10,006 matches
-
o viață ușoară, dar toți erau oameni harnici și munceau cu sârg, erau prieteni și erau plini de zel.” De aici povestea continuă alaturi de familii, soții, copii, cu toate aventurile sale și se întoarce acolo de unde plecase, la satul natal, Sebeșul de Sus, pe care îl regăsim neschimbat în amintirile lui nea Mitică și străin totodată în reîntâlnirea după o jumătate de secol. Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - o carte rănită de înstrăinare / Tatiana Scurtu Munteanu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_ranita_de_instrainare.html [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
-a, se vor desfășura la Alexandria și la Siliștea Gumești, în ziua de 23 septembrie 2011, în colaborare cu Consiliul Local și Primăria Comunei Siliștea Gumești și Bibliotecă Județeană „Marin Preda” Teleorman. Manifestările de la Siliștea Gumești vor cuprinde: vizitarea casei natale a scriitorului Marin Preda; vizitarea Centrului Memorial „Marin Preda”; colocviul „Marin Preda - incomod și actual?”; decernarea premiilor concursului; lansarea unor cărți și lecturi publice. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman asigura finanțarea implicată de organizarea și derularea
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_concursul_national_de_proza_marin_preda_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]
-
cântec! Aici, pe vatra românească străveche, unde râurile și cerul de deasupra lor se împart în brațe care au stat întinse goale spre frați în răstimpurile istoriei și stau asemenea și azi, s-a ivit formația muzicală „Millenium”. Așezământul lui natal e Chișinău, sub o cupolă de circ, data e aprilie 1997, iar compozitorul și aranjorul Vlad Gorgos era atunci florarul, căci a îmbuchetat fragezi și fermecați boboci cu duh și glas. Erau suavi, udați cu rouă și mistuiți în lumină
MILLENIUM. AUR FLUID DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396823111.html [Corola-blog/BlogPost/354112_a_355441]
-
calea exilului cu speranța împlinirii unui vis. Personajul principal, grație unei memorii deosebite, are adânc întipărit în amintire momentele importante care i-au marcat existența. După o viață petrecută în exil, păstrează ca pe o „icoană vie” în minte, locurile natale, obiceiurile din țara de origine (România), numele celor din satul copilăriei. Nimic nu este uitat, dimpotrivă, odată cu trecerea timpului amintirile capătă mai mult farmec, mai multă însemnătate. „Lui nea Mitică îi este dor de locul unde s-a născut și
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
ca un izvor ce-și caută matca... mereu neliniștit, zbuciumat. Amintirile legate de un loc niciodată uitat... nu pot fi decât cu : „munți împăduriți și codri falnici”... aceasta fiind imaginea rămasă nealterată în sufletul românului nea Mitică. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, îi fac sufletul să vibreze și să lăcrimeze în același timp. „Multe am vorbit în acea zi cu Dumitru Sinu despre locurile sale natale, despre Sebeșul de Sus din Mărginime, despre oamenii lui și despre spiritul lor
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
aceasta fiind imaginea rămasă nealterată în sufletul românului nea Mitică. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, îi fac sufletul să vibreze și să lăcrimeze în același timp. „Multe am vorbit în acea zi cu Dumitru Sinu despre locurile sale natale, despre Sebeșul de Sus din Mărginime, despre oamenii lui și despre spiritul lor, dar n-am văzut nicicând mai multă bucurie și vioiciune în ochii lui ca atunci când mi-a povestit despre obiceiurile pe care nu le uitase, despre tradițiile
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
lor, „conștiințe amenințate” care au curajul să-și ducă până la capăt - cu demnitate - existența labirintică. Autorul Octavian Curpaș, mânuitor dibaci al cuvântului scris, stâpânind bine arta reportajului, își ține în frâu sentimentele ce-l ademenesc spre timpuri trecute, spre locurile natale pline de poezie și iubire (trăiri ce-l încolțesc, asemenea unei „haite de lupi” flămânde...), și oferă cititorului „povestea” învăluită în aerul misterios al dimineților însorite și aerul tare al munților peste a căror creste se lasă amurgul.... Referință Bibliografică
