18,554 matches
-
urmarită evoluția câmpurilor energetice.S-au observat “jeturi luminoase” foarte puternice a caror intensitate și tensiune era diferita în funcție de schimbările produse în corpul pacientului. Tatăl Djunei,Juvas Sardis provine din Iran.Djuna a pastrat tradițiile înaintașilor ei.Tradiția spune ca morții să nu fie supuși autopsiei.Este una din legile vechi ale cetații Babilon și ale cetății Ninive.Medicii din Mesopotamia erau foarte pretuiți și ocrotiți de zeii Ninazu și Ninigazak. Zeița Bau vindeca bolnavii punând mâinile deasupra lor. Un episod
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Este stăpâna mea - își zise - și de vreme ce se află în viață,voi lăsa ca soarta s-o poarte spre bine sau spre rău». Bellarius îl recunoscu pe Fidele și-i șopti lui Cadwal: -Nu este oare băiatul acela înviat din morți? -Un fir de nisip nu seamană mai mult cu altul - întări Cadwal... Lucius ceru îndurare pentru Fidele.Regele îl privi cu atenție pe paj și spuse: -Negreșit că l-am vazut cândva,îmi e cunoscut chipul lui... Ii dărui viața
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
nu stătea cu ei. Când se punea ei la masă, el dispărea. Și de la o vreme a-nceput lor să li să pară ceva necurat. Bun, și s-au ținut după el. Și el se ducea acolo, în sala cu morți, unde-i spălam noi la disecție. Acolo, în sala cu morți, era o ușă cu geam. Și s-a uitat ei pe geam, și ce-au văzut? El tăia din mort, punea sare, băga-n gură și mânca. Atuncea au
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
dispărea. Și de la o vreme a-nceput lor să li să pară ceva necurat. Bun, și s-au ținut după el. Și el se ducea acolo, în sala cu morți, unde-i spălam noi la disecție. Acolo, în sala cu morți, era o ușă cu geam. Și s-a uitat ei pe geam, și ce-au văzut? El tăia din mort, punea sare, băga-n gură și mânca. Atuncea au chemat miliția și a venit și, când s-a uitat Ziua
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
el. Și el se ducea acolo, în sala cu morți, unde-i spălam noi la disecție. Acolo, în sala cu morți, era o ușă cu geam. Și s-a uitat ei pe geam, și ce-au văzut? El tăia din mort, punea sare, băga-n gură și mânca. Atuncea au chemat miliția și a venit și, când s-a uitat Ziua în care au venit belgienii 151 și ei pe geam, le-a venit rău. Au tras și l-a-mpușcat prin ușă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Ce faci, mă? — Bine, părinte... Omul rosti astea cu grabă și cu mulțumire că e întrebat, apoi tăcu, mângâindu-și copilul și neștiind ce să mai zică. — Al tău e ăsta? — Al meu. — Câți ai? — Doi. — N-ai și doi morți? sări Neguța din cealaltă curte, unde înroșea ouă, bucuroasă că poate intra în vorbă. Am și doi morți, întări Nae. De la cimitir viu. — Bine, mă, făcu părintele. Nae salută din cap și se depărtă, trăgându-și copilul, care privea înapoi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mângâindu-și copilul și neștiind ce să mai zică. — Al tău e ăsta? — Al meu. — Câți ai? — Doi. — N-ai și doi morți? sări Neguța din cealaltă curte, unde înroșea ouă, bucuroasă că poate intra în vorbă. Am și doi morți, întări Nae. De la cimitir viu. — Bine, mă, făcu părintele. Nae salută din cap și se depărtă, trăgându-și copilul, care privea înapoi, prin noroiul uliței. „Ce ciudat e, își zise Celebi, când încerci să înțelegi ce înseamnă experiența morții pentru
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Timișoara. Așa că se hotărî pentru atracție particulară. — Ori care manifestă o atracție particulară pentru cimitire? Popa îl privi cu respect. — Adică cum? Adică ființe de-astea care ies noaptea, cum sunt strigoii, femeia-câine, copilul jupuit, ielele sau femeia care mănâncă morți. „Că doar n-am să-l întreb de dinții lui Cadm“, se răsti la sine, înciudat, Celebi. „Ori de acei pitici munteni, Bergmännleinen, care, după spusele lui Paracelsus, respiră pământ. îl întreb despre ce înțelege el, despre zombii noștri de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de tot și pe urmă stau liniștiți, se fac scheleți. Da’ atunci apar alții. Adică mor alții. „Da, e mai cumplit așa, cum spune el“, frisonă Celebi. „Scheletul inspiră o altfel de teamă, parcă mai pământească, mai bonomă. Pe când un mort proaspăt, sau pe jumătate putrezit, care se-apucă să umble e însăși teroarea.“ — Și ce fac ei? întrebă el. Ce fac teroriștii ăștia? adău gă, în speranța vagă că-i va smulge preotului un zâmbet. — Apoi nu se prea știe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
