464,923 matches
-
de autor. Însă trăiau din plin, în draci, știind că va veni și-o zi, fericită, când se va putea trăi și din scris. Doar, pe-atunci, îl citeam cu toții pe Makarenko, cu "sistemul liniilor lui de perspectivă". Acum mai mult se pune problema cum trăiește matur, format și recunoscut, de vreme ce nu-l mai editează nimeni. Ce să-i faci, dacă nu s-a născut cu numele de Sandra Brown... - Cât v-a costat și cât ați... beneficiat pentru că vă numiți
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
de baștină al Mușateștilor, am aflat că suntem neamuri, eu și nea Tudorică, de-ale lui Românu Mușat. Atestat documentar din 1504, ca fiind cioban la Șercaia - Făgăraș. Așa că, ADIO cu gândul de-a fi, pe undeva, os domnesc. Cel mult m-am împăcat cu ideea că, oricând voi putea osebi un os de miel de un ciolan de potaie vagaboandă. - Ați avut o mare împlinire sau o mare decepție ca scriitor? - Cum să nu! Mai întâi, ca bucurie, premiul cel
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
aș fi luat de bărbat. Chiar stau și mă întreb, de multe ori, cum de mă suportă bulgăroaica de Pencke, nevastă-mea, de peste 55 de ani? De fapt, nimeni dintre noi doi nu știe, care pe care-l iubește mai mult, de-atâta amar de vreme. - În mare parte opera dumneavoastră se adresează tineretului, chiar și o parte însemnată din traducerile pe care le-ați făcut... S-ar zice că le-ați ales - greșesc? - De-aia! Fiindcă prețuiesc mereu tinerețea la
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
presă. Cotat ca unul din marchetorii de frunte ai publicisticii. Între timp, însă, n-am stat de pomană, ci mi-am adunat material documentar pentru următoarele patru decenii. Ceea ce nu-i de ici de colo! - Ați scris și ați tradus mult și, totuși, numele dumneavoastră este pomenit puțin în istoria literaturii române. Îi datorați cuiva anume acest - să-i zicem - complot al tăcerii? - Niciodată n-am fost "contemporan" cu vreun critic literar. Decât, rareori, în dicționare. Sau, caz de excepție, Gabriel
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
ați dorit să semănați cu un autor oarecare. Altfel spus: ați avut un idol? - Idolul meu dintotdeauna, Vlad Mușatescu. - V-ați interesat și v-au ajutat criticii literari? - Enorm! - Vă simțiți responsabil sau, mai exact spus, vă simțiți implicat foarte mult social? - Păi, s-ar putea altfel? Ar însemna să scriu de pomană, pentru vânătoare de vânt... - Aveți o seamă de scriitori dragi, și alții care vă sunt indiferenți sau chiar îi detestați? - Mi-s dragi talentații, iar ceilalți, mă rog
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
care trece de la sat, "rodul pămîntului", la "tîrgurile unde se moare" pentru a poposi, prin nu mai puțin de cinci romane, în "capitala care ucide". Am schițat doar o parte din temele monumentalei fresce a secolului trecut prin care, mai mult sau mai puțin transparent, Cezar Petrescu intenționa a-i concura pe Balzac. Capitolul Război și pace include romanul Întunecare (1921), alături de alte trei compoziții mai modeste, mărturisind un alt model de anvergură: Lev Tolstoi. Este un lucru cert că răul
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
de un verbalism excesiv. Scrierile lui, ivite din vălurelele siajului semănătorist, demonstrează o dată în plus că inerția unor reflexe de receptare continuă și după spargerea marelui val. Gazetar cu ochiul atent la evenimentul senzațional, întemeietor și director de reviste mai mult sau mai puțin longevive, printre care și România literară (1939), redutabil autor de cărți pentru copii, Cezar Petrescu a fost în timpul vieții (moare la 9 martie 1961) unul dintre cei mai citiți autori. El și-a cîștigat fără greș admiratorii
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
auto)ironie, cu un stil matur, bine stăpânit care ne arată mai degrabă un vechi practician în ale literaturii. Cele zece proze cu care debutează Anatol Moraru sub titlul (simbolic?) Nou tratat de igienă sunt construite după un model mai mult sau mai puțin clasic, realist-naturalist. înseși titlurile nuvelelor o arată: Fiziologie, Despre fatalitate sau amurgul carierei, Davidovici și gloata sau Morala faptei. Nuvelele însă respectă numai structurile căci, în fond, sunt niște farse, niște false povestiri ale căror subiecte nu
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
