1,904 matches
-
s-a comportat cu mult spirit de sacrificiu, neavînd nici o altă soluție decît aceea de a-și apăra "sărăcia". Ca atare, jertfa pe cîmpul de luptă a fost întotdeauna o fertfă pentru a păstra lucrurile așa cum erau, iar nu o năzuință pentru a obține ceva128. O asemenea comportare, oricît ar părea de meritorie, o însemnat totuși o defensivă permanentă și o lipsă de inițiativă, ceea ce a dus în multe rînduri la pierderi materiale și teritoriale 129. Este adevărat că s-ar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
calea voastră veți întâlni morminte/ De cainicul Ovidiu aduceți-vă-aminte (V 4). Aflat pe marginea de viață, înfruntându-și solitar sfârșitul (Cu moartea voiesc singur să mă găsesc în față), el meditează la acea soartă fatală hărăzită lui. Cândva a nutrit năzuința vană de a cuceri cerul prin creațiile sale (Te naști, te crezi un geniu ; în zborul tău înalt/ Aspiri să iei, pigmee, Olimpul cu asalt), talentul i-a fost însă recompensat prin surghiun (Și care e răsplata mărețului tău dar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
plătesc cu sânge : zeii au voit ca tocmai visul tinereții mele să-mi ceară cel mai scump sânge (II 2). Ifigenia înțelege de la început legitimitatea jertfei pentru cucerirea Troiei și e fericită că-și ajută tatăl să-și împlinească vechea năzuință, iar în dialogul dintre cei doi bucuria ei contrastează cu amărăciunea regelui : Nu mai vorbi de visul tinereței mele... de mult l-a năruit oracolul/ Cum aș putea uita că prin mine ți-ai adeverit tu visul (III). Din nou
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
are dorința nesăbuită să afle sunetul tuturor clopotelor (II 4), pentru că se găsește la începutul tuturor călătoriilor (III 4). Bătrânii speră să afle la tinerii din preajmă un leac împotriva timpului. Relația dintre Agamenon și Casandra le apare tuturor ca năzuință spre tinerețe. Agamemnon își declară setea după ape curate, limpezi, neîncepute (II 12), Clitemnestra înțelege că el vede în tânăra captivă o pavăză împotriva senectuții (femeia abia ieșită din copilarie, adusă... să-ți ție de urât la bătrânețe - III 14
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
căci războiul mondial îi întrerupsese tatei studiile încă din clasa a VI-a, în 1914, când Austro-Ungaria intrase în război. Pentru mama, grijile gospodăriei și ale familiei intraseră de timpuriu în priorități. Familia noastră avea o durere în plus, o năzuință neexprimată, un ideal pe care partea masculină îl vâna tacit ca pe o moștenire de onoare, să împlinim idealul intelectual al celui ce depășise pentru prima oară condiția sa socială și să încercăm "să îi călcăm pe urme", pe calea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
nu-ți va spune nimic, oricât l-ai răsfoi.” Tigran Arpiarian 649. „Cartea trebuie citită pe amândouă fețele.” Proverb armenesc 650. „Cuvântul este omul, iar marii maeștri ai artei cuvintelor sunt cărțile. În ele se adâncește mintea și se întrupează năzuințele spiritului; ele sunt confidenții orelor de solitudine, ele sunt cele care răspund celor mai tainice murmure ale inimii, când sufletul plin de dorințe sau de mâhniri caută un sfat în această tăcută lume a elocvenței.” Sibil 651. „Am ajuns într-
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Articolul 3 postula: "În Republica Socialistă România, forța politică conducătoare a întregii societăți este Partidul Comunist Român"17. În Statutul PCR pasajul este formulat astfel: "Partidul Comunist Român, forța politică conducătoare în Republica Socialistă România, slujește cu fidelitate interesele și năzuințele vitale ale poporului"18. Dat fiind acest rol conducător sau de forță politică conducătoare postulat de Constituția RSR statutul partidului devenea de la sine nu o anexă constituțională, ci chiar corp constituțional efectiv 19. De asemenea, din statutul PCR este preluat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
moralei din noi. Mă îndrept mai mult spre carte, nefăcând parte din acele grupări restrânse (mici societăți) care sunt unite prin legături afective și care se retrag în izolare, ignorând realitatea din jurul lor, chiar cu riscul cvasiutopiei acestor sihăstrii și năzuințe. E frumos să se întâmple ca în Educație sentimentală, în Candid, în Noua Eloiză sau ca în Paul și Virginia, am rămâne însă la nivelul emoției și entuziasmului, la excesul de sentimentalism care nu mai dă bine, mai ales într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
V. A. Urechie, Instrucția. Cu venirea lui Ion Brătianu, liniștea se restabilește în partidul liberal. Acum țara are un minister omogen, cum l-au cerut neîncetat Gheorghe Chițu și Nicolae Fleva, dar nici Fleva, nici Chițu, cu toată dorința și năzuința lor, nu pot ajunge până la un portofoliu. Vacanța începe și nu mai avem decât pe Claymoor ca să înveselească. La grădina Stavri din strada Academiei - actualmente Liedertafel - joacă o trupă franceză de comedii. Se joacă L’ Etincelle și Une demoiselle en