repetare copi lărească ajunsese să capete consistența realității: ușa de lemn a closetului e smucită într-o parte și un moroi intră încet peste el, puțind a amoniac și răcnind, apoi îl strânge pe Celebi în brațele sale moi, de mort, și-l mușcă de față. Mațele lui Celebi se strângeau atunci într-o nucă dureroasă, iar el își trăgea febril pantalonii, dorind din tot sufletul să ajungă cât mai repede sub plapumă. în acea seară însă, spaimele lui de copil
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Când a abandonat și am simțit că l-am isprăvit, am menținut perna încă multe, lungi minute. Am rămas o eternitate așa, în picioare, apăsând perna, cu mușchii dureroși, neștiind ce să fac. Când i-am descoperit chipul, era un mort frumos, plecat în somn. A doua zi m-am întors să filmez ca de obicei și, sosind exact la deschiderea dughenei, am capturat un perfect final de documentar estetizant: sfâșietoarea scenă în care bătrânul anticar plângea hohotitor peste micuțul trup
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
bis. Când se apropie de stufăriș, Tică îi pune celuilalt mâna pe umăr. Bau! Hai că ți-am tras-o, ai tresărit de ziceai că au venit presarii cu razia. Du-te dracu`! Iar miroase-a gogoși, Baroane... Miroase-a mort, ți-am mai zis. Oi fi răcit, că ești îmbrăcat subțire, nu-ți mai simte nasu` nimic. Hai pe mal! Sar din barcă, lasă undițele în iarbă, iar Baronu` aruncă niște vreascuri uscate peste jarul aproape stins. Curăță peștii cu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
iar omul nostru așteaptă. Cu banii pregătiți. Mulți. Prea mulți ca să înghit în sec și să urmăresc, zile în șir, o hoașcă pe jumătate senilă care trage din lulea și își aduce aminte de vremurile în care nu mirosea a mort. Ce viață a avut hoașca asta a ta? Nu-i a mea, mie-mi plac numai alea cu carnea tare, fiecare cu plăcerile lui, ți-o las ție dacă vrei, dar hoașca a avut o pasiune în viață, numai una
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mai frumoasă așa, moartă, împăcată cu sine, aproape, semăna cu o păpușă. O păpușă stricată. Iar ochii erau deschiși, ar fi sărit din orbite, ca să țopăie pe trotuare, dar nu au putut. Au rămas acolo, privind către nimic. Așa văd morții, nu avem cum să înțelegem acea privire. Numai după ce o să murim vom avea ocazia să pricepem, sper, ce poți vedea în... cealaltă viață. Viața de apoi. Cu sau fără Împărăția Cerurilor despre care se vorbește atât. Eu cred în ea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de cuvânt ne construim scuze. Sistemul scuzelor care ne justifică nereușitele necesită mai multă muncă decât ar fi necesară pentru împlinirea promisiunilor. Bocetul joacă un rol de marker ontologic: în funcție de intensitatea lui (și de mulțimea bocitoarelor) se descoperă valoarea existenței mortului, demnitatea sa ontologică. Ceea ce arată că măsura importanței unei existențe este dată de legăturile afective prin care ceilalți sunt legați de el. În fond, mulțimea participanților la înmormântare, numărul coroanelor, fastul ceremoniei, sunt elemente considerate relevante pentru valoarea unei existențe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mai multe sensuri ale experienței proprii. Religia poate constitui un alt rezervor de sensuri disponibile. Moartea poate fi gândită și ca o închistare într-un mod de-a fi, respectiv ca refuz al oricărei deschideri. De aici putem deduce că "mortul viu" este cel care participă (de fapt simulează participarea) la un dialog doar pentru a-și apăra propriile dogme, pentru a-și salva, de fiecare dată și până la sfârșitul vieții, propria închistare. La finalul oricărui "dialog" el nu este cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
