5,117 matches
-
scris cu litere mari: CONSTRUIM FĂRĂ BURGHEZIE ȘI ÎMPOTRIVA EI. Ceea ce formează Înțelesul adânc al romanului e tocmai victoria asupra acestei Împotriviri. (Ă). Aci nu se bate Maftei cu Mateica, comuniștii de pe șantier cu agenții ațâțătorilor la război. Întreg poporul muncitor participă la bătălie. Fără posibilitate de scăpare, implacabil, poziție după poziție, oamenii domnului Caraman sunt izolați, dați Îndărăt, până rămân trântiți la zid ca Dona, ca Mateica, pe care Îi Înconjoară neiertătoare mânia maselor. (Ă), Forța educativă a unei cărți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tânăr de astăzi din țara noastră, Însușirile specifice tineretului: elanul, Îndrăzneala, năzuința spre fapte mari, spre poezie, spre dragoste, lipsesc În paginile nuvelei. Poate fi oare un asemenea erou ca Andrei din Armă vicleană un model de comportare pentru tânărul muncitor din țara noastră? (Ă). În lucrări cum sunt de pildă Cântecul uzinei de Cella Serghi sau O sută de kilometri de Petru Dumitriu e Înfățișată dragostea Între tineri, bazată pe o morală nouă. (Ă). O seamă de cărți pentru tineret
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Viața românească. Cu multă forță de sugerare, poetul redă dezvoltarea bobului. (Ă). Poetul nu uită să demaște fața adevărată a dușmanului de clasă, resentimentele cu care chiaburul Își varsă cota, ura lui neputincioasă, paralizată de vigilența mereu crescândă a țărănimii muncitoare (Ă)». Despre partea mai puțin realizabilă a baladei Lazăr de la Rusca (aceea În care poporul muncitor cere pedepsirea ucigașilor lui Lazăr Cernescu), Dumitru Micu scria În termeni superlativi, din același motiv al lipsei studierii serioase a lucrării. «Cu multă vigoare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
demaște fața adevărată a dușmanului de clasă, resentimentele cu care chiaburul Își varsă cota, ura lui neputincioasă, paralizată de vigilența mereu crescândă a țărănimii muncitoare (Ă)». Despre partea mai puțin realizabilă a baladei Lazăr de la Rusca (aceea În care poporul muncitor cere pedepsirea ucigașilor lui Lazăr Cernescu), Dumitru Micu scria În termeni superlativi, din același motiv al lipsei studierii serioase a lucrării. «Cu multă vigoare e redată apoi indignarea Întregului popor muncitor față de mârșavul asasinat. Ca un vuiet În preajma furtunii a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a baladei Lazăr de la Rusca (aceea În care poporul muncitor cere pedepsirea ucigașilor lui Lazăr Cernescu), Dumitru Micu scria În termeni superlativi, din același motiv al lipsei studierii serioase a lucrării. «Cu multă vigoare e redată apoi indignarea Întregului popor muncitor față de mârșavul asasinat. Ca un vuiet În preajma furtunii a izbucnit din toate părțile mânia celor ce muncesc. Din toate colțurile țării se Înalță glasuri ca de tunete, care cer „plată dreaptă” pentru ucigași; iar țăranii muncitori de prin părțile locului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apoi indignarea Întregului popor muncitor față de mârșavul asasinat. Ca un vuiet În preajma furtunii a izbucnit din toate părțile mânia celor ce muncesc. Din toate colțurile țării se Înalță glasuri ca de tunete, care cer „plată dreaptă” pentru ucigași; iar țăranii muncitori de prin părțile locului pornesc ca un singur om În căutarea bandei de chiaburi care rătăcește prin codri, urmărită de chipul și cuvintele neînvinsului activist». E ușor de văzut cum toată risipa de adjective și toată Încercarea de exprimare lirică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
român și Își trădează conținutul său de clasă Îndreptat Împotriva mișcării muncitorești, prin postulatul pe care se bazează: eliminarea preocupărilor sociale ale oamenilor de artă, Într-un moment În care ele erau determinate de apariția și prezența activă a clasei muncitoare În configurația vieții sociale. Teoria maioresceană a culturii argumentează În favoarea șovinismului burghezo-moșierescă» etc.(p. 71). «În contextul ideologiei burgheze și a funcțiunii ei sociale, această teorie urmează a da fundamentul „filosofic” al atacurilor Împotriva atracției spontane a muncitorimii către socialism
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În conștiința chiar a unor membri ai comisiilor mai dăinuie rămășițele mentalității burgheze cu privire la munca obștească”. Primul număr al revistei „Tânărul scriitor 44”: „Revoluția culturală care se desfășoară În țara noastră a scos la iveală numeroase talente din sânul maselor muncitoare. Ca urmare a acestui fapt, asistăm la creșterea și Înmulțirea cenaclurilor literare - unități largi, cuprinzând elemente talentate și devotate cauzei socialismului, elemente care Împrospătează și Întăresc zi de zi cadrele scriitoricești. Această creștere a, impus Uniunii Scriitorilor din R.P.R. necesitatea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sale: „Încredere”. În mod conștient, scriitorul a pus deci În centrul preocupărilor sale Înfățișarea elementului esențial: superioritatea morală a comuniștilor. (Ă). Această Încredere trece ca un fir roșu prin Întregul roman. (Ă). De aici, din această Încredere În victoria clasei muncitoare, le vine comuniștilor puterea de a zdrobi cu superioritatea lor morală pe călăii lor, de a respinge provocările acestora. (Ă). Comuniștii sunt oameni În deplinul Înțeles al cuvântului. Ei iubesc și urăsc cu putere, iubesc oamenii și urăsc pe dușmanii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
