29,892 matches
-
cereți călăuză, dar în așa fel încât Preda să nu bănuiască vreun moment complicitatea mea. Scăpat de sub urmărirea sa, vă voi purta pașii la zgripțuroaică. Dacă își dă seama de intenția domniei tale va trimite în secret pe cineva să mute comoara în alt loc. - Bine! Acum du-te! Mâine dimineață mă vei însoți împreună cu oștenii mei. Îți voi fi recunoscător, iar recompensa va fi pe măsura efortului! Trădătorul făcu o plecăciune lingușitoare și dispăru în dosul unui perete. - Am să
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
steagurile revoluției și s-a cântat pentru prima dată în Țara Românească, „Deșteaptă-te, române!” Tot în anul 1848 Anton Pann cumpără pe numele celei de a treia consoarte o casă pe strada Taurului nr 12 din mahalaua Lucaci, unde mută și tipografia. Două momente foarte importante pentru opera sa literară se disting. Primul, în 1847, este apariția lucrării Povestea Vorbei aceasta fiind capodopera sa, continuată în 1852 cu volumul al doilea, ulterior reeditată. Al doilea moment marcant se produs în
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Pann, numărul 20). Dorinta lui a fost să fie înmormântat la mănăstirea Viforâta, însă a fost îngropat în curtea Bisericii Lucaci, din apropierea locuinței sale, din București. După moartea sa, văduva Tinca devine soția lui Oprea Dumitrescu, ucenic apropiat autorului, care mută tipografia la Râmnicu Vâlcea si preia restul manuscriselor, publicând postum Paraclisul comun .[8] G. Călinescu apreciază la Anton Pann originalitatea lingvistică în culegerea și prelucrarea textelor populare, care reprezintă o împletire de occident cu orient, de fabulație populară și imaginație
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
culegător autentic de folclor, la care puternica educație muzicală a fost sprijinită de inteligență și rafina- ment. La Anton Pann literatura naște istorie, iar istoria face literatură. In epitaful compus de autor pentru crucea sa ne spune: Aici s-a mutat cu jale/ În cel din urmă an/ Care în cărțile sale/Se citește Anton Pann./ Acum mâna-i încetează,/La lumină cărți să dea./ Împlinindu-și datoria/Și talantul ne-ngropând,/ S-a făcut călătoria,/Dând în lume altor rând” [1
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
târziu când apăreau stelele, iar noi pe uliță scăpăram cu două pietre alte stele mai mici, întrecându-ne care pietre scapără mai bine și mai frumos. De acest univers m-am despărțit cu greu. În vara lui 1958 ne-am mutat în casa noastră de pe strada Parcului. Construită de părinți, pe credit luat de la bancă. Dar din păcate edificiul nu a avut o viață prea lungă. În 1978, casa a fost demolată de comuniști pentru a extinde perimetrul unei centrale termice
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
Elena, soția scriitorului cu cele două fetițe Miruna și Ionica, au fost scoase de comuniști din locuința lor, pe motiv că erau boieroaice și făceau parte din familia „legionarului” Gib I. Mihăescu (cel care a publicat la revista „Gândirea”) și mutate într-o casă de țigani. Abia în 1967, după ce a fost retipărit Gib, le-a fost retrocedată casa... În acea perioadă vizitam familia, împrumutam cărți și cercetam manuscrisele. Aveam și un concurent, pe prietenul meu, profesorul Emil Istocescu, care s-
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
asta!? Al Florin ȚENE: Există un proverb românesc: „în orice rău există și un bine”, proverb care s-a materializat și în soartă familiei mele. Demolându-ni-se casa din Drăgășani, așa cum spuneam la început, ne-am hotărât să ne mutăm la Cluj, unde sora mea Violeta era profesoară de biologie la un liceu din oraș. Am făcut împrumut pe 25 de ani la bancă și am cumpărat un apartament cu patru camere în care am locuit cu părinții și cei
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea dacilor. Partea inferioară până la PONTUS, de-a lungul căruia trăiesc geții, ei o numesc ISTROS. Dacii au aceeași limbă ca și geții. Aceștia sunt mai bine cunoscuți de heleni, deoarece se mută des de o parte și de alta a ISTROSULUI și totodată mulțumită faptului s-au amestecat cu thracii și cu mysii”. PUBLIUS OVIDIUS NASO, poet roman (43 îHr. - 18.d.HR.), trimis în exil la TOMIS în anul 8 d.