s-a excelat în domeniul trasării caracteristicilor și diferențierii față de ceilalți, principii ce stau la baza actualelor profesii. Vedem încă odată că terenul științei a fost pregătit de către religie. A citi este, cel mai adesea, o formă a dialogului cu morții: lectura reprezintă una din formele în care ne vorbesc. Interdisciplinaritatea (pe care o prezentam în alt loc ca fiind de fapt un aspect al filosofiei) are și părți periculoase, transferul schemelor explicative de la un domeniul la altul prezentând și o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Tratativele au durat 20 de ore. Ostaticii și grupul terorist au fost transportați la un aeroport de unde, cu un avion Lufthansa, urmau să plece spre Cairo. Trupele speciale de intervenție germane au atacat. În schimbul de focuri s-au înregistrat alți morți. Bilanțul ororii de la München: 11 israelieni, 5 palestinieni, 1 neamț.”74 Nu numai țările mari recurg la utilizarea forței în diverse situații, ci și statele mici și mijlocii. În acest caz, intervine și influența sistemului însuși, care se întemeiază pe
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cu vorbe bărbătoase și Își Îngrozea dușmanul cu privirea-i tăioasă ca oțelul. Turcii n-aveau Încotro și văzându-se bătuți, făceau cale Întoarsă și plecau de unde au venit și mai rușinați și mai de ocară.Iar Ștefan Își aduna morții de prin văi și-i plângea pe fiecare, zicându-le pe nume, Îi Îngropa creștinește ca pe copiii lui.Apoi Înălța o monastire spre pomenirea acelei bătălii și spre slava lui Dumnezeu. Dar turcii, că nu degeaba erau turci, veneau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să-l trimitem pe Pământ, să se Înmulțească și să fie mai mulți oameni? Uite-așa a ajuns omul pe Pământ; la fel și tu și eu ... OUĂLE ROȘII După ce Domnul nostru Iisus Hristos a Înviat a treia zi din morți, multe minuni s-au Întâmplat pe pământ. O fată de creștin, harnică și curățică, dar săracă, traia În vremea aceea.Ochii ei te priveau plini de căldură, glasul ei blând te Îmbia s-o tot asculți cum vorbește.Și era
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu noutățile, o Întrebă pe tovarășa ei de drum ce vești mai are. Fata de creștin nu stătu pe gânduri crezând În sinea ei că cea mai importantă veste pentru toată lumea era aceea că Domnul Iisus s-a sculat din morți.Așa că spuse: -Hristos a Înviat! Fata de păgân se puse pe râs și râse cu lacrimi făcând-o pe cealaltă naivă. -Cum să Învie! Ce e mort e mort și gata .O să invie El când s-or Înroși ouăle tale
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
creștin de mâini, o privi În ochi și-i zise: -Adevărat a Înviat! OUĂLE ROȘII (altă variantă) Domnul nostru Iisus Hristos a spus tuturor că după ce va bea cupa cea amară a patimilor, după răstignirea cea cumplită, va Învia din morți În cea de a treia zi.De aceea, oamenii cei răi, care nu-l iubeau, au pus o pază la sfântul mormânt, câțiva soldați romani, ca nu cumva să-L fure careva și să spună ca a Înviat. Maica Domnului
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mulțimii că nu găsește nici o vina lui Iisus, deoarece nu a făcut nici o nelegiuire.Însă mulțimea de oameni parcă Înebunise, striga din răsputeri ca să-l răstignească. Iisus făcuse multe minuni pentru a ajuta oamenii:vindecase orbii, șchiopii, paraliticii, le Înviase morții, iar acum oamenii strigau să-L bată pe cruce alături de doi tâlhari. Pilat din Pont Îl privi pe Iisus: era bătut,plin de sânge, pe cap avea o coroană de spini, pe umeri avea o pelerină roșie, cei care nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
un detașament de soldați. Ciocnirea a fost de scurtă durată și violentă, patru dintre răsculați, printre care I. Agapei și N. Pahome, au fost loviți de gloanțe, doi dintre ei fiind chiar uciși. Ziarul Universul nota că „au căzut trei morți și mai mulți răniți”. Represiunea răsculaților din Lespezi, de la 4 martie 1907, concomitentă cu cea petrecută la Botoșani, se înscrie printre primele care sau soldat cu victime în rândul țăranilor. RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE A NEAMULUI Cei mai mulți militari din zona Pașcani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bune condiții a produselor alimentare, dar și a altor bunuri: îmbrăcămintea, încălțămintea, țesăturile. Locuința este locul unde se naște și unde se moare. Aici se desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată dintr-un perete în altul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]