în general, în monarhii constitu‑ ționale - și asta foarte devreme, de pe la 1800, de fapt, și mai devreme în alte părți -, judecătorii supremi sunt selectați de monarh din trei propuneri care-i sunt pre‑ zentate. Toate cele trei propuneri sunt nepolitice, adică toate cele trei alegeri sunt alegeri profesionale, oameni care au fost triați în multe instanțe, și, pe urmă suvera‑ nul spune : „E Ăsta sau e
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A.M.P. : Și de ce să-l votezi pe unul care singur se sub‑ minează și care după aia cine știe ce face ? V.A. : Ar fi o gafă, evident. Emil Constantinescu, după acest episod din Statele Unite, a avut o atitudine distantă față de monarh. Spre deose‑ bire de Ion Iliescu, care, la al treilea mandat, în 2000, când și-a dat seama că restaurația monarhică nu mai este un pericol pentru regimul său, l-a invitat pe rege la Cotroceni. În ziua de azi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Danemarca a făcut reformele astea extraordinare în secolul al XIX-lea. Explicația cu Danemarca e ca și cu Estonia, despre care noi am mai vorbit. E o combinație de explicații. Pe de-o parte a avut o „monarhie luminată“, un monarh care, în încercarea lui de a se lupta cu aris‑ tocrația, a dezvoltat foarte bine aparatul birocratic cen‑ tral. Ei au avut un mare imperiu și au rămas cu mai nimic. La un moment dat, Danemarca stăpânea Scoția, Anglia, ca
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
informație despre etica comportamentală a unui preot cu titlul „Condamnat pentru les-maiestate”. Luni s-a petrecut la Tribunalul din Budapesta procesul de lesmaiestate al preotului român Nicolae Bistreanu din Var, Comitatul Caraș-Severin, acuzat că la 18 august, la ziua nașterii monarhului nostru, nu sa rugat pentru iertarea păcatelor și sănătatea Maiestății Sale, ci pentru eliberarea întemnițaților Rațiu și Lucaciu. Denunțătorul a fost învățătorul român de acolo Ioan Balint despre care foarte potrivit zice „ „Magyarorszag” că numai prin cizmele ce le poartă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
argumentație prealabilă: "...noi am fost sinceri și nu am înșelat pe nimeni, sperînd că instituția monarhică se va acorda cu interesele poporului român. Cînd însă factorul constituțional însuși abdică (...) înțelegem că ar fi fără sens a mai rămîne monarhici fără monarh și fără dinastie"; și, în concluzie, "din toată inima, întorcîndu-ne ochii de la trecut, cu grija numai a viitorului, ca adevărați progresiști strigăm: Trăiască Republica Populară Română!". Implicat și angajat total în publicistica epocii, va fi singura mare personalitate scriitoricească care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alte vremuri li s-ar fi potrivit românilor un personaj mai deschis și mai imaginativ decât Carol I. Dar nu de imaginație aveau acum În primul rând nevoie, ci de organizare și de consecvență. În condițiile vremii, Carol a fost monarhul ideal. Era de o punctualitate exasperantă pentru oamenii politici români, care au aflat astfel, În sfârșit, ce Înseamnă punctualitatea. Era și neînchipuit de distant; rareori Întindea supușilor mâna Întreagă, ci un deget sau două, după importanța acordată fiecăruia! A Înțeles
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lider de partid. I-a adăugat-o În 1967 și pe cea de președinte al Consiliului de Stat. În 1971, a devenit primul președinte al României (ceea ce Însemna transformarea președinției colective În președinție personală). A apărut, ca președinte, aidoma unui monarh, cu sceptrul În mână (spre entuziasmul lui Salvador Dalí, care i-a trimis o telegramă de felicitare; era, Într-adevăr, suprarealist!). Apoi, a urcat treptele puterii și Elena Ceaușescu, ajungând În cele din urmă numărul 2 din partid. Soții și-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
moldovene formată din boieri care luptau călare și aveau armament bun. Jan Dlugosz considera că armata regelui număra 40.000 de oameni. Istoricii români au acceptat, în general, acest efectiv. Matei Corvin, socotit a fi unul dintre cei mai bogați monarhi ai Europei, s-a îngrijit să organizeze un numeros corp de mercenari, supranumit „legiunile negre”, cărora li se adăugau contingentele de cavaleri și pedestrimea. La asediul Vienei, în 1485, regele dispunea de 20.000 de cavaleri greu înarmați și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și cu toate aceste regate. Nu numai că va spori puterea turcului dacă amintitului voievod i s-ar asocia dar același lucru va fi silit să-l facă și munteanul”. Tratativele duse de Vladislav constituie recunoaștere strălucită din partea unui mare monarh a importanței militare pe care o avea Moldova în contextul politico-militar în răsăritul european la sfârșitul secolului al XV-lea. La această poziție excepțională ajunsese Moldova datorită eforturilor militare făcute timp de aproape o jumătate de secol, din inițiativa și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Cracovia tratatul ungaro-polon, iar la 1 august, era ratificat și la Buda. Ioan Albert a acceptat condițiile puse de fratele său și i-a garantat domnului Moldovei „pace perpetuă”. În schimb, domnul trebuia să-i avertizeze pe cei doi monarhi, în cazul în care turcii se pregăteau să atace și se obliga să nu permită trupelor turcești să treacă prin țara sa și să nu le acorde ajutoare sau sfaturi. Domnul a respectat înțelegerea și, când turcii lui Malcoci s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
firească de la obștea sătească la cnezat și voievodat, care a durat câteva secole, deci în urma unui process “îndelungat și evolutiv” cum zicea Stoicescu, iar conducătorii acestora nu au căpătat o totală liberate de acțiune în urma unei lupte cu puterea unui monarh. Nu avem informații, care să ne îngăduie să stabilim exact cum s-a realizat întemeierea celor două țări românești. În Letopisețul cantacuzinesc se arată că după ce a trecut Radu Negru la Sud de Carpați „Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
peste tot pământul, în vremea când ședea împăratul la prânz”. Este vorba de cel mai mare cutremur din secolul al XV-lea, care a afectat și alte țări vecine cu Moldova. Fiind un semn, care se adresa în principiu împăratului, monarhului universal, care pentru cronicarul nostru arată că “mesajul cutremurului ecumenic se adresa propriului său suzeran, pe care, prin urmare, îl socotea nu numai voievod și domn, ci, și împărat”. Dumitru Năstase a considerat că această interpretare este întărită de felul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
războinice cu trupele lor instruite chiar și împotriva tătarilor din afară.” Veniturile domniei. Barbu Câmpina și toți istoricii de după el sunt de acord cu faptul că puterea domnească este direct proporțională cu veniturile domnului. Ferdinand Lot considera că veniturile unui monarh fac parte din domeniul domnesc. Toți locuitorii țării erau obligați să plătească anual o sumă de bani, birul, iar acesta intra în visteria domnului care se confunda cu visteria țării. Sumele de bani, de care dispunea domnul, erau foarte importante
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]