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
De asemenea, acțiunea din “Moarte pe Nil” (considerat ca fiind printre cele mai bune zece romane polițiste ale tuturor timpurilor) se petrece în Egipt, iar “Crima din Mesopotamia” (1936), în Iraq. Acțiunea din alte romane este localizată în Devon, locul natal al autoarei. În loc de epilog În timpul vieții, Agatha Christie a vândut peste 300 de milioane de cărți. Ziarele anilor ‘50 avansau cifre diferite în privința averii ei, estimând că aceasta câștiga în jur de 100.000 de lire sterline pe an. Rămâne
UN NUME SINONIM CU BESTSELLER-UL POLIŢIST BRITANIC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Agatha_christie_un_nume_sinonim_cu_bestseller_ul_politist_britanic.html [Corola-blog/BlogPost/350478_a_351807]
-
Cristian Gabriel GromanLondra , măi 2013... VII. "INTERVIUL SĂPTĂMÂNII" - INVITAT - CRISTIAN GABRIEL GROMAN, de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 818 din 28 martie 2013. "Interviul săptămânii", un interviu realizat de Cristina Dinu, la Televiziunea Columna din Târgoviște, orașul meu natal...Un interviu (cu mine) despre "gânduri", despre viață grea printre străini, despre prieteni de suflet, despre planuri de viitor... Puteți urmări acest interviu, accesând link-ul de mai jos... Vizionare plăcută!!! http://www.youtube.com/watch?v=LNmm2rnLWjI Foto: Columna
CRISTIAN GABRIEL GROMAN by http://confluente.ro/articole/cristian_gabriel_groman/canal [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
urmări acest interviu, accesând link-ul de mai jos... Vizionare plăcută!!! http://www.youtube.com/watch?v=LNmm2rnLWjI Foto: Columna TV Târgoviște ... Citește mai mult "Interviul săptămânii", un interviu realizat de Cristina Dinu, la Televiziunea Columna din Târgoviște, orașul meu natal...Un interviu (cu mine) despre "gânduri", despre viață grea printre străini, despre prieteni de suflet, despre planuri de viitor...Puteți urmări acest interviu, accesând link-ul de mai jos...Vizionare plăcută!!!http://www.youtube.com/watch?v=LNmm2rnLWjIFoto: Columna TV
CRISTIAN GABRIEL GROMAN by http://confluente.ro/articole/cristian_gabriel_groman/canal [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
Oradea, iar în anul 2002 pe cel al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu!... Nu pot să uit faptul că, în mare parte, i se datorează reînființarea - la 12 Decembrie anul 1992 - (a) Mitropoliei Basarabiei, neuitând, astfel, nici o clipă, locurile sale natale încărcate de istorie, cultură și spiritualitate tot românească!... Spicuind doar frânturi, la toate acestea și la multe altele, mă gândeam în timpul slujbei înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre românești, promotor și apărător al valorilor culturii și
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1336390508.html [Corola-blog/BlogPost/358613_a_359942]
-
doi copii au rămas orfani de ambii părinți. Evenimentul de azi este deznodământul unor conflicte pre-existente, nesoluționate. Daniel și Gabriela s-au cunoscut în Austria în urmă cu cinci ani și în anul 2002 s-au căsătorit în Oradea, orașul natal al Gabrielei (numele ei de față a fost Ardelean). La aproximativ doi ani după căsătorie, Daniel începe să o bănuiască pe soția lui de relații extraconjugale. Pe fondul acestor suspiciuni încep conflictele în familie. Cei doi apelează chiar și la
FOCURI DE ARMA CURMA VIATA UNUI CUPLU DE ROMANI DIN ARIZONA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Focuri_de_arma_curma_viata_unui_cuplu_de_romani_din_arizona_.html [Corola-blog/BlogPost/361442_a_362771]
-
