1,762 matches
-
Pe acest amplasament se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv și „"industrial"” al narciselor, prin vandalism, acestea și-au restrâns foarte mult aria de apariție. Aria naturală este suprapusă sitului Natura 2000 - "Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului" și dispune de șase clase de habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri"; "Comunități de lizieră
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), măceș ("Rosa canina") sau mur ("Robus fruticosus"). La nivelul ierburilor rezervația naturală adăpostește comunități de narcise cu specii de "Narcissus poeticus" (narcisă albă), "Narcissus stellaris, Narcissus radiiflorus" (coprine) sau "Narcissus seriotinus". În arealul "Poienii Narciselor" sunt semnalate mai multe rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), măceș ("Rosa canina") sau mur ("Robus fruticosus"). La nivelul ierburilor rezervația naturală adăpostește comunități de narcise cu specii de "Narcissus poeticus" (narcisă albă), "Narcissus stellaris, Narcissus radiiflorus" (coprine) sau "Narcissus seriotinus". În arealul "Poienii Narciselor" sunt semnalate mai multe rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Ulmus laevis"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), măceș ("Rosa canina") sau mur ("Robus fruticosus"). La nivelul ierburilor rezervația naturală adăpostește comunități de narcise cu specii de "Narcissus poeticus" (narcisă albă), "Narcissus stellaris, Narcissus radiiflorus" (coprine) sau "Narcissus seriotinus". În arealul "Poienii Narciselor" sunt semnalate mai multe rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
gravă, acordată si sub mi) sau chiar mai multe pentru chitarele construite la comandă. Chitara acustică cu zece coarde, care în ultimii ani se bucură de o popularitate tot mai mare ca instrument de sine stătător, a fost inventată de Narciso Yepes. În schimb, chitarele bas folosesc cel mai frecvent patru corzi (acordate mi, la, re, sol, exact cu o octavă mai grav decât în cazul chitarei standard). Totuși, de la finele anilor șaptezeci începând, s-au răspândit tot mai mult chitarele
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
frunzele se usucă și atunci se scot tuberculii din pământ, iar depopzitarea se face în încăperi uscate și răcoroase. Ca plante tăiate au o durată de viață relativ scurtă, datorită intolerantei la căldură. De asemenea, de evitat este amestecul cu narcise, deoarece substanțele eliminate de narcise sunt dăunătoare anemonelor. Speciile de anemone sunt uneori atacate de omizi. Frecvent la anemone apar pătarea frunzelor și făinarea. Decorativ Adaugă un plus de grație și frumusețe aranjamentelor florale de primăvară, datorită culorilor vibranțe. Artă
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
se scot tuberculii din pământ, iar depopzitarea se face în încăperi uscate și răcoroase. Ca plante tăiate au o durată de viață relativ scurtă, datorită intolerantei la căldură. De asemenea, de evitat este amestecul cu narcise, deoarece substanțele eliminate de narcise sunt dăunătoare anemonelor. Speciile de anemone sunt uneori atacate de omizi. Frecvent la anemone apar pătarea frunzelor și făinarea. Decorativ Adaugă un plus de grație și frumusețe aranjamentelor florale de primăvară, datorită culorilor vibranțe. Artă Sursă de inspirație pentru pictorul
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
Doru Tufiș (câștigătorul locului I la secțiunea videoclip în 1993), Ricky Dandel (prezentatorul edițiilor 1992, 1993, 1994,1996 si 2001), interpretă Silvia Dumitrescu, realizatoarea Florentina Satmari (de al cărei nume se leagă primele ediții ale serilor de folclor ale Festivalului), Narcisa Suciu (deținătoarea premiului al III-lea la interpretare în 1997), Mălina Olinescu (premiul I la interpretare în 1997), Luminița Anghel (premiul I la interpretare în 2001), Irina Radu (director al festivalului 2002-2005), Paula Seling (câștigătoarea trofeului în 2002), Ovidiu Drugă
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
înregistrare), Corina Chiriac au reaminitit telespectatorilor melodii ca Trurli, Of, inimioară, Cântecul inimii, Poarta sărutului, După noapte vine zi, cântece cu care au participat la Cerbul de Aur. Scurte intervenții muzicale au avut și Paula Seling, Monica Anghel, Luminița Anghel, Narcisa Suciu, Mălina Olinescu, Silvia Dumitrescu și Andra, și ele premiate de-a lungul timpului la Cerb. Realizatoarea tv Florentina Satmari a povestit telespectatorilor că ideea serilor de folclor ale Cerbului a apărut în 1992 și aparține lui Dumitru Moroșanu. „Totul
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
actrițe care a practicat spectacolul de poezie și care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de școlile lui Constantin Nottara și Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuță a dat un regal de muzică și poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul "O întâmplare a ființei" din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Magda Isanos, Nicolae Labiș și Nichita Stănescu. „Eu plec cu viața mea în teatru; teatrul vine cu viața lui în viața
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
ghiocel. O substanță activă din ghiocel este numită galantamină, care, precum anticolinesteraza, putea acționa că antidot contra otrăvurilor lui Circe. Galantamina poate fi utilă în tratamentul bolii Alzheimer, deși nu este un leac; substanță apare și în alte plante, precum narcisa. 1.http://www.dmmt.ro/uploads/files/arbori arbusti/Ghiocelul.pdf
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Rodna, satul Valea Vinului. Rezervația naturală aflată în Munții Rodnei, are o suprafață de 5 ha, și reprezintă o poiană cu narcise ("Narcissus angustifolius") pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 m, într-o asociație dominată de Barba ursului. Pe muntele Saca, din masivul cristalin al Rodnei, se poate ajunge plecând din localitatea Valea Vinului, situat la 8
Poiana cu narcise de pe Masivul Saca () [Corola-website/Science/311374_a_312703]
-
a doua urmărește Valea Secii și apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul până la vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului. La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe vârful Saca, se află o poiană mare cu narcise, situată la altitudinea cea mai mare din țară (1600 m). Alături de narcise ("Narcissus angustifolius f.stellaris") întâlnim Opaița multicoloră ("Lychnis nivalis"), Crucea Pământului ("Heracleum Carpaticum") și alte specii rare.
