5,372 matches
-
prostituției sau avem răspunderea să păstrăm sănătatea poporului, sporul natural al populației, să apărăm moralitatea poporului? Interzicerea avorturilor și limitarea foarte severă a divorțurilor erau necesare, așadar, pentru a „apăra moralitatea poporului”. Acesta nu este un argument economic, nici măcar unul naționalist, ci, în esență, un argument tradiționalist, pentru că în conceptul ceaușist de moralitate sunt incluse (practic) interdicția relațiilor sexuale care nu au o funcție reproductivă, interdicția avorturilor și păstrarea familiei cu orice preț. Tradiționalismul moral se transformă în fundament al unei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sintetizează foarte bine aceste dezbateri privind apartenența la un grup, cu toate că afirmațiile acesteia datează din 1913. În revista Drepturile femeii (anul II, 1913) scrie că ...din punctul de vedere al culorii politice, femeia, înainte de a fi conservatoare, liberală, junimistă, democrată, naționalistă, radicală, progresistă, socialistă, legitimistă, clericală, trebuie să fie „Feministă”, adică: unirea tuturor femeilor fără deosebire de culoare politică a familiei sub un singur steag... steagul revendicărilor feministe. Având în vedere că se pot identifica o serie de probleme cu care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Norica Nicolai, cât și Mona Muscă ar fi putut utiliza poziția privilegiată pe care o aveau pentru a susține într-o mai mare măsură inițiative menite să evidențieze specificitatea intereselor de gen și să promoveze aceste interese. Femeia în viziune naționalistă Membrele grupurilor parlamentare ale PRM au fost, din punct de vedere numeric, a doua forță după cele de la PSD, cu 12 reprezentante în Camera Deputaților și în Senat. Chiar dacă programul politic al PRM este dificil de încadrat din punct de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
fost, din punct de vedere numeric, a doua forță după cele de la PSD, cu 12 reprezentante în Camera Deputaților și în Senat. Chiar dacă programul politic al PRM este dificil de încadrat din punct de vedere ideologic, regăsindu-se atât elemente naționaliste 1, cât și elemente nostalgic comuniste 1, în cadrul studiului vom considera PRM ca fiind un partid de orientare naționalistă, deoarece principiile doctrinei naționaliste se circumscriu ideii de glorificare a rolului națiunii, cu o minimizare a rolului individului. Din perspectivă genizată
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și în Senat. Chiar dacă programul politic al PRM este dificil de încadrat din punct de vedere ideologic, regăsindu-se atât elemente naționaliste 1, cât și elemente nostalgic comuniste 1, în cadrul studiului vom considera PRM ca fiind un partid de orientare naționalistă, deoarece principiile doctrinei naționaliste se circumscriu ideii de glorificare a rolului națiunii, cu o minimizare a rolului individului. Din perspectivă genizată, naționalismul glorifică femeia ca mamă, ca pe cea care dă fii patriei, care trebuie deci protejată. De aceea, este
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
programul politic al PRM este dificil de încadrat din punct de vedere ideologic, regăsindu-se atât elemente naționaliste 1, cât și elemente nostalgic comuniste 1, în cadrul studiului vom considera PRM ca fiind un partid de orientare naționalistă, deoarece principiile doctrinei naționaliste se circumscriu ideii de glorificare a rolului națiunii, cu o minimizare a rolului individului. Din perspectivă genizată, naționalismul glorifică femeia ca mamă, ca pe cea care dă fii patriei, care trebuie deci protejată. De aceea, este interesant de văzut, prin
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
rolului individului. Din perspectivă genizată, naționalismul glorifică femeia ca mamă, ca pe cea care dă fii patriei, care trebuie deci protejată. De aceea, este interesant de văzut, prin analiza activității parlamentarelor PRM, în ce măsură aceste idei ă vehiculate și în timpul comunismului naționalist, prezent în România în perioada regimului Ceaușescu ă s-au menținut și după 1989. Prima observație asupra activității celor 12 parlamentare ale PRM este că acțiunile lor diferă foarte mult, în sensul că avem și parlamentare aproape fără nici un fel
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este adeptul formelor geometrice și al arhitecturii cubiste prin care se remarcă multe edificii din anii ’30. Inamicul lui Ioanide pe tărâm practic și teoretic este un anume Pomponescu, personaj oficial, ministru, profesor de beton armat. Pomponescu e tradiționalist și naționalist în materie de construcții. Simpatia autorului merge decis spre Ioanide. Creațiile lui Pomponescu sunt calificate drept „drăcii”, stil de cimitir și cavou. Clădirile care nu se acordă cu vederile lui Ioanide au un „mizerabil stil de provincie franceză”, iar stilul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cultural cuprinde poezii semnate: Horia Graur (Dor), Veronica Penea (Țărm de baladă), George Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit când pe acesta, când Partidul Naționalist - Țărănesc (cu numărul 4 din 1 decembrie 1921), revenind la Partidul Naționalist - Democrat de la 1 decembrie 1922, când Partidul Naționalist al Poporului (nr. din 4 iulie 1924
