5,397 matches
-
argumente se bazează pe premisa existenței unei strategii comportamentale rațional maximizatoare. Strategia maximizatoare presupune că singurul scop al birocratului este de a-și satisface propriile interese. În scopul maximizării propriilor avantaje în urma interacțiunilor sociale, birocrații beneficiază de faptul că dețin monopolul informațional în ceea ce privește activitatea propriului birou și costurile de desfășurare a acesteia. Comportamentul maximizator al birocraților este posibil datorită tentației oficialilor de a distorsiona informația transmisă către superiori sau politicieni în așa fel încât să prezinte propria activitate într-o lumină
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
va fi stimulat să producă bani dacă aceștia îi vor fi luați (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 479). Un rol important îl are, de asemenea, modul cum decide guvernul săacționeze în vederea reglementării activității actorilor economici care acționează în situații de monopol. Degeaba oferă guvernul ajutoare pentru plata unor facturi la utilități, dacă nu reușește să impună reglementări asupraposibilităților industriilor monopoliste de a controla prețurile și cantitățile deproducție de pe piață. Bibliografietc "Bibliografie" Buchanan, James, 1997, Limitele Libertății. Între anarhie și Leviathan, Institutul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
acest raport, este discutabilă (Keeling, apud Hughes, 1998), recomandările nu au fost implementate la acea vreme (Flynn, apud Hughes, 1998). În anii ’80 și ’90, principalul fenomen economic în lumea occidentală era privatizarea. Pe lângă privatizarea industriilor care până atunci erau monopol de stat, ceea ce a adus nou reforma din această perioadă a fost privatizarea formulării politicilor. De exemplu, privatizările din Marea Britanie în anii ’80 au fost făcute în urma unor analize și strategii economice elaborate de firme private de consultanță (Ward, 1993
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Un alt aspect este că o mare parte dintre indicatori se concentrează încă asupra inputului. În unele cazuri, indicatorii nu sunt suficient de sugestivi cu privire la situația care se încearcă a fimăsurată din cauza lipsei termenului de comparație. Cum majoritatea birourilor dețin monopolul asupra activităților pe care le desfășoară, chiar dacă se măsoară corect performanța, ea nu poate fi evaluată comparativ cu cea a unor birouri asemănătoare. Comparația pe ani a performanțelor aceluiași birou nu constituie întotdeauna o soluție, pentru că, dacă avem de-a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
continuat să fie valorizat, pentru că asigura fără efort serviciile de bază, urmând ca plățile informale să facă diferența. Totuși, într-un sistem teoretic gratuit, individul pierde statutul de client pe piața serviciilor medicale, ceea ce sporește asimetria în relația pacient-medic. Pe lângă monopolul deținut de medic asupra informațiilor privind afecțiunea și tratamentul, el mai are un ascendent de putere: funcția de a împărți beneficiile oferite gratuit de sistemul public. După ’89, odată cu creșterea nivelului general de informare a populației, se va reduce monopolul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
monopolul deținut de medic asupra informațiilor privind afecțiunea și tratamentul, el mai are un ascendent de putere: funcția de a împărți beneficiile oferite gratuit de sistemul public. După ’89, odată cu creșterea nivelului general de informare a populației, se va reduce monopolul informațional, dar rămâne ca medicul să decidă ce resurse alocă pentru diagnosticul și tratamentul specifice fiecărui pacient într-un context în care resursele nu ajung pentru toți cei aflați în nevoie. Pacientul realizează că statul este principalul furnizor de beneficii
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Era un proiect de reabilitare, nu de reformă. Cum, înabsența unor modificări structurale, orice investiție ar fi fost contraproductivă, dincauza ineficienței sistemului, proiectul a oferit în final recomandări care țineaulocul unei strategii de reformă în sănătate. Scopurile au fost: - reducerea monopolului în proprietatea, finanțarea și furnizarea serviciilor de sănătate; - introducerea asigurărilor sociale de sănătate și îmbunătățirea finanțării sistemului; - descentralizarea sistemului, crescând rolul politic și strategic al Ministerului Sănătății; - introducerea unor mecanisme de administrare autonomă pentru spitale și dezvoltarea practicii medicale independente
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