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
moldovenească îl făcea să fie și mai bine înțeles. Dar mai cu seamă le vorbea de problemele lor locale. Oamenii pot fi seduși de chemările spre înălțimile idealului, numai că ostenesc repede și ajunge o ispitire a realității materiale, ca năzuințele lor spre neprihănitele culmi ale unui ideal să fie oprite. Henrik Ibsen, în poemul dramatic Brand, a realizat o cumplită satiră asupra năzuinței spre culmile idealului. Brand a reușit să antreneze, grație puterii sugestive a verbului, pe credincioșii parohiei lui
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de chemările spre înălțimile idealului, numai că ostenesc repede și ajunge o ispitire a realității materiale, ca năzuințele lor spre neprihănitele culmi ale unui ideal să fie oprite. Henrik Ibsen, în poemul dramatic Brand, a realizat o cumplită satiră asupra năzuinței spre culmile idealului. Brand a reușit să antreneze, grație puterii sugestive a verbului, pe credincioșii parohiei lui spre înălțimi, dar atunci cînd primarul a anunțat că un banc de heringi și-au făcut apariția pe coastă, oamenii fiordului au părăsit
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
trup din trupul țării și suflet din sufletul nostru - și să-i dăruiască lui înțelepciune, sănătate și viață lungă”. Comandantul Străjii Țării cheamă copii neamului „să se întoarcă spre datina străbună, înlocuind obiceiul străin al pomului de Crăciun cu Steaua năzuințelor creștine ale românismului”. În această zi, comandanți și străjeri alături de dregători și popor „și-au plecat fanioanele și genunchii pentru sănătatea, slava și tăria” Marelui Voievod Mihai. Căci, a spus Carol al II-lea, „Mihai nu reprezintă numai toată afecțiunea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o elevă bună la învățătură. Timpul a trecut, “urcușul” a fost anevoios, dar tot prin lipsuri, suferință și mai cu seamă umilință “m-am format” pentru a pregăti și educa generații de elevi. Câte renunțări! Câte vise au rămas doar năzuințe! Acum, la vârsta plină de înțelepciune și demnitate, sufletul meu păstrează cu dragoste icoana sfântă a chipului părintesc și aș fi fericită, ca la rândul meu, să fiu pildă de viață copiilor mei.
LACRIMI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aglaia Chiribău () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1676]
-
De fapt, se urmărește ceea ce ai spus la început Armonia. Deși pare destul de simplă, Ikebana respectă mult mai multe reguli decât ți-am spus eu, azi, precum: delicatețea, asimetria, efemerul, eternitatea naturii... urmărind simplitatea în sublim; fiecare, în parte, exprimă năzuințe ale omului și fazele metamorfozei sale pe calea evoluției spirituale. Când îmi vorbea, fața lui Emiko strălucea de o lumină interioară; nu mai aveam în față o femeie japoneză obișnuită, ci un artist desăvârșit. I-am mulțumit înclinându-mă în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
metri de cea în care s-a născut Eliade Rădulescu. Pot spune că a fost foarte mare influența acestor două personalități asupra mea. Mă aflu încă sub marea vrajă a acestor oameni, adică, între fantasmaticul lui Eliade Rădulescu, universalitatea sau năzuința de universalitate a acestuia, care visa bibliotecă universală, după cum se știe, adică o mare bibliotecă pentru acest nefericit popor român, și violența elegantă a lui Grigore Alexandrescu satira. Dar nu vorbesc neapărat de satira îndreptată asupra contemporanilor, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
destrămării fostului imperiu austriac, la Cernăuți, precum și în alte localități, au căpătat, cu timpul, mai ales în cuvintele vorbitorilor de serviciu, valoarea unui simbol, a unei manifestări epocale, cum se spune. Pentru că atunci, la 3 noiembrie ar fi fost exprimate năzuințele de veacuri ale ucrainenilor de a-și readuce toate pământurile lor acasă.” Cu privire la manifestările din 2003 editorialistul spune: „Caracterul pompos al acestor manifestări a cam venit în contradicție cu realitatea, mai bine zis cu luxul în care se lăfăiesc puținii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fiecare câte una particulară; În Eudoxiu era încarnată temeinicia, în George iscusința diplomatică, iar în Alexandru inițiativa și spiritul motor și ațâțător.” (dr.I.G. Sbiera, „O pagină din istoria Bucovinei din 18481850 dimpreună cu niște Notițe despre familia Hurmuzachi, Cernăuți, 1899”). „Năzuința spre existență națională”, aceasta a fost „principala problemă și steaua conducătoare de la întemeierea Bucovinei” și acestei tendințe am subordonat pe celelalte.” - se spune în Bucovina nr. 41 din 14 septembrie 1849. Ținând seama de ponderea populației românești în Bucovina, ziarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
