57,196 matches
-
făcut,/ Din casă m-au alungat,/ La mină eu am plecat,/ Boala grea nu m-a ertat, 265) sau evenimentele tragice ale celor arestați și morți în închisoare pentru "vina" de a fi dus de mîncare preoților uniți refugiați în munți (Vezi tu pădurea cea mare,/ Eu am fost și-am dus mîncare/ La călugări și preoți/ Că ei m-așteptau cu toți./ Iată cum s-a întîmplat/ C-am fost aspru condamnat./ Eu la Gherla am mormînt, 202). Din perspectivă
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
pretextul narativ chiar este un poem în proză. Cartea începe cu o istorisire tulburătoare: autorul, poftit fiind să publice un text într-o revistă pentru vînători, așterne pe hîrtie amintirea sa despre o stranie zi de iarnă, cînd la poalele muntelui Amagi zărise, din spate, silueta unui vînător. Singurătatea vînătorului, paloarea muntelui acoperit de zăpadă, zgomotul cîinilor și al pasului pe pămîntul înghețat, acea așteptare calmă și totuși apăsătoare de dinaintea detunăturii, mirarea nespusă pe care o provoacă simpla prezență a armei
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
o istorisire tulburătoare: autorul, poftit fiind să publice un text într-o revistă pentru vînători, așterne pe hîrtie amintirea sa despre o stranie zi de iarnă, cînd la poalele muntelui Amagi zărise, din spate, silueta unui vînător. Singurătatea vînătorului, paloarea muntelui acoperit de zăpadă, zgomotul cîinilor și al pasului pe pămîntul înghețat, acea așteptare calmă și totuși apăsătoare de dinaintea detunăturii, mirarea nespusă pe care o provoacă simpla prezență a armei și a morții pe care o anunță - toate acestea devin nu
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
roman picaresc, a cărui acțiune se petrece în zilele noastre. Personajele principale sunt un copil, Daniel, și unchiul său, Don Pedro, un bărbat solitar și excentric, care merge pe stradă cu patine cu rotile și locuiește într-o cabană din munți, după ce a fost un parlamentar neconvențional, gata să spună oricând ce crede, indiferent de reacțiile asistenței. Daniel își petrece vacanța la unchiul său, care, cu o dragoste sobră, îl inițiază în frumusețile naturii, obligându-l să se spele dimineața în
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
neconvențional, gata să spună oricând ce crede, indiferent de reacțiile asistenței. Daniel își petrece vacanța la unchiul său, care, cu o dragoste sobră, îl inițiază în frumusețile naturii, obligându-l să se spele dimineața în curte, cu apă rece, de munte și luându-l drept partener într-un zbor de neuitat cu parapanta. Treptat, în viața lui Daniel își fac loc tot mai multe experiențe de neuitat. Printr-un fel de dezlănțuire progresivă a imaginației, prozatorul introduce în cartea sa și
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
taină purtînd aripi nemărginite/ ți-e somn și ți-e milă de ele// eu mîna mi-o trec cu degete vii/ prin coama ta dulce de sare/ ții minte mereu mireasma de vis/ a ierbii pălite de soare// acolo în munți va fi s-adormim/ țesut pat de sticlă ne cere/ cu tine petrec mesteceni-aluni/ în umbra lor verde de miere// se va fi-nvelit sfințit de polen/ păianjenul casei acum/ ții minte un cal înclină-te-n gînd/ spre blînda lui
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
toate nedreptățile ivite de-a lungul tuturor timpurilor. O veche vorbă spune, că sătulul niciodată nu îl crede pe flămând. Mai nou, îi confiscă și strachina goală, printre guvernanții vechi și actuali fiind proprietari de fabrici și posesori ai unor munți plini cu bogății. S-a instituit o modă în care politicienii aruncă vina unii pe alții. Cei vechi pe cei actuali. Cei prezenți pe cei de dinainte. Cei de dinainte pe cei de dinaintea dinaintelui. Și așa mai departe. Nu vor
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