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit când pe acesta, când Partidul Naționalist - Țărănesc (cu numărul 4 din 1 decembrie 1921), revenind la Partidul Naționalist - Democrat de la 1 decembrie 1922, când Partidul Naționalist al Poporului (nr. din 4 iulie 1924) apoi „Foaie a Partidului Național din județul Tutova” - în funcție de conjunctura politică și alianțe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit când pe acesta, când Partidul Naționalist - Țărănesc (cu numărul 4 din 1 decembrie 1921), revenind la Partidul Naționalist - Democrat de la 1 decembrie 1922, când Partidul Naționalist al Poporului (nr. din 4 iulie 1924) apoi „Foaie a Partidului Național din județul Tutova” - în funcție de conjunctura politică și alianțe - făcând luptă de opinie electorală cu alte gazet e locale, cum ar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit când pe acesta, când Partidul Naționalist - Țărănesc (cu numărul 4 din 1 decembrie 1921), revenind la Partidul Naționalist - Democrat de la 1 decembrie 1922, când Partidul Naționalist al Poporului (nr. din 4 iulie 1924) apoi „Foaie a Partidului Național din județul Tutova” - în funcție de conjunctura politică și alianțe - făcând luptă de opinie electorală cu alte gazet e locale, cum ar fi Tribuna Tutovei, Viitorul, Lumina, Steaua sau chiar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1899 - 1 ianuarie 1901, iar redactor Augustin Paul,(11 ianuarie - 28 martie 1898), care semna adesea Onuță sau Dela Letca, după numele satului său natal din Ardeal, tineri profesori la Liceul Co dreanu, veniți din Ardeal și animați de spiritul naționalist a profesorilor lor Ion Popescu și Ștefan Neagoe - dând ziarului o ținută combativă, aleasă. Numărul din 1 august 1898 recapătă autoritatea ziarului care revine la conducerea sa de către un comitet de redacție, pentru ca la 2 martie 1903 (Anul IX) Vocea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o ținută combativă, aleasă. Numărul din 1 august 1898 recapătă autoritatea ziarului care revine la conducerea sa de către un comitet de redacție, pentru ca la 2 martie 1903 (Anul IX) Vocea Tuto vei să‐ și spună că este organ al Partidului Naționalist și că are deviza înscrisă chiar sub titlu: „Nimic de la jidani, ‐ nimic prin jidani, ‐ nimic cu jidanii”. În Vocea Tutovei nr. 35 din 1891, Simion Mândre scu scria: „Lupta mea de până acum n‐ a fost cu totul zădarnică. Am
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
regenerarea satelor” - de V.G.; „Cum s‐au potolit răscoalele?” - de Virgo și chiar un serial „1907” - semnat de St. Constantiniu, în numerele 39, 40 și 41 ale anului calendaristic 1907. Cu numărul din 9 septembrie 1907, ziarul apare ca ...organ naționalist ‐ în perioada 9 ianuarie 1907 - 23 august 1909, el are colaboratori de bază pe aceeași profesori Simion Mândrescu, Paul Augustin și Const. Moroșanu.. Vocea Tutovei la 20 noiembrie 1909 se recomandă ca ziar independent. Deși a avut și întreruperi în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la 11 Iulie a.c. de când scumpul dstră părinte, iubitul nostru cetățean Bârlădean, fruntașul liberal, fruntașul între fruntași patriot, blândul, dulcele și cuceritorul simpatiilor generale, fostul șef al naționalilor liberali din Bârlad, savantul profesor de Limba Latină de la Liceu, energicul și naționalistul, fost Director al Școalei Normale și înființătorul acelei școli, fostul președinte al Societăței pentru învățătura poporului român, secțiunea Tutova, care au adus sute de meseriași români împrăștiați în toată țara, a dispărut pentru totdeauna din mijlocul celor pe care i-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bugetiori, farsori, trântori, gardiști, sinecuriști, contrabandiști, propagandiști...; morții votează cu toți; întruniri cu pocniri, interpuși, bătăuși, puși, ascunși, ascultând, vociferând, bătând, raportând la stăpâni liberali, venerali, vandali, șacali: vor reușită mituită, plătită, ieșită cu sânge... Opoziția unită, cinstită, independenți, fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul, după ce urzica cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și șansele democrației în România, depind de capacitatea locuitorilor acestor țări de a ieși din comoditatea suficienței, a ignoranței și a proastelor obiceiuri. România și Basarabia trebuie să se despartă de straiele patriarhale, de poncifurile unei ideologii perimate, comuniste și naționaliste, care i-au ținut pe români în mizerie și înapoiere, făcându-i inapți să susțină examenul comparației, să întâmpine, cu folos, provocarea alterității. Diversiunea fondului autohton, conservator și intolerant, îmi pare, pe termen lung, mai nocivă decât pretinsele influențe ale