proprietății de laprimării către medicii care lucrează în cabinetele concesionate fiind inaplicabilă. Totuși, medicul de familie și specialistul din policlinică devin profesioniști cu practică privată și încheie contracte cu Asigurările, având în concesiune/comodat spațiul în care-și desfășoară activitatea. Monopolul în finanțarea medicilor a fost „atacat” în 1999, odată ce Legea asigurărilor devenea efectivă. Din 2000, instituțiile private au avut acces la finanțări publice, intrând în competiție pentru fondurile oferite de Asigurări. Libera alegere a medicului de familie de către pacient a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Cicerone Teodorescu, M. R. Paraschivescu, cât și la cele următoare: I. Horea, I. Brad, R. Mureșanu, B. Jebeleanu, D. Deșliu, I. Bănuță, V. Porumbacu, Violeta Zamfirescu, va fi și ea reprezentată prin valorile ei cele mai semnificative. Încetul cu încetul, monopolul poeziei de manifest (și rareori artistică) și angajarea politică e marginalizată și la urmă aproape elimină prin ecloziunea, după 1960, de noi modalități lirice. Un rol considerabil în acest proces revine generației amintite șaizeciste, dar și poeți mai în vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aici!... N-am nici cel mai mic motiv... Dimpotrivă... Sunt mulțumit de soarta mea... Newton: ...Dar la urma urmelor dumneavoastră sunteți un geniu și, ca atare, un bun al colectivității. Ați descoperit tărâmuri noi în fizică, dar n-ați pus monopol pe toată știința, așa că aveți datoria să ne împărtășiți și nouă, fizicienilor de rând, rezultatele la care ați ajuns... Veniți în țara mea, și într-un an vă îmbrăcăm în frac și vă trimitem la Stockholm ca să primiți Premiul Nobel
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
financiară, și prin urmare trebuie să fie estimate și evaluate. ~ De la prețuri de piață la prețuri contabile (fictive): pe lângă denaturările fiscale și efectele externe, există și alți factori ce pot îndepărta prețurile de echilibrul pieței competitive (respectiv eficiente): regimurile de monopol, barierele comerciale, regulamentele de lucru, informațiile incomplete etc. În toate aceste cazuri, prețurile de piață adoptate (respectiv financiare) sunt înșelătoare; în schimb, trebuie să se folosească prețuri contabile (fictive), ce reflectă costurile de oportunitate ale intrărilor și disponibilitatea consumatorilor de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
timp de mai multe luni, în regimul de „supraviețuire” al celor „douăsprezece provizorii”. c) autoritatea legislativă Inițiativa normativă constituie un principiu, un drept caracteristic funcționării parlamentelor naționale, chiar dacă această inițiativă aparține, în fapt, executivului; în sistemul comunitar există, totuși, un monopol al Comisiei, Parlamentul având posibilitatea, prin majoritatea membrilor săi, să-i ceară acesteia să supună Consiliului dezbaterea unui act normativ; dacă, însă, nu se dă curs cererii, el nu poate face recurs. Astfel, procedurile de adoptare a deciziilor comunitare presupun
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
fondului de comerț 93. Partea a III-a TEORIA GENERALĂ A CONTRACTULUI PROFESIONAL Preliminarii Construcția unei teorii generale a contractului presupune formularea sau incercarea de a răspunde la intrebarea: ce este contractul, care este esența contractului? Dreptul privat nu deține monopolul mecanismelor contractuale. Contractul este o tehnică juridică recunoscută și prezentă deopotrivă și în dreptul public. Indiferent dacă provin din contract sau din lege, obligațiile 94 își au izvorul în: actele juridice civile și faptele juridice (în sens restrâns). Actul juridic civil
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nevoit să continue executarea propriilor prestații. O altă categorie specială de contracte forțate sunt cele în care există doar în aparență posibilitatea de a alege partenerul contractual. Deși libertatea de a alege furnizorul de utilități există în aparență, neexistând un monopol legal de furnizarea utilităților totuși de multe ori monopolul există în fapt. Statul impune încheierea și menținerea acestor monopoluri: de exemplu deținătorul unui apartament dintr-un bloc trebuie să se conecteze la utilități pentru că altminteri, lăsând la o parte alte
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
specială de contracte forțate sunt cele în care există doar în aparență posibilitatea de a alege partenerul contractual. Deși libertatea de a alege furnizorul de utilități există în aparență, neexistând un monopol legal de furnizarea utilităților totuși de multe ori monopolul există în fapt. Statul impune încheierea și menținerea acestor monopoluri: de exemplu deținătorul unui apartament dintr-un bloc trebuie să se conecteze la utilități pentru că altminteri, lăsând la o parte alte considerente referitoare la aspecte ce țin de societatea secolului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în aparență posibilitatea de a alege partenerul contractual. Deși libertatea de a alege furnizorul de utilități există în aparență, neexistând un monopol legal de furnizarea utilităților totuși de multe ori monopolul există în fapt. Statul impune încheierea și menținerea acestor monopoluri: de exemplu deținătorul unui apartament dintr-un bloc trebuie să se conecteze la utilități pentru că altminteri, lăsând la o parte alte considerente referitoare la aspecte ce țin de societatea secolului XXI, restul blocului nu poate avea acces la utilități. În afară de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și ceea ce nu comportă nicio evidență reală! Arhiva este "legea a ceea ce poate fi spus", spunea Foucault, dar totodată această arhivă expresie a puterii politice! este și Posibilitatea a ceea ce nu se spune într-un mod intențional pentru a menține monopolul pe discursul public și pe diverse practici ale cunoașterii-putere, interesată mai mult să ascundă și să intrumentalizeze constatările ce se pot desprinde de pe urma studiului trecutului istoric. Scrisul lui Foucault, perceput drept dificil, nu este deloc unul fluviu, unul unde coerența