opriți măcelul! Prin aceste rânduri afective nu vreau să cad în latura publicității materiale. Doresc să subliniez, doar, un fapt concret sau un fenomen cert, de natură morală. De-a lungul secolelor, în pitoreasca Transilvanie, podiș deosebit de bogat, înconjurat de Munții Carpați, sașii, maghiarii și românii au trăit în pace și înțelegere. Au copilărit laolaltă, s-au respectat reciproc. Căsătoriile mixte deveniseră ceva firesc. Bărbații au plecat împreună la război, uniți sub același steag. Anii au trecut și, în luna martie
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
schimbarea perspectivei narative exact atunci când trebuie, ceea ce înseamnă exact atunci când cititorul începe să se plictisească. Dragoste și erotism Romanul este plin de un erotism difuz și inanalizabil, ca erotismul din șampanie. Indiferent dacă descrie icre de Manciuria sau ceaiuri afrodisiace, munți cu vârfurile ascunse în nori sau case de toleranță, prozatorul trezește în cititor nostalgia beatitudinii amoroase. Parafrazându-l pe Titu Maiorescu, despre romanul său s-ar putea spune că este un vis liber al senzualității. În mod surprinzător, în episoadele
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
îngrozitor a ridicat cu viteză înspăimîntătoare vasul în aer pînă deasupra norilor. După șapte zile și șapte nopți navigatorii au văzut un soi de pămînt sub forma unei insule strălucitoare care răspîndea o lumină splendidă; aici se aflau insule, păduri, munți etc. În fapt călătorii greci ajunseseră pe lună! Luna era locuită de hipogogi, bărbați care călăresc niște vulturi imenși, tricefali; aceștia i-au dus pe noii veniți la regele lor care, de îndată ce i-a văzut, i-a recunoscut, probabil după
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
turnul unei cetăți în jurul căreia nu se află nimic, decît un imens vid. Pentru a scăpa din captivitate, dar și pentru a avea către ce, unde să evadeze, femeile țes o imensă pînză, care înfățișează lumea așa cum e ea, cu munți, dealuri și ape. Pînza se răsfrînge pe fereastra turnului, în afară, către lumea largă, și devine lumea largă. Dar cum să evadezi în propria-ți țesătură? Nu sînt deloc tentată să interpretez această metaforă ca fiind semnul autoreferențialității sau a
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
nuvelele din acest generos volum, printr-o suavă insinuare a tragicului epic în cadența regulată a unui descriptiv aproape de poezie. Fialta, cu cerul ei alb și încercănat, cu aburii ploii zăbovind în aer și pe pleoape, cu silueta încețoșată a muntelui St. George și opacitatea unei mări netulburate de vînturi, devine în această nuvelă toposul unor întîlniri fabuloase între un bărbat și o femeie. Cei doi nu sînt îndrăgostiți în sensul obișnuit al cuvîntului, căci între ei nu există nici o poveste
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
putea zbengui în voie. "Dicteului automat" i se adaugă, reflex, reacția obsedanta de criză a identității: "mi-am împrăștiat moartea pe drum/ cum lași noroiul de pe tălpi pe covorul din hol./ arăt că o vrabie care tocmai a înghițit un munte.// atunci se scurge în acum/ mîine cade în gura deschisă a lui azi.// iar cuvîntul acela obscen strălucește în mijlocul frazei/ că un lingou de aur în pămîntul negru/ că o biserică tristă într-un șes înghețat" (Și cuvîntul acela). Sau
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
fanatica a erosului și castității totodată, bătrînul capturează fete tinere și frumoase, pe care le ține închise, supunîndu-le unei torturi psihice și fizice (prin înfometare) pînă cînd sărmanele creaturi devin dezolante amintiri ale frumuseții de odinioară. Izolate în castelul din munți, aceste femei tinere și frumoase sînt private de ochii celorlalți, deci de confirmarea frumuseții lor, ceea ce e suficient pentru a le transforma în niște bătrîne nebune, pe al căror chip vag se mai poate descifra strălucirea de odinioară. Hélène devine
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
cum scrie la carte", cu un scenariu dement stîrnind urlete de rîs la fiece răsucire (burlesca) de situație și cu o "familie" de actori (din toate generațiile) făcînd mai mult decît convingătoare această poveste trăsnita despre proprietarii unei cabane în munți, peste care se încăpățînează să plouă cu cadavre...
