5,106 matches
-
în rezumatul celui dintâi. A se consulta studiul nostru citat mai sus (Victor Neumann, op. cit.), unde am indicat bibliografia, precum și izvoarele primare văzute la Belgrad cu ocazia excursiei documentare și care ne-au servit atunci în reconstituirea unui aspect din multitudinea interferențelor politice și culturale ale Europei Centrale și de Sud-Est. După moartea lui Stratimirović, fondurile Patriarhiei cresc într-un ritm lent; contribuie la această stare de lucruri și nefericita soartă a cărților patriarhului Iosif Rajacić, care, în loc să ajungă în colecția
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
făcută în celălalt sens (un medic «femeie»); în măsura în care termenul medic este masculin, faptul de a adăuga «bărbat» pare superfluu. Visul îi vorbește, prin urmare, de bărbați și de relația sa cu bărbații. Nici folosirea pluralului nu este întâmplătoare. El atestă multitudinea posibilităților. Ceea ce confirmă Sylvie, pentru că, în realitate, ea ezită între doi «pretendenți». Visul se precipită cu imaginile combinate ale cutremurului și ale pacienților convulsivi. Convulsiile sunt un ecou al cutremurului. Cele două elemente ilustrează distrugerea și nimicirea. Ele dezvăluie angoasele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
își folosească resursele interioare. Scorpion Scorpionul întruchipează perfidia, răutatea (mai ales a vorbelor) și agresivitatea. Temut de toți oamenii, încă din negura timpurilor, el exprimă temerile și angoasele celui care visează. Șarpe Șarpele prezintă o mare bogăție simbolică și o multitudine de sensuri. Simbolizează: - reînvierea și regenerarea permanentă, prin faptul că își schimbă pielea; - deplinătatea și eternul început, imagine a lui Uroboros, șarpele care își mușcă coada; - misterul și secretul, dat fiind că se ascunde în crăpături și pietre; - energia spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau jurnalism? Ca să înțelegem ce este textul jurnalistic, trebuie mai întâi să lămurim cărui domeniu aparține: literaturii sau comunicării? Intrăm astfel într-un domeniu extrem de alunecos și prea puțin cercetat de către specialiști. Chiar dacă lucrările unor lingviști moderni ne oferă o multitudine de sugestii utile și provocatoare, nicăieri nu vom găsi o analiză aparte și cuprinzătoare a limbajului jurnalistic. Explicația acestui gol teoretic este greu de dat, în el regăsindu-se elementele subiective ale unui vădit complex de superioritate (scriitorul conduce și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ar zice că orice eveniment major (cataclism, conflict militar, o gravă criză politică) se impune cititorilor de la sine. În realitate, lucrurile nu stau tocmai așa. Trecerea de la întâmplarea reală la știre și, de aici, la eveniment este filtrată de o multitudine de constrângeri, toate formulate în numele interesului cititorilor: legea proximității, curiozitatea, beneficiul uman sau material, amuzamentul sau uimirea. Prin urmare, ce anume dă valoare de eveniment unei întâmplări: numărul persoanelor implicate? Dimensiunea pierderilor materiale? Gravitatea consecințelor? Activarea unor spaime latente: moarte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pe o altă planetă. Fiecare ziar selectează informațiile în funcție de gradul lor de actualitate. A fi prezent în mijlocul evenimentului, a relata de la fața locului, reprezintă idealul și exigența oricărui jurnal. În atari condiții, cum se justifică pe prima pagină existența unei multitudini de știri legate de accidente rutiere, crime și sinucideri? Ce se obține prin emotivitatea stârnită cititorului de aceste informații? Explicația este simplă: ieșită cumva din timp, fără o marcă anume a prezentului, implicarea psihologică (teama de moarte, în cazul nostru
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de a crește lectura non-motivată. Presa încurajează această tendință, mizând pe elemente spectaculoase de titrare, pe diverse tipuri de acroș, de iconicitate, oferind astfel o lectură pregustată, preambalată, preordonată, cu informația (ideea sau mesajul principal) la vedere. De aici, și multitudinea rigorilor de scriitură: gestionarea primului paragraf, formulele de atac și de încheiere, cultivarea conectorilor, aplatizarea semantică a figurilor expresive etc. Spre deosebire de scriitor, ziaristul este mult mai preocupat de cititorul căruia i se adresează. Jurnalistul este conștient (până la exces) de felul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
presă”, te gândești la simplitatea lecturii, la un text pe înțelesul tuturor - pe scurt, te gândești să fie lizibil. Din păcate, lizibilitatea reprezintă un concept mult prea vag. Îl folosim și îl aducem în discuție câtă vreme el sintetizează o multitudine de cerințe stilistice și, în plus, reprezintă o trăsătură fundamentală a limbajului jurnalistic. Nu vom insista prea mult, deși s-au scris multe cărți și studii pe această temă, atât de dragă lingviștilor și sociologilor specializați în analiza de conținut