formând o singură organizație a Partidului Național” iar Gazeta Poporului va apăra cu tărie interesele naționale, va biciui fără cruțare relele care s-au încuibat sub cârmuirea liberală (Ion Nistor și Dori Popovici n.n.), va deschide drum larg pentru toate năzuințele de regenerare a vieții noastre publice.” Editorialistul crede că „ „și cuvântului îi va urma fapta și nădăjduiește că toți oamenii de bine vor fi alături de noi și la sfat și la muncă.” Adresându-se abonaților, Gazeta Poporului îi îndeamnă să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să observe deplina neutralitate față de lupta care este în curs între grupările Flondor - Nistor și declară că este gata să colaboreze cu toți care năzuiesc la înfăptuirea adevăratelor principii democratice.” Numărul următor din Voința poporului cuprindea 8 pagini iar articolul „Năzuințele noastre”, ca editorial, constituia platforma program a partidului democrat național. Într-un comunicat al partidului se stabilea poziția acestuia în conflictul Flondor - Nistor, grupare care a rămas cu Gazeta țăranului (Modest Scarlat) stabilindu-și deja adeziunea la gruparea Flondor și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chipul dr. N. Lupu, chemare care este o prezentare a platformei program a Partidului Țărănesc „dinastic și fidel principiilor monarhiei constituționale”, în care „ Biserica ortodoxă este pavăză morală a sufletului românesc, dar și scutul său național.” Deosebit, ziarul publică articole: „Năzuințele noastre”, „Dr. Nicolae Lupu în Basarabia”, „O scrisoare a lui Badea Gheorghe, gospodar, „Gura satului”, „Către Țărănime” - versuri de Gh. Roboță, gospodar, Informațiuni - din care printre altele, aflăm că „membrii vechii organizații a partidului țărănesc din Bucovina și Hotin s-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
direct și secret, chemându-se populația întreagă la viața politică, partidul fiind condus de „ dispărutul Aurel Onciul și fruntașii acestui partid Florea Lupu, Romul Reuț, Mihai Chisanovici și Vasile Reus, care au luptat până la izbucnirea marelui război pentru drepturile și năzuințele țărănimii.” În Viața Țărănimii au continuat să apară număr de număr rubrica lui Badea Gheorghe în „Gura satului”, deslușiri despre rostul partidelor politice, lămuriri privitoare la „Prețul banului”, manifestări diverse de adeziune ale țăranilor la cuvintele și acțiunile dr. Nicolae
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revista „Elena Doamna” în anul școlar 1942-43, elevele, sub îndrumarea profesoarei Constanța Botez au publicat trei numere ale anului II cu poezii, proză, articole științifice, dări de seamă, jocuri, reproducând aprecieri ale unor personalități și publicații literare care au încurajat năzuința elevelor. Lăudabilă este disciplinarea juvenilei predilecții pentru (mai dificilul) miraj al creației. Îndrumarea înspre latura critică speculativă nu e mai puțin importantă. Foarte în notă mărunțișurile distractive: jocuri, șarade, paradoxuri etc. (prof. univ. Leca Morariu,Revista Făt Frumos nr.1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
caracterul ei etnografic, faptul acesta, indiscutabil, a fost totdeauna ca un goz în ochii foștilor guvernanți și pentru aceea ei au căutat chip și fel de a șterge urmele trecutului și de a înăbuși conștiința națională la populația băștinașă. În năzuința aceasta fostul regim a găsit sprijin și la concetățenii noștri de altă limbă și lege care venind din alte părți de noi, aveau un vădit interes de a sprijini o doctrină care tindea să șteargă deosebirea între străini și băștinași
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revista Tudor Pamfile nr.5-8/1926) * Voința Școalei, revistă cultural-pedagogică a învățătorilor din Bucovina, apare cu numărul 1 în aprilie 1942 la Cernăuți, fiind o reîncepere de activitate, după doi ani de pauză, a vechiului organ de luptă și de năzuinți al învățătorilor bucovineni. Apărută după pauza dictată de evenimentele politice ale războiului, revista nu mai seamănă cu paginile unui ziar de luptă și de revendicări profesionale, ci o publicație dedicată formării literare a cititorilor și a celor care publicau. Nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de către partid, luptei pe care scriitorii noștri o dau pentru însușirea învățăturii marxist-leniniste despre literatură și artă, pentru victoria realismului socialist în creația literară, pentru valorificarea științifică a moștenirii noastre literare, pentru dragoste față de popor și identificarea cu interesele și năzuințele lui. De pe această bază ideologico-artistică, Uniunea Scriitorilor a luptat împotriva ideologiei burgheze, a influențelor și manifestărilor acesteia în literatură". Se recunoaște cu gratitudine "rodul ajutorului multilateral, al înțelegerii adînci, a grijii părintești, pe care Partidul Muncitoresc Român și Guvernul Republicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]