carierei, Davidovici și gloata sau Morala faptei. Nuvelele însă respectă numai structurile căci, în fond, sunt niște farse, niște false povestiri ale căror subiecte nu prea pot fi povestite, sunt doar niște situații, niște pretexte din care se dezvoltă, mai mult stilistic, câteva bucăți de proză savuroasă. Personajele înseși sunt din cuvinte - fără a lăsa senzația artificialului -, căci la prozatorul basarabean, înainte de orice, se remarcă voluptatea expresiei (mai important e cum se spune) și preocuparea pentru stil și comparația fastuoasă, perifrastică
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
toate resursele analitice, întregul cîmp de conștiință literară a fiicei lui E. Lovinescu s-au concentrat în direcția unei lupte, analoagă cu cea pe care părintele său a purtat-o sub flamura autonomiei esteticului. În fond, e urmarea, în condiții mult mai dure, implacabile, a aceleiași lupte. Cruciadei estetice conduse de mentorul Sburătorului i-a succedat cruciada estetică a celebrei protagoniste, în tandem cu Virgil Ierunca, a emisiunilor "Teze și antiteze la Paris" și "Actualitatea culturală românească" ce au alcătuit coloana
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
bonton, precum un concept "depășit". Există esteți care, disociindu-se de "patetica naivitate" a Monicăi Lovinescu, țin a se arăta mai catolici decît papa! Nu ne îndoim că perspectiva urmașilor noștri, eliberată de confuzii și inerții, de ambițiile concurențiale mai mult ori mai puțin disimulate, de carierismele mai mult ori mai puțin "apolitice", va repune în integralitatea drepturilor sale poziția Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca. Deocamdată ea trece printr-o eclipsă secundă, după ce s-a văzut atacată cu sălbăticie
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
disociindu-se de "patetica naivitate" a Monicăi Lovinescu, țin a se arăta mai catolici decît papa! Nu ne îndoim că perspectiva urmașilor noștri, eliberată de confuzii și inerții, de ambițiile concurențiale mai mult ori mai puțin disimulate, de carierismele mai mult ori mai puțin "apolitice", va repune în integralitatea drepturilor sale poziția Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca. Deocamdată ea trece printr-o eclipsă secundă, după ce s-a văzut atacată cu sălbăticie de propaganda totalitară, o eclipsă paradoxală a reculului
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
Steinhardt (încă una), tot emoționat de cronica pe care am scris-o pentru cei 70 de ani ai lui. Cînd era de fapt sub adevăr și toată în parafraze, pentru a evita cuvîntul sfințenie și pe toate ducînd spre... Mai mult din discreție decît din prudență - doar prudent nu e el însuși: ne scrie clar, de parcă n-ar exista cenzură. Cred că e singurul caz". E Purgatoriul nedrept al celor drepți. Regretabil, există și versantul infernal al compromisului, al adaptabilității culpabile
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
Ludovic al XIV-lea, nu numai Sadoveanu, dar și Camil P. (de Cezar P. ce să mai vorbim) care teoretizează asupra "statorniciei" regimului lui Carol al II-lea într-o Europă în ebuliție. Și cîți, cîți alții. Poate că mai mult decît pentru opera lui îi sînt recunoscătoare tatei de a nu-l fi găsit în acest număr, de a ști că niciodată nu ar fi putut semna așa ceva". Concluzia nu poate fi decît impregnată de-o amărăciune generalizatoare: "Profund deprimată
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
profit, unei cauze nobile... În viziunea MediaPro Pictures această investiție se cheamă Garcea. După ce, ani de zile, Pro-Vacanța Mare a infestat spațiul umorului autohton, cu tîmpenie, cu vulgaritate, cu prost gust, după ce a coborît dezastruos nivelul și a făcut foarte mult rău în direcția "tragerii în jos" a publicului, iată că, în fine, se găsește un producător (același!) pentru care un milion de dolari nu înseamnă mare brînză, drept care "spiritul Vacanței Mari" iese de pe micul ecran și intră pe marele ecran
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
căreia pândește perfecțiunea. L-am cunoscut pe vremea când, ca un țânc într-ale muzicii, eram fascinat de vulcanicu-i temperament, ce avea darul să prefacă substanța sonoră în materie incandescentă. Un vulcan ce nu s-a stins nici astăzi. Mai mult, el parcă erupe cu și mai mare intensitate și imprevizibilitate, escavând acele sensuri tainice ale tectonicii muzicale. Ovidiu Bălan are o dispoziție particulară, naturală de a reuși, refuzând repaosul pentru că nu suportă senzația de a fi purtat de pământul în
Vârsta ca virtute by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14475_a_15800]
-