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a petrecut?), narativizând astfel evenimentul. Planul textelor medii și lungi Este de la sine înțeles că orice text amplu ridică mari probleme de construcție. A discuta despre ele la modul normativ general ar fi o eroare. În organizarea textului, intră o multitudine de imponderabile: specificul subiectului, rigorile genului, stilul autorului. Este necesar, prin urmare, să nuanțăm mereu, repetând că, în presă, nimic nu este stabilit odată pentru totdeauna. Alegerea planului în funcție de rigorile genului Relatarea. Amestec de știre și reportaj, relatarea nu ridică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
obligați să revenim asupra unor aspecte, îngreunând inutil textul. Nu dați informații de context în secvențe mari, greu de digerat. Orice text de mari dimensiuni (mai ales ancheta) impune anumite concluzii intermediare. Este necesar ca unele articole să conțină o multitudine de informații de context sau recapitulări ale unor articole precedente, fie pentru ca sensul lor să fie clar, fie ca puterea de informare să fie maximă. În cele mai multe cazuri, este indicat ca acest tip de material să fie intercalat în firul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a discursului, a unei noi idei. Extrem de vizibili și de necesari sunt conectorii argumentativi: pe de altă parte, nu e mai puțin adevărat, ar mai fi de adăugat, greșesc cei care... În discursul jurnalistic (altul decât cel argumentativ), întâlnim o multitudine de conectori, mai mult sau mai puțin productivi. Conectorii sintactici pot fi: adiționali (și, în plus, următorul, deci, așadar), de contrast (oricât, în schimb, totuși, pe de altă parte), de comparație (similar cu, asemănător cu), spațiali (aici, dincolo, lângă, alături
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
corectă și expresivă a detaliilor de atmosferă. Peter Gross (1999, p. 65) propune o tipologie elementară, împărțind relatările în simple și complexe, de vreme ce un accident aviatic impune menținerea în aceeași arie tematică, iar o conferință de presă poate conține o multitudine de teme. Ar mai fi de remarcat faptul că, în cazul unui text mai lung (situație destul de rară), relatarea se construiește asemenea marelui reportaj, cu dezvoltări narative și paragrafe de sprijin distincte, cu intertitluri și atacuri de sine stătătoare. Lucrurile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de atac al întregului text. Etapele reportajului monografic sunt următoarele: Totul începe cu un chapeau dinamic, expresiv, intens, de tipul acroșajului. Mult mai important în reportaj este atacul. Cum spuneam și în alt capitol, el poate fi realizat printr-o multitudine de procedee: o imagine puternică, o constatare simplă și percutantă, o scenă în mișcare. Important este locul și descrierea sa. Chiar dacă începem cu o întâmplare, cu o scenă vivantă, tot la descrierea locului vom ajunge. Urmează introducerea personajului, cu tot
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a fi pe același plan, dar și diferențiat, totodată. Nu există o ierarhie absolută, însă fiecare site este un agent de selecție, de fixare și de ierarhizare parțială și temporară. Departe de a fi o masă amorfă, Webul articulează o multitudine deschisă de puncte de vedere, această organizare putând satisface însă apetituri, dar și intervenții particulare, personalizate. Cum observă un specialist al domeniului, Pierre Lévy, cybercultura menține universalitatea dizolvând totalitatea, prin construirea unității bazate pe interacțiune, prin realizarea unei conectivități efective
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
valoare și relevanță. Unii autori au sugerat un nou termen pentru a surprinde autoînvățarea în condițiile tehnologiilor informaționale: neoautodidaxia (Le Meur, 2001). Această ipostază prilejuiește o mai mare autonomizare privind accesarea cunoașterii, dând educatului un control în direcțiile: pedagogică, datorită multitudinii resurselor ce pot fi interpelate; psihologică, educatul prelungindu-și singur școlaritatea și îmbogățirea cultural-profesională; socială, creând noi obișnuințe sau competențe la nivel comunitar, dilatând spațiul de posibilități și de progres. Neoautodidaxia instaurează un demers formativ permanent, dinamic, independent de alteritate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în veci, de aici spre alte spații). Cunoașterea constituie o condiție antropologică a persistenței omului în timp și peste vremuri. Democratizarea cunoașterii, prin disponibilizarea masivă și rapidă a noilor achiziții teoretice, aduce nu numai emancipare, ci și disconfort, insecuritate, datorită multitudinii variantelor explicative puse în circulație la un moment dat. În locul unei surse sigure, ferme, unice, apare pluralitatea perspectivelor. În acest caz, pentru utilizator rămâne ca sarcină identificarea și aplicarea acelei teorii care se potrivește cel mai bine la problemele de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin intermediul unei parole la secvențele solicitate. Informarea prin intermediul internetului prezintă o serie de puncte tari, ca de pildă: rapiditatea și operativitatea informării prin raportarea la cele mei diverse tipuri de conținuturi; securizarea informațională a publicului prin conexarea principială la o multitudine de surse; economicitatea gestionării spațiului informațional, prin diminuarea evidentă a costurilor; eliminarea determinărilor de ordin spațial, receptorul putând intra în posesia informației din orice loc posibil, cu condiția posesiei instrumentarului tehnic adecvat; interpelarea rapidă, în timp real, a actorilor interesați