partinitatea). În exercițiul literar practic și În compexul ideologic, P s-a manifestat, după 1920 ca o alternativă antiburgheză, preluând o parte din ideile lui Lenin din articolul Organizația de partid și literatura de partid (care stipula preeminența ideologiei clasei muncitoare În operă, Îndrumarea partinică, scriitorul-luptător, opera - curea de transmisie a politicii de partid, accesibilitatea, funcția educativă a scrierilor etc.). Din 1934, P este Înlocuit În literatura sovietică cu realismul socialist (RS). Tematic, literatura P a glorificat munca și proletarul („omul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion (7.II.1932, București), poet, prozator, eseist, traducător și editor. Tatăl, Mihail Acsan, mic negustor până în 1945, a fost deportat în URSS, într-o mină de cărbuni din Donbass; pentru a-și susține familia, mama (n. Sütő) se angajează muncitoare într-o fabrică de încălțăminte. După desființarea Liceului „Sfântul Iosif” (1948), A. a absolvit Liceul Clasic Mixt (1951), urmând apoi cursurile Facultății de Filologie din București, secția limbi clasice (1951-1955), concomitent cu cele ale Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” (1953-1955
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
și emancipare religoasă. Ce ne spune nouă ideea kantiană a luminării? Tragediile ultimului secol, crime îngrozitoare și imense suferințe, pot fi privite și drept consecințe ale investirii cu autoritate absolută a unor instanțe cum ar fi neamul, rasa, sângele, poporul muncitor, partidul unic, învățăturile și preceptele ce disting și opun diferitele confesiuni și religii. Proclamarea lor drept autorități supreme, absolute, înseamnă, în fapt, sustragerea deciziilor și acțiunilor întreprinse în numele lor controlului critic al rațiunii. Dincolo de deosebirile dintre crezurile și directivele de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al oamenilor luminați drept criterii supreme ale legalității și moralității devin pe deplin previzibile. Dimensiunile dezastrului vor fi direct proporționale cu numărul și fanatismul adepților unor asemenea mișcări și inițiative. Iar natura principiilor invocate, interesele supreme ale neamului, ale poporului muncitor sau ale credinței drepte nu creează o diferență. Cu greu s-ar putea contesta că au existat și există deosebiri, uneori pronunțate, de opinii și interese nu numai între indivizi, ci și între grupuri și colectivități omenești, și că aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Partidul Comunist a declanșat o teroare sistematică împotriva opozanților politici, fie ei reali sau imaginari. Această teroare a fost îndreptată împotriva întregii societăți, „dușmanii poporului” provenind atât din rândurile „burgheziei”, cât și ale țărănimii (categorie socială considerată aliată a clasei muncitoare în construirea societății socialiste)1. Sistemul carceral comunist a fost unul de exterminare a deținuților politici, prin condițiile de detenție, lipsa igienei, înfometarea deținuților, practicarea torturii, brutalitatea gardienilor, munca forțată, precum și vârsta înaintată a unor arestați. Metodele inumane folosite în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ieșiri pline de grandomanie, tipice celor care au cochetat cu acțiunea, strigându-i lui Obreja: „Eu te scot de la închisoare! Eu mă duc la Ministerul de Interne și le zic că dumneata trebuie să ieși afară, să lucrezi pentru clasa muncitoare!”3. Totuși, deoarece acțiunea nu a fost nici foarte vizibilă, nici prea dură, mulți elevi nu și-l amintesc prea bine. Toate aceste episoade au fost însă sporadice, atmosfera generală ce caracteriza Târgșorul fiind una de relaxare și optimism, nespecifică
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost cercetat pentru al doilea proces al deținuților, în care a fost martor al lui Iosif V. Iosif. După eliberare a întâmpinat aceleași probleme ca mai toți foștii deținuți politici: nu a reușit să termine facultatea, a lucrat ca muncitor electrician și a fost șicanat de Securitate până prin 1980. Octav Grama 2tc "Octav Grama2" A fost închis în aceeași cameră cu Eugen Țurcanu la Suceava, în perioada de dinaintea proceselor, astfel că este greu de intuit ce fel de discuții a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unei dalte de fier, fixată între dinți), după care i-a cerut unei alte victime să îi introducă penisul în gură, exclamând: „Să-i bagi p...a în gură ca să se vindece pentru todeauna de a mai vorbi împotriva clasei muncitoare și a poporului muncitor. ș...ț Să vadă toată lumea cum legionarii și-au înghițit p...a unii la alții!”2. Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse în scenă de Paști ori de Crăciun, îi îngrozeau pe deținuți. În asemenea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fixată între dinți), după care i-a cerut unei alte victime să îi introducă penisul în gură, exclamând: „Să-i bagi p...a în gură ca să se vindece pentru todeauna de a mai vorbi împotriva clasei muncitoare și a poporului muncitor. ș...ț Să vadă toată lumea cum legionarii și-au înghițit p...a unii la alții!”2. Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse în scenă de Paști ori de Crăciun, îi îngrozeau pe deținuți. În asemenea ocazii, cel mai mult