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
trebuie reformat chiar felul de a face politică în Moldova, atitudinea actanților săi față de ideea de responsabilitate publică. E necesar să definim clar criteriile după care se cuvine să judecăm partidele politice din Republica Moldova. Astăzi, lozincile de la începutul anilor ’90 - naționaliste, naiv-iluministe - nu ne sunt de nici un folos și s-a văzut că nu au mai adus voturi la ultimele alegeri. Dar marea problemă a Basarabiei rămâne, în opinia mea, factorul uman. Avem nevoie de profesioniști, de oameni calificați să facă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
personaj de frunte, implacabil și sufocant, partidul comunist multiplicat în chipurile miilor de piese componente - primi-secretari dar și membri de partid de rând („soldații anonimi” ai partidului), exact ca la Orwell -, principala caracteristică a perioadei ce a urmat, democratică și naționalistă, în Basarabia, ca și în restul spațiului ex-sovietic, este nuanța sa puternic personalizată, recte marcată de amprenta mai multor trasee de intelectuali, care au acaparat prim-planul vieții publice. Unul dintre aceștia este Ion Druță - fost scriitor disident, și, cred
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Drieu e transcrierea greșită a unor idealuri preluate pe cale livrescă. Om de cabinet, În fond, el fantasmează dramatic, apelând la memoria culturală a unui individ pentru care descoperirea teutonismului a echivalat cu o veritabilă găsire a Graalului. Căderea În jargonul naționalist și În excesele politice e o reacție la efeminata cultură politică franceză și la ignobilul obicei de a substitui comunicării directe, microfonul, așa cum face, Între alții, și Malraux. Dar spre deosebire de atâția dintre dușmanii sau chiar prietenii săi, el e gata
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de intimitate În care omul modern speră - inconștient poate - să se regăsească pe sine și să-și regăsească iluzoria stabilitate, confortul și liniștea. Apropieri și distanțări Lăsând deoparte varietatea surprinzător de largă a intimismelor (cercetătorul francez descoperă chiar o „intimitate naționalistă”, care În sport se traduce prin lăudărosul „Noi suntem cei mai buni!”, dar care, la celălalt pol, al existenței sociale și politice, conotează direct șovinismul și xenofobia!), trebuie observat că descifrarea și relevarea intimității, departe de a fi o descătușare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
istoriei lor, cum ar fi Marea Unire sau domnia lui Ștefan cel Mare. Legiferarea acestor opțiuni nu a întârziat. Momentul 1 decembrie 1918 a fost proclamat zi națională a statului deși, în varianta sa postbelică, acest simbol datora mult propagandei naționaliste din anii '70-'80. Domnitorul Ștefan cel Mare a beneficiat, la rândul său, de un prim-plan bine preparat de ideologia național-comunistă, câștigând în plus o recunoaștere supra-istorică, prin canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română. Noutăți despre trecut Memoria este
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
66. Direct implicat în politica pacifistă a Ligii Națiunilor, Constantin Kirițescu admitea că nu a putut interveni decât "cu măsură și cu circumspecție în revizuirea manualelor noastre". Cu toate precauțiile, nu a fost scutit de "acuzația neroadă" vehiculată prin ziarul naționalist "Universul" că ar fi "dat ordin să se înlăture din istoria românilor tot ce a format gloria trecutului nostru, pentru a nu supăra pe vecinii noștri cu care am purtat războaie"67. În calitate de director general al învățământului secundar, apărase în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
general nepartinic, celebrările au fost marcate de acerba competiție electorală din România acelui an. În același timp, în Republica Moldova s-au activat mize identitare disjuncte, Ștefan fiind aici, cu precădere, un simbol al independenței statale, apt să alimenteze atât curentul naționalist românesc, cât și discursul istoric regionalist, al moldovenismului 1. Autoritățile române au investit mult în "Anul Ștefan cel Mare", inclusiv în evenimente culturale externe, implicând foruri internaționale (UNESCO) și reprezentanți ai altor state (Turcia, Vatican, Grecia etc.). Toate instituțiile statului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]