au prins viață prin cărțile recente: 43 (2014), În mâna destinului (2015), Împlinire prin iubire (2015) și Pădureni - vatră de istorie și cultură (2015). Implicându-se recent și într-o lăudabilă acțiune „caritabilă” a colectării de cărți pentru biblioteca comunei natale Pădureni de Vaslui (Campania „Copiii din comuna mea doresc să te citească”), prin aceste apariții editoriale, Olguța Luncașu Trifan vitaminizează cultura locală, dacă mai era nevoie, cunoscut fiind faptul că aici timpul se măsoară-n fapte de cultură și civilizație
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olgu%C5%A3a_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
viață de om: „Te rog să-mi dai un strop de timp, cu/ împrumut.” (Rugă către Tine). Sub același imperiu al lui Cronos, gândul se răsucește „înapoi în timp...”, cum zice autoarea în alt „capitol”, înspre părinți, copilărie, vatra satului natal. Unele versuri au aroma imaginilor idilic-paseiste, valorificate în creațiile lor de către sămănătoriștii Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Ștefan O. Iosif, altele tind spre imagistica tradiționalismului interbelic din creațiile lui Ion Pillat.[...] Împărtășesc optimismul creator al autoarei Olguța Luncașu Trifan și cred
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olgu%C5%A3a_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
nivel standard. Vai, a mișcat! Din acea clipă, omul are totala libertate de a-și completa folderele în funcție de propria voință, moșteniri genetice, împins/ajutat/asistat/educat de mama, tata, bunica, bunicul, educatoare, învățătoare, diverși profesori, prieteni, în funcție de continent, țară, loc natal, interese etc. Unii l-au și cântărit. Se ceartă și acum dacă are 0,01 sau 21 sau 23 sau 69,5 grame. Câtă precizie ! Atâta nebunie! Ultima oră! a. Ne-am procopsit! Asteroidul 7986, supranumit recent România, aflat pe
TABLETA DE WEEKEND (4): CINCIZECIMEA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_4_sergiu_gabureac_1338721550.html [Corola-blog/BlogPost/358271_a_359600]
-
a colectivului în promovarea culturii și literaturii române în rândul cititorilor vâlceni." Recitaluri de poezie dedicate Zilei Limbii Române au prezentat LAVINIA HUTISORU DUMITRIU - din București, prezentă în proiectele STARPRESS și actorul CRISTIAN ALEXANDRESCU. Când trăiești departe de țara ta natală, veștile bune, venite din locurile unde ai respirat odinioară, îți aduc o mare bucurie în suflet. Sunt ca o adiere caldă de primăvară peste coline înghețate. Și pentru prozatoarea Elena Buică din Toronto-Canada, invitația de a participa la manifestările dedicate
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
această seară, / pentru că la miezul nopții / vine îngerul... («Schimbarea la față» - SOrd, II, 75 sq.). Presentimentul thanatic se amplifică, dar dinspre o adevărată „măreție a frigului“ existențial: Înfășurat într-un val, / strângând în brațe un pește, / simt malul cu iarbă natal / cum mă izbește. / Înfășurat într-un corp, / strângând în sine un cuget, / mi-e strigătul orb / lovit de un muget. // Înfășurat într-un semn / cu gura pe-o cifră, / te-aud cum mă chemi / dulce hidră. («Marină» - SOrd, II, 82
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
de ani, numele Pârcălabu și Plăieșu erau la fel de numeroase în Greblești cum sunt astăzi numele Boromiz, Cojocaru, Frântu, Fetelea, Hereșanu, Mandea, Rebegel, Sporiș, Șandru, Teșcuț sau Ureche. Întotdeauna am fost fascinat de savoa- rea și pitorescul poreclelor din satul meu natal, care, se-nțelege, erau (și încă mai sunt) mult mai numeroase decât numele de familie. Existența atâtor porecle, nu numai în Greblești, ci în toată Țara Loviștei, se explică prin frec- vența mare a unor nume de familie, fapt care
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
mai ales că, de când am plecat la facultate și până azi, au apărut pore- cle noi, semn tocmai al dinamismului de care vorbeam. Pe lângă poreclele deja menționate, iată și altele, doar o parte din mulțimea care există în satul meu natal, Greblești, care a rămas până astăzi cel mai mare sat din Loviștea argeșeană: Arbagic, Ațâfelnic, Babacioacă, Babu, Băgan, Bălălău, Bălucian, Beșarcă, Bicosu, Bircașu, Birbi, Biță, Blănete, Blidu, Boactăru, Bohanțu, Boncu, Bort, Botoșaru, Briceag, Bulearcă, Brumă, Budili, Buftea, Bulfu, Buliman, Butie