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că pe lângă o anumită școală funcționează „și un curs de analfabetizare”. În sfârșit, În ziarul Înainte din Brăila s-a strecurat următoarea greșeală: „Regimul de democrație populară a deschis drum larg spre cultura cea mai Înapoiată fiilor și fiicelor poporului muncitor” (Ficeac, 1998, p. 60). E interesant că aceste greșeli au fost sesizate În faza șpalturilor, fiindcă În ziarele consultate de noi, existente În fondurile documentare ale bibliotecilor, ele nu au putut fi descoperite. Sau poate că fuseseră sesizate În ziarele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Alexandrina Cantacuzino la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor, întrunit la Viena, pe 2 iunie 1930” 117 8. Michaela Catargi, „Faceți politică!”, Tribuna femeii, anul I, nr. 1, din 5 octombrie 1930 120 9. „Scopul nostru”, articolul programatic al Uniunii Femeilor Muncitoare, Femeia Muncitoare, nr. 1, mai 1931 123 10. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XVa adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, Budapesta, mai 1931 125 11. „Rezultatul alegerilor”, Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931 128 12. „Discurs rostit de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor, întrunit la Viena, pe 2 iunie 1930” 117 8. Michaela Catargi, „Faceți politică!”, Tribuna femeii, anul I, nr. 1, din 5 octombrie 1930 120 9. „Scopul nostru”, articolul programatic al Uniunii Femeilor Muncitoare, Femeia Muncitoare, nr. 1, mai 1931 123 10. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XVa adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, Budapesta, mai 1931 125 11. „Rezultatul alegerilor”, Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931 128 12. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
120 9. „Scopul nostru”, articolul programatic al Uniunii Femeilor Muncitoare, Femeia Muncitoare, nr. 1, mai 1931 123 10. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XVa adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, Budapesta, mai 1931 125 11. „Rezultatul alegerilor”, Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931 128 12. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, 4 septembrie 1931” 130 13. „Moțiunile Congresului al X-lea al Federației «Uniunea Femeilor Române», ținut la Craiova în zilele de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1932 145 17. „Amendament propus de către Gruparea Femeilor și Consiliul Național al Femeilor Române” ș16 martie 1932ț referitor la modificarea Legii Electorale, cu privire la alegerea deputaților și senatorilor din 24 martie 1932 146 18. „Jos războiul! Trăiască pacea!”, articol redacțional, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 148 19. „Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 151 20. „Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva. Femeile române din Basarabia protestează împotriva masacrelor de la Nistru” șChișinău, 17 aprilie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
al Femeilor Române” ș16 martie 1932ț referitor la modificarea Legii Electorale, cu privire la alegerea deputaților și senatorilor din 24 martie 1932 146 18. „Jos războiul! Trăiască pacea!”, articol redacțional, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 148 19. „Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 151 20. „Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva. Femeile române din Basarabia protestează împotriva masacrelor de la Nistru” șChișinău, 17 aprilie 1932ț 154 21. „Legea dezrobirii noastre civile”, Ziarul nostru, nr. 4
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Legea dezrobirii noastre civile”, Ziarul nostru, nr. 4, aprilie 1932 158 22. Alexandrina Gr. Cantacuzino, „Un apel al grupării femeilor române”, Calendarul din 13 august 1932 160 23. Dr. S. Cohl, „Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932 162 24. „Marea manifestațiune a conștiinței naționale”, Ziarul nostru, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932 165 25. Veturia Marcovici, „Primăresele și consilierele comunale ale României”, Almanahul Adevărul și Dimineața din 1932 169 26. „Conferința Uniunii noastre” ș17 mai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]