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
este un patriot, iar patriotismul sau este evidențiat cu finețe de Eugen Uricaru. Sandro, cum i se spune în Italia, își dorește la un moment dat, intens, să ningă în Italia încinsă de soare pentru a-și alină dorul de munții înzăpeziți din România. În loc să ningă - pe pamant se așterne cenușă rezultată din erupția unui vulcan. În felul acesta se sugerează insațietatea iubirii de țară, imposibilitatea de a stinge această iubire printr-un simulacru. În român există și un român de
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
adus numeroase trofee, expuse Într-o vitrină mare de la intrarea În garaj. Mașinile pe care le pilotează sunt puse la punct de el, cu multă imaginație și minuțiozitate (În tinerețe a fost ceasornicar!). Vorbește cu drag de Bulgaria și de munții Balcani (pe câinele lui - un superb german shepard l-a „botezat” Balkan), Îl doare că treburile nu merg prea bine pe acolo,adică pe acasă, că oamenii sunt cum sunt, dar ca și mine, visează ca la bătrânețe să se
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
laminata// mă aflu undeva unde-i aproape întuneric/ se-aprind cîteva becuri/ (sau sori micuți, nu stiu)/ începe hăituiala alergarea începe vizionarea/ iar lumea e o hala nesfîrșită/ cu o lumină chioara (artificială?)./aDe ce-i aicea în pădure, la munte, totul/ sub neoane?a - am întrebat-o pe-o prietena care părea/ - în visul meu - să nu-nteleagă.../ Și altă dată stînd de vorbă cu cineva mi se păru așa deodată/ că e iluminația cam ciudată/ deși în plină zi era
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
Constantin Țoiu Totdeauna m-a impresionat felul cum vorbesc călugării și călugăritele întîlniți în toate ținuturile țării pe la munte sau la șes. Venind de la oraș, unde limba suferă influență neplăcută a atîtor activități nu îndeajuns de bine întemeiate, educate sau conduse, de unde și exprimările incorecte, plus acțiunea periferiei prezenta în orice comportament, contactul cu monahii, pe lîngă înțelepciunea lor
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
sibiene Tribuna, întemeiata în 1884, sub conducerea lui Ioan Slavici: "Tribuna și oamenii grupați în jurul ei, scrie Ion Breazu, de la început au înțeles că, pe lîngă misiunea natională-politică, în vederea căreia au înființat acest organ, cel dintâi cu apariție zilnică peste munți, au de îndeplinit și o misiune cultural-literară". Publicația sibiana a avut numeroase "procese de presă", iar unii dintre redactorii ei, printre care și Septimiu Albini, sunt semnatari ai Memorandum-ului (din 1892-1894). Refuzând să se supună unei sentințe judecătorești, în urma
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
clasificare a colindelor urmată de bogate exemplificări. Pagina cea mai reușită din prima secțiune este una polemică: Un nou filoromân, în care prezintă cartea Țărani (Parasztok) a unui obscur prozator maghiar, Lengyel Sandor; scriere defăimătoare și ireverențioasa la adresa românilor din Munții Apuseni, prezentați în primitivismul unor porniri instinctuale: După mostrele citate îmi va da dreptate orișice om nepreocupat că ar fi zadarnic a-și încerca clasarea d-lui Lengyel Sandor în vreo direcție literară. Direcția lui este ocara, școala lui neadevărul
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
ascunzându-se înfricoșat de moarte îndărătul fustelor protectoare ale certificatului medical. Mănat de-un demon interior, el nu e capabil să discearnă realitatea de dorințele sale demențiale de putere și bani. Ar fi fost de așteptat ca un astfel de munte al justițiarismului social să ceară să fie primit imediat spre a-și prezenta probele în fața tribunalului, si nu să blesteme că ultima babă de mahala, spumegând de spaimă și tremurând că varga. Perspectiva de a se vedea confruntat cu elucubrațiile
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
pornise Șerban Codrin, se străduiesc să treacă rapid - "fotografia tatei/ mai vibrează pe cruce", ca ultim semn al dezechilibrului de adineaori. Spuneam că inclusiv Șerban Codrin pare că s-a temut de terțina lui precedentă pentru că în următoarea, magistrală, scrie: "munții din luna/ cu nimic nu tulbură/ crizantemele". Poemul, în esență unul de dragoste, continuă cu evocarea unei întâlniri amoroase, dar nu lipsesc versurile de profundă meditație existențiala: o terțina tulburătoare a lui Constantin Severin, de data asta, spune, ceva mai
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
opera poetica a amândurora. În ceea ce privește Stâncă în spațiu, imaginea de debut este una cutremurătoare asupra condiției omului în univers: "după o stâncă/ tăul încrețit de vânt/ conține spațiul", scrie Constantin Severin, pentru că Șerban Codrin să-i replice "pentru-a clatină munții/ arunc măcese-n apă", iar această tensiune este menținută până la final. Cele două poeme au fost publicate inițial în volumul lui Codrin O sărbătoare a felinarelor stinse (Ed. Midas & Ed. A, 1996), Turnul astrologilor purtând titlul Bufnita din turn, alături de O
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
de cât oneste), lăsându-i și pe cei care vor fi moștenind mari averi, tot rămân destui incapabili să explice, nici în ruptul capului, diferența enormă dintre veniturile legale și standardul de viață exhibat ciocoiește (mașini de lux, vile la munte și la mare, concedii în străinătate etc., etc.) Și atunci? Atunci, e limpede de ce se prăbușește leul și de ce pompierii din parlament ajung la locul incendiului după ce clădirea s-a transformat în scrum. Nesimțirea și cinismul n-au făcut nicicând
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]