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
viață de sărăcie și erau lipsiți de învățătură, SALMOXIS acesta care trăise printre helleni și mai ales alături de omul cel mai înțelept a HELLADEI, PYTAGORAS îi învăța că nici el, nici urmașii thracilor nu vor muri, și numai se vor muta într-un loc unde, trăind de-a pururea, vor avea parte de toate bogățiile... ’’ Despre geți au mai scris FLAVIUS ARRIANUS din NICOMEDIA (95 - 175 d.Hr.) demnitar imperial în timpul lui PUBLIUS AELIUS HADRIANUS (117 - 138), în legătură cu expediția în NORDUL
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
mama a două fete, să fugă cu el în lume. Veronica pleacă în vacanță, și Eminescu, întors de la înmormântarea mamei sale, o acuză de infidelitate. Scrie elegia:"Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci". 1877-10-12 Mihai Eminescu urma să se mute în capitală, la redacția ziarului Timpul, preluat de Titu Maiorescu. Socotea că trebuie curmata și legătura cu Veronica. Ea era soția unui om onorabil pe care-l respecta și mama a două fete. Oricât păstrau ei aparențele și îndeosebi Veronica
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_inclin_iubirii_lor_gheorghe_serbanescu_1389715227.html [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
mai fi ". 1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_inclin_iubirii_lor_gheorghe_serbanescu_1389715227.html [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
iarna anului 1944, Mociorniță urmează Cursul de perfecționare în tehnica pilotajului pe diferite tipuri de avioane de luptă. În primele misiuni aeriene, el reușește să doboare primul avion inamic pe data de 18 aprilie. În primăvara anului 1944, acesta este mutat la E. 66 din Grupul 2 Vânătoare, refăcut și gata de a pleca pe front, alături de camarazii: Bârlădeanu, Mihăilescu, Gulan, Ghera, Marchiș, Vasiliu și alții. Datorită schimbărilor de pe frontul de luptă, și datorită faptului că intensitatea bombardamentelor americane creștea, zi
PE URMELE EROULUI GELLU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/articole_1412265587.html [Corola-blog/BlogPost/369376_a_370705]
-
săpate în piatra destinului sunt aproape șterse, ceea ce vor să spună pare rupt din alt univers. Simboluri ciudate îmi răscolesc memoria mai adânc decât pot să știu, ca viermele face tunel în mărul discordiei. Inima și sufletul din mine se mută, se rotesc punctele cardinale și zilele se orientează spre nord. Sămânța naște întrupare înainte de a păși peste margini unde timpul nu poate șterge urmele de urme lăsate. Cerul din cer se desprinde și pământul îl prinde din urmă. Mai încrezător
SEMNELE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnele_llelu_nicolae_valareanu_1386872326.html [Corola-blog/BlogPost/363248_a_364577]
-
seară - economicos: a mai trecut o zi - în țeapănul muzeu... sub becul rece - sunt butaforie copacii - păsările putrezite-n zbor: și-au supt într-înșii muguri - euforie cum sugi măsele-n care carii dor de plictiseală - câte un strigoi mai mută un decor spre nevăzut: dar - zău - nu merită crezut totul în lume-i să te păstrezi sloi! ...e-atâta plictiseală-n hardughie: nu-i mai plătesc lui Dumnezeu - chirie! TEATRUL LUMII e comedie: doamne cu regi se taie trebui' s-
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/Contradictii_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
știu pentru cât timp. Ai vreo veste de la ”Unchiul”? Trebuia să te întâlnești cu el să-ți dea ”mălaiul”. Nu mi-ai spus nimic, ce ai discutat cu el? -E mulțumit domn director, e foarte mulțumit, știe că l-am mutat pe Gilă, adică pe Pleșoiu. Mi-a dat ”dreptul”, aici aveți partea dumneavoastră-Mareșalu a scos din buzunar un plic umflat pe care l-a întins directorului. Acesta a luat plicul, a tras banii și i-a răsfoit ascultând cu urechea
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1486026403.html [Corola-blog/BlogPost/380292_a_381621]
-
cursuri. Mai aveam multe de învățat până să ajungem să fim pe deplin fericiți. Copiii,,,,s au ivit toți pe rând la umbra acestui copac. Au datele lor înscrise aici, uitarea să fie păzită de grija lor permanentă. Ne am mutat definitiv în această căsuță și , încet , încet am înțeles că aici ne este locul și că de aici nu vom mai pleca nici când ne va veni rândul trecerii într o altă formă a existenței. Va exista mereu cineva care
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1473095445.html [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