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și în mod critic concepțiile despre personalități, istorie, filosofie, literatură, cunoaștere, viață și politică! A gândi umanist înseamnă a gândi critic și etern reluat critic despre aceste "teme", pe care intelectualii și politicienii moderni vor să le pună într-un monopol discursiv un monopol asupra puterii. Un stat corupt și mafiot devine incapabil de a mai produce cunoaștere, valoare și putere, devine incapabil de a mai exercita putere prin autorități civice și prin cunoaștere, autoizolându-se și autoplasându-se prin elementele lui de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
critic concepțiile despre personalități, istorie, filosofie, literatură, cunoaștere, viață și politică! A gândi umanist înseamnă a gândi critic și etern reluat critic despre aceste "teme", pe care intelectualii și politicienii moderni vor să le pună într-un monopol discursiv un monopol asupra puterii. Un stat corupt și mafiot devine incapabil de a mai produce cunoaștere, valoare și putere, devine incapabil de a mai exercita putere prin autorități civice și prin cunoaștere, autoizolându-se și autoplasându-se prin elementele lui de sisteme! într-un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și de indivizi aserviți intereselor regimurilor politice. Acest aparat funcționează prin instrumente (intelectuali, profesori universitari, lideri de opinie, ziariști și grupuri media, funcționari și aparat birocratic!). Prin aceste instrumente, organizate după idei și afinități comune, se menține un soi de monopol pe discursul public. Un sistem intelectual și politic închis, care devine distrugător și represiv la adresa existenței unor intelectuali neînregimentați politic, disobedienți civic și nesupuși mai marilor zilei din domeniul unde ei activează. Sistemul închis, bazat pe Instrumente, atacă, dincolo de legi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
arbitrare de cunoaștere-putere este sarcina noul umanism de mâine. Aceste sisteme arbitrare sunt formate din universități, ale căror funcție este să instrumentalizeze cunoașteri, idei, oameni, principii și valori, din toți acei "elitiști puternici" ale căror discursuri reprezintă mai mult un monopol asupra puterilor civililor, și nu un mod critic și constructiv de a participa la o cunoaștere dezinteresată. Un sistem antidemocratic compus din politicieni și norme arbitrar gândite, impuse societății. Sistemul totalitar al lumii moderne este compus dintr-o serie de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a le înregimenta în proiectele sale. Această funcție a sistemului modern de colonizare civică se face prin mai multe metode și mijloace, astfel că elementul lingvistic, discursul public, omul ca element impersonal, scopul și intențiile devin funcții în perpetuarea unui monopol religios pe putere, a celor "chemați" sau "destinați" să conducă societatea și statul. Colonizare, subordonare civică și conservare a unor puteri ale unor intelectuali și politicieni per se și fără nicio logică cu vreo dezvoltare socială sau de rezolvare a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acțiuni și de intervenții (politice). Aceste efecte "îmbracă" diverse forme și vin din toate părțile societății! Coșmarul sistemelor politice e exercitarea puterii într-un mod radical, imprevizibil și difuz. O propagare de efecte, noi adepți și noi strategii pentru distrugerea monopolului arbitrar pe o putere care se vrea "politică" și își arogă "suveranitatea" asupra civililor. Puterea politică, deși profund religioasă, nu e deloc suverană. Ea nu controlează decât o parte din suma de acțiuni și de activități sociale. Iluzia puterii ca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politic, care urmărește anumite scopuri: formarea statelor naționale sau formarea Comunității Europene; limbi și culturi "specifice"; piață națională; statul ca o megaconstrucție publică etc. Astfel, statul modern este conceput în funcție de ceea ce este necesar, iar ceea ce este necesar și-a arogat monopolul asupra realității. Ceea ce este necesar este, în mod imperativ și afectiv, real, iar ceea ce este real, trebuie să corespundă anumitor necesități. Realitatea este concepută pe baza necesităților oamenilor, iar aceste necesități subiective creează și susțin existența statului politic. Societatea este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelocraților care combat respectiva cunoaștere, "o descalifică" în ochii opiniei publice sub masca "nocivității ei pentru societate". De altfel, ceea ce este cu adevărat nociv pentru o societate liberă și democrată nu este "nocivitatea" celorlalți, a ideilor proferate de alții, cât monopolul pe cunoaștere și, implicit, pe putere al Curților, având drept vehicul total sistemul media a cărui funcție este manipularea opiniei publice, imposibilitatea acesteia de a fi în putere și de a fi pentru cunoaștere, societate și știință. Societatea civilă globală
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]