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
dis¬cu¬ția dintre doi localnici să fie convins, în mod eronat, desigur, că ei vorbesc despre două per¬soane diferite, când de fapt acestea sunt una și aceeași persoană. Cele mai multe dintre poreclele atât de pitorești folosite în satul meu natal, și în ge-ne- ral - în Loviște, provin din tendința naturală a lovișteanului de a caracteriza cât mai suges- tiv o anumită persoană, ținând seama de par¬ti¬cularitățile fizice, ticurile verbale, com¬por¬¬ta- mentul, obiceiurile, apucăturile sau defec¬tele
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
ea la rândul ei pusese câteva: Childirușa, Păloaina lu’ Titu, spre exemplu, de, ce să-i faci, se-nvârte roata ! Contextual, am explicat deja unele porecle la care am apelat până aici. Iată acum explicațiile altor porecle din satul meu natal, Greblești: Boactăru (Dumitru Șandru) - om mătă¬hălos, cu capul mare și fălcile proeminente și cărnoase, care-i atârnau și se mișcau în ritmul mersului; Briceag (Ion Gârtonea) - purta la chimir un briceag special, cu plăsele de sidef, bine ascuțit, pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
e cerul a lucrurilor aerul, misterul universului nemărginirea a stelelor depărtarea, veșnicia, sclipirea ... culoarea cerului e-azurul a rugăciunii umilința a ochiului zarea a humii-așteptarea tihna, plecarea ... zbuciumul mării-i furtuna corăbiei pe hulă catargul înaintând spre senin a casei natale pragul dorul întoarcerii, lin ... lacrima Domnului e omul păcatul, pământul, stelele, a graiului cuvântul a suferinței uitarea tăcerea, îndurarea ... rostul credinței e Cerul împărăția, calea, misterul firea și pacea întru Domnul uneori ruga, teroarea de a întârzia plecarea ... păcatul trebuie
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
dorula pietrei stâncaa râului locul deschisalbia, lunca ...lacrima zborului e cerula lucrurilor aerul, misterul universului nemărginireaa stelelor depărtarea,veșnicia, sclipirea ...culoarea cerului e-azurula rugăciunii umilințaa ochiului zareaa humii-așteptareatihna, plecarea ...zbuciumul mării-i furtunacorăbiei pe hulă catargul înaintând spre senina casei natale praguldorul întoarcerii, lin ...lacrima Domnului e omulpăcatul, pământul, stelele,a graiului cuvântula suferinței uitareatăcerea, îndurarea ...rostul credinței e Cerulîmpărăția, calea, misterulfirea și pacea întru Domnuluneori ruga, teroareade a întârzia plecarea ...păcatul trebuie să fie... III. ÎNTÂMPLARE..., de George Nicolae Podișor
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
niște studenți conștiincioși ca Ema și Naranbaatar nu era însă ceva dificil. Au finalizat facultatea cu note mari. Ĩn țară, ar fi primit locuri foarte bune de lucru, prin repartiție guvernamentală. Dar Naranbaatar dorea să se întoarcă în patria sa natală. Statul său plătise pentru pregătirea și instruirea sa și el trebuia să-și facă datoria - să lucreze la stația meteorologică aflată pe vârful muntelui, dar să-și ajute și familia la muncile specifice comunității în care trăia. .......................................................................................... Ajunseră târziu pe
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1456858971.html [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
din vârf o fi altfel... și cu Naranbaatar...“. Zilele următoare se desfășurară în același ritm. Emei începu să-i fie dor de Naranbaatar, de mama sa, de oamenii apropiați și de locurile cunoscute... de forfota capitalei și a orașului său natal. Ĩi lipsea ritmul acestuia, clădirile... Mama sa îi spusese că este greu printre străini, că dragostea soțului său, nu îi va fi de ajuns... Nu am ascultat cuvântul ei și sufăr acum”, gândi Ema. Nu știu cum voi rezista aici”. Mama sa
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1456858971.html [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]