Lungianu, iar în decembrie 1875 este numit Mihai D. Chițescu în locul lui Ion Anastasescu, destituit, deoarece se ocupa cu specula. Mihai D. Chițescu, absolvent al gimnaziului "Matei Basarab"din București a funcționat la Rucăr până în martie 1877, când a fost mutat la Pitești. Împotriva acestui învățător a făcut multe reclamații preotul Ion Lungianu, care dorea să funcționeze și ca învățător, dar sătenii au fost împotriva numirii sale. Spre a putea fi numit ca învățător era nevoie de o dovadă de bună
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
de fete din Rucăr. Ecaterina Stoenescu, probabil reușită la concurs, fu numită la Rucăr învățătoare la școala de fete, la 16 decembrie 1870. În noiembrie 1873 se organizează un nou concurs pentru școala de fete din Rucăr. Ecaterina Stoenescu se mută la altă școală. Au participat la concurs Rosa Braun și Ecaterina Popovici. A reușit cea din urmă, prima neprezentând la timp actele de studii. Este interesant de reținut că, în 1870, școala din Rucăr este fixată ca model pe județ
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
bun atât din partea publicului cât și a presei de specialitate. Se pare că mutarea sa din Toronto la Berlin, a marcat un punct decisiv in cariera ei live. Chinawoman este Michelle Gurevich, o muziciană cu rădăcini rusești născută la Toronto, mutată la Berlin acum aproape doi ani. Criticii au descris muzica ei ca fiind situată între grandoarea retro și o sinceritate surprinătoare. Cântecele ei sunt sentimentale, uneori tragicomice și mereu într-o umbră glam. Albumul ei de debut, Party Girl (2007
Chinawoman, sound-uri europene şi experienţe inedite by http://www.zilesinopti.ro/articole/4020/chinawoman-sound-uri-europene-si-experiente-inedite [Corola-blog/BlogPost/98469_a_99761]
-
mine pe acest subiect. Reporter: Stâncile munților te-au înșelat. Au fost stânci pe care te bazai, dar care ți-au plecat de sub picioare. Între timp ai găsit adevărata stâncă: ISUS CRISTOS - Cel care nu Se schimbă și nu Se mută niciodată. „Isus Cristos este același: ieri, azi și în veci”,spune Biblia. Cum ai găsit adevărata stâncă - pe Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu? Dan Glazer: Aveam prieteni studenți care s-au întors la Dumnezeu și eu credeam despre ei că
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dan_glazer_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ICOANELE MUTE Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Icoanele mute ne plâng în biserici Cu lacrimi tăcute și ochii himerici, Un preot oricât încearcă s-arate, Această lumină, prea mică, nu poate... Pe
ICOANELE MUTE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1436126538.html [Corola-blog/BlogPost/376437_a_377766]
-
la câțiva vii, Luați de perciuni că fac scârnăvii. Din umbre de oameni tăvălite pe jos, Călcați de neoameni în picioare pios, În biserici...stau munți din păcate cu silă, Ca banii mărunți împărțiți doar din milă. Referință Bibliografică: Icoanele mute / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ICOANELE MUTE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1436126538.html [Corola-blog/BlogPost/376437_a_377766]
-
strop, Să îl luăm cu noi, în lumea vieții duse. Te-aștept iubite-n gând, te-aștept în chin Și-n umbra dorului nebun ce îl ascunde lacul, Să picurăm în lacrimi prin undele-n suspin Și în tăcerea lumii mute să ne ducă veacul. Vino! În prag de lac sub nuferi te aștept, Vreau să-mi aduci 'napoi iubirea toată. Să vii te rog, vreau să mă strângi la piept Da-mi, acea clipa sfântă de-o viață așteptată. Sunt
AM SĂ TE CHEM de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1466355712.html [Corola-blog/BlogPost/385283_a_386612]
-
spera să mă însoare cu o nepoată de-a ei.“ “Uite ce neserios am ținut în casă! Și se mai încredea că-i om cu școală. Ptiu! “ se văita femeia dezamagită de așa ispravă. “De luni, am cerut să fiu mutat la o altă clasă...Nu mi se părea corect să fiu dascălul logodnicei mele. Și așa au început anii de Rai și de Iad pe care i-am trăit până acum. De Rai, pentru că o iubeam...și o aveam. E
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Disparut_fara_urma_corina_lucia_costea_1341564438.html [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care făceau holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_alflorin_al_florin_tene_1358755556.html [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]