Poiana cu narcise de pe Masivul Saca () [Corola-website/Science/311374_a_312703]
-
Dealului Popii. Drumul până la vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului. La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe vârful Saca, se află o poiană mare cu narcise, situată la altitudinea cea mai mare din țară (1600 m). Alături de narcise ("Narcissus angustifolius f.stellaris") întâlnim Opaița multicoloră ("Lychnis nivalis"), Crucea Pământului ("Heracleum Carpaticum") și alte specii rare.
Poiana cu narcise de pe Masivul Saca () [Corola-website/Science/311374_a_312703]
-
SPA) - "Munții Rodnei". În se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și biosfera”), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege, altele endemice pentru această zonă) cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotshyi"), floarea de colț ("Leontopodium alpinum"), angelica ("Angelica archangelica"), narcisă ("Narcissus stellaris"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), brioală ("Ligusticum mutellina"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), mirodea ("Hesperis nivea
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București. A publicat peste 100 de studii și mai multe lucrări de specialitate. Are contribuții importante în teoria limbii și metalexicografie. Împreună cu Narcisa Forăscu, a luat premiul Academiei Române pentru volumul "Modele de structurare semantică". Angela Vrănceanu Bidu este nora matematicianului și profesorului Gheorghe Vrânceanu. Este membră a Catedrei de Limbă Română de la Facultatea de Litere din București din anul 1961, parcurgând toate gradele
Angela Bidu-Vrănceanu () [Corola-website/Science/310893_a_312222]
-
Daminescu "DE DOR" (1990), versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac "AMOR NEBUN" (1992), versuri Mihai Maximilian, solist Adrian Daminescu "MAMĂ MOR!" (1993), versuri Mihai Maximilian, solist Aurelian Temișan "DRAGĂ TOAMNĂ" (1995), versuri Mihai Maximilian, solist Nicolae Nițescu "OHO" (1995), versuri Narcisa Tcaciuc, solist Narcisa Tcaciuc "VORBE" , versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac "BĂIEȚII DE LA MANSARDĂ" (1957), comedie muzicală, libret Alecu Popovici, (în colaborare cu Radu Serban)-Teatrul „Constantin Tănase” "REVISTA E A NOASTRĂ" (1959), spectacol de revistă,libret Bogdan Cauș si
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
1990), versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac "AMOR NEBUN" (1992), versuri Mihai Maximilian, solist Adrian Daminescu "MAMĂ MOR!" (1993), versuri Mihai Maximilian, solist Aurelian Temișan "DRAGĂ TOAMNĂ" (1995), versuri Mihai Maximilian, solist Nicolae Nițescu "OHO" (1995), versuri Narcisa Tcaciuc, solist Narcisa Tcaciuc "VORBE" , versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac "BĂIEȚII DE LA MANSARDĂ" (1957), comedie muzicală, libret Alecu Popovici, (în colaborare cu Radu Serban)-Teatrul „Constantin Tănase” "REVISTA E A NOASTRĂ" (1959), spectacol de revistă,libret Bogdan Cauș si Mihai Maximilian, (în
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale ca: țâtronul(lămâiul), leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu-se speciile specifice acestei zone din țara noastră. Peisajul (valori ecologice) Botanica conservă o specie ocrotită, de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici rușculița sau lusca. Rezervația se afla în Munții Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348 m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii și Valea Grozei. Poienile cu narcise ocupa culmea și versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
conservă o specie ocrotită, de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici rușculița sau lusca. Rezervația se afla în Munții Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348 m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii și Valea Grozei. Poienile cu narcise ocupa culmea și versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1150 si 1250 m; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vâlcoi. Rezervația este situată în partea central-sudică a Munților Metaliferi, la contactul
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
până la înșeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi. La acestea se adaugă o zona tampon ce se întinde pe o fâșie lata de circa 200 m în pădurea ce înconjoară poienile cu narcise. Față de situația din trecut, în prezent numărul de narcise s-a redus datorita pășunatului. Un efect negativ 1-a avut însă și Sărbătoarea Narciselor, organizată cu un număr mare de participanți, care au cules narcisele cu brațele, contribuind totodată la
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi. La acestea se adaugă o zona tampon ce se întinde pe o fâșie lata de circa 200 m în pădurea ce înconjoară poienile cu narcise. Față de situația din trecut, în prezent numărul de narcise s-a redus datorita pășunatului. Un efect negativ 1-a avut însă și Sărbătoarea Narciselor, organizată cu un număr mare de participanți, care au cules narcisele cu brațele, contribuind totodată la bătătorirea solului, cu efecte defavorabile asupra dezvoltării ulterioare a
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
se întinde pe o fâșie lata de circa 200 m în pădurea ce înconjoară poienile cu narcise. Față de situația din trecut, în prezent numărul de narcise s-a redus datorita pășunatului. Un efect negativ 1-a avut însă și Sărbătoarea Narciselor, organizată cu un număr mare de participanți, care au cules narcisele cu brațele, contribuind totodată la bătătorirea solului, cu efecte defavorabile asupra dezvoltării ulterioare a plantelor. Cea mai importantă ramură agricolă ce se practică pe scară mai largă este creșterea
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]