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
tutorilor. Când, în evaluare, se folosește această listă de itemi, este recomandat mai întâi să ne concentrăm asupra subiectului principal aflat sub fiecare linie de deschidere (capitol). Apoi, pe măsură ce reluăm sau dezvoltăm un curs, e nevoie să facem referire la multitudinea de itemi scoși în evidență prin marcatorul de rând (bullet), ca să ne asigurăm că fiecare criteriu a fost luat în seamă. Pe măsură ce devenim mai familiari cu itemii de pe listă, vom face referire la aceștia din ce în ce mai rar. Informații generale La începutul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
-uri) la alte surse; sunt toate materialele citate corect? există permisiunea de copyright? Instrucțiuni și strategii de a învăța și oportunități pentru aplicare sau transfer Strategiile de predare și instrucțiunile către cursanți permit ca aceștia să învețe efectiv într-o multitudine de feluri și să se implice în activități care sprijină partea practică și transferul de abilități? Indicatori: instrucțiunile și directivele sunt clare și concise; cursanților trebuie să li se spună care activități trebuie efectuate în mod sincron sau care trebuie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
costurile (de timp, de bani, de resurse etc.) ale reformării sunt relativ mici, comparativ cu alte forme „consacrate” de realizare a educației. Actul educativ încetează a mai fi un proces omogen, continuu, disciplinat și structurat. Educația se pulverizează într-o multitudine de unități de timp și de loc. Înveți fragmentar, cât vrei și când ai chef. Unitățile de curs, cu caracter autoformativ, pot fi „atacate” prin mai multe locuri (prin informații detaliate, prin sinteze, prin temele de rezolvat), dar și în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățare, există diferențe de ordin calitativ, în sensul că prima este irațională și constă din modificări adaptative legate de situații prezente, pe când cea de a doua este rațională, orientată spre scopuri stabilite în mod conștient. 2.1.Teorii ale învățării Multitudinea experiențelor efectuate atât pe oameni, cât și pe animale, s-a soldat cu constituirea mai multor teorii, referitoare la procesul de învățare. Acestea au format ulterior două grupe principale, respectiv: teoriile de tip stimul-reacție și teoriile cognitive. Prima grupă cuprinde
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
într-un ciclu de articole apărute între anii 1928 și 1932, analiza întreprinsă de acesta pornește de la evidențierea în procesul receptării estetice, a unei succesiuni de acte distincte, marcată de trei momente principale: Momentul efortului primar, corespunzător primului impact cu multitudinea de semne c alcătuiesc opera. Dificultatea cu care se confruntă receptorul în această fază inițială este cu atât mai mare cu cât el are de făcut față unui flux informațional mai intens. Efortul reclamat va fi, după Birkhoff, proporțional cu
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Rață Gloria (2006), forța este considerată ca fiind „o manifestare combinată a acțiunii forțelor interne corpului (voința, influxul nervos, contracția musculară) cu cele externe (gravitația, frecarea, rezistența adversarului și a aerului etc.)”. Pe parcursul studierii literaturii de specialitate am descoperit o multitudine de clasificări ale acestei calități motrice, dintre care neau atras atenția următoarele: 1. În funcție de participarea grupelor musculare: a. forță generală, în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b. forță specifică (specială), în
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
fie extensive. Transmisia nervoasă, coordonarea intermusculară. Desfășurarea dorită a forței nu depinde doar de masa musculară și/ sau de calitatea acesteia, ci și de felul în care este stimulată de sistemul nervos (transmisia nervoasă). Fiecare mușchi este compus dintr-o multitudine de fibre musculare care sunt acționate prin impulsuri electrice. Cu cât vor putea fi activate simultan mai multe fibre ale unui mușchi, cu atât mai ridicat va fi nivelul forței produse. Cu cât frecvența impulsurilor va fi mai ridicată, cu
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
și prevăzut în totalitate; - actul liber, spontan, nedeterminat de precedente cauzale, ce apare în procesul educațional și afirmă caracterul teleologic al acestuia; - posibilitatea/necesitatea unei didactici situaționale, care depășește caracterul rigid al rețetelor în favoarea unei abordări în situație, mai aproape de multitudinea factorilor care pot interveni în procesul educațional; - riscul conceperii elevului, dar și a sistemului de învățământ în ansamblu ca o cutie neagră, după principiul că anumite intrări conduc în mod necesar la anumite rezultate, previzibile în totalitate. Se poate întâmpla
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]