sub cupola Circului, nu sub tavanul Parlamentului! Am luat în calcul această ipoteză numai pentru că ne aflăm într-o situație absurdă: guvernul vrea să cadă, iar opoziția se luptă să-l păstreze. Nemaivorbind că dacă dl Năstase va mai repeta mult că nu vrea să mai stea la guvernare, ca să se instaleze mai bine la putere după alegeri, s-ar putea ca votantul de rînd, care n-are acces la asemenea subtilități, să se întrebe, pe bună dreptate, de ce să-i
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
hoții luaseră plicul cu premiul meu de la Asociația Scriitorilor, cutia în care țineam sumele prinse ordonat cu o clamă și cîte un bilețel pe care scria întreținere, telefon, lumină, mîncare, doctorii - era goală, iar cele cîteva bijuterii cu valoare mai mult afectivă dispăruseră și ele. Plus motanul, dar ăsta nu intra la prejudicii, mi s-a spus, deși eu îl consideram o comoară. Ne-am așezat cu toții la masa din sufragerie să dăm declarații și să completăm formulare, apoi ni s-
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
Drept aceea, pravoslavnice cetitoriule, de cumva vei afla nescari greșuri în slove, să nu mă blastemi, nici să-mi defaimi lucru, ci să îndireptezi și tu pre cât vei putea și să rogi pe Dumnezău ca să pociu face și mai mult bine pentru care eu am făcut din darul lui Dumnezău cu mare osteneală, pre cât mi-au agiuns vremea și puterea, fiind încă și mai mult gata a face..." (p. 33). Decăderea neamului românesc este deplânsă în final în tonul
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
pre cât vei putea și să rogi pe Dumnezău ca să pociu face și mai mult bine pentru care eu am făcut din darul lui Dumnezău cu mare osteneală, pre cât mi-au agiuns vremea și puterea, fiind încă și mai mult gata a face..." (p. 33). Decăderea neamului românesc este deplânsă în final în tonul lamentațiilor din cronica lui Neculce și explicată prin această ruptură, determinată de o istorie mașteră, de Biserica Romei. Succesiunea antitezelor (prin contrapunerea adverbelor de timp oarecând
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
sunt, majoritatea, literare: Goethe, Dante, Shakespeare etc. Scriitorii sunt cei care încearcă să "gândească Europa", să-i traseze viitorul. Au apărut chiar și primele opere inspirate de construcția europeană (Pluta de piatră a lui Saramago am recenzat-o nu de mult în România literară); deși scrise fără scop militant, și cărțile lui Claudio Magris ar putea fi integrate în această categorie (Magris este unul dintre primii care s-a declarat conștient de "ideea forței pe care ar putea și ar trebui
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
rând, la delincvență și dezintegrarea familiei, Fukuyama pune punctul pe i-ul (i-urile) actualei dezordini sociale: "în societățile în care indivizii se bucură de mai multă libertate de alegere decât în orice altă perioadă istorică, oamenii detestă și mai mult puținele obligații pe care le mai au. Pentru astfel de societăți, pericolul constă în faptul că oamenii se trezesc brusc izolați pe plan social, liberi să se asocieze cu oricine, dar incapabili să-și asume obligații morale care îi vor
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
Ioan Holban George Bacovia (1987) este ultima carte tipărită de Mircea Scarlat, unul dintre cei mai importanți critici ai generației '80, stins mult înainte de vreme; cartea a trecut aproape neobservată de critica de întîmpinare - autorul dispăruse! -, celelalte cărți tipărite pînă atunci - Introducere în opera lui Miron Costin (1976), Ion Barbu. Poezie și deziderat (1981) și, mai ales, cele două volume din Istoria poeziei
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
cărți tipărite pînă atunci - Introducere în opera lui Miron Costin (1976), Ion Barbu. Poezie și deziderat (1981) și, mai ales, cele două volume din Istoria poeziei românești (1982; 1984) - plasînd acest excepțional Bacovia într-o nemeritată umbră: cu atît mai mult cu cît multă lume folosește cartea lui Mircea Scarlat și prea puțini se mai obosesc s-o citeze, fie și la "bibliografia generală". Deși despre Bacovia s-a scris poate mai mult decît despre oricare alt poet din perioada modernă
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
Bacovia într-o nemeritată umbră: cu atît mai mult cu cît multă lume folosește cartea lui Mircea Scarlat și prea puțini se mai obosesc s-o citeze, fie și la "bibliografia generală". Deși despre Bacovia s-a scris poate mai mult decît despre oricare alt poet din perioada modernă a literaturii noastre, lirica sa înșelînd adesea prin iluzia "accesibilității", poetul continuă să rămînă încă "necunoscut"; se întîmplă cu Bacovia ceea ce s-a întîmplat cu Eminescu: exegezele critice au creat, în timp
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]