2,913 matches
-
obligatorii. Apare o cianoză asociată cu alimentația. Copiii mai mari pot înghiți alimentele între respirații, cea ce este menționată ca o "alimentație canină." Vorbirea este caracteristic hipernazală și există o hiposmie. La examenul fizic, se constată absența nasului extern, septului nazal și a sinusurilor. Sunt adesea asociate anomalii ale sistemului nervos central. În ciuda anomaliilor cerebrale descrise, dezvoltarea psihomotorie poate fi normală. Pot fi, de asemenea, asociate anomalii ale ochiului, inclusiv anoftalmia sau hipoplazia orbitelor. Examinările radiologice pun în evidență o agenezie
Arinie () [Corola-website/Science/326503_a_327832]
-
sinusurilor. Sunt adesea asociate anomalii ale sistemului nervos central. În ciuda anomaliilor cerebrale descrise, dezvoltarea psihomotorie poate fi normală. Pot fi, de asemenea, asociate anomalii ale ochiului, inclusiv anoftalmia sau hipoplazia orbitelor. Examinările radiologice pun în evidență o agenezie a oaselor nazale, o absență totală a cavității nazale, care este înlocuită cu o masă osoasă. Sinusurile maxilare sunt absente, sacii lacrimali sunt prezenți, dar căile lacrimale pot fi obstruate. Anormalitățile embriologice sunt cauzate probabil de eșecul placodelor nazale de a se invagina
Arinie () [Corola-website/Science/326503_a_327832]
-
sistemului nervos central. În ciuda anomaliilor cerebrale descrise, dezvoltarea psihomotorie poate fi normală. Pot fi, de asemenea, asociate anomalii ale ochiului, inclusiv anoftalmia sau hipoplazia orbitelor. Examinările radiologice pun în evidență o agenezie a oaselor nazale, o absență totală a cavității nazale, care este înlocuită cu o masă osoasă. Sinusurile maxilare sunt absente, sacii lacrimali sunt prezenți, dar căile lacrimale pot fi obstruate. Anormalitățile embriologice sunt cauzate probabil de eșecul placodelor nazale de a se invagina în timpul săptămânii a cincea a dezvoltării
Arinie () [Corola-website/Science/326503_a_327832]
-
o agenezie a oaselor nazale, o absență totală a cavității nazale, care este înlocuită cu o masă osoasă. Sinusurile maxilare sunt absente, sacii lacrimali sunt prezenți, dar căile lacrimale pot fi obstruate. Anormalitățile embriologice sunt cauzate probabil de eșecul placodelor nazale de a se invagina în timpul săptămânii a cincea a dezvoltării fetale. Arinia este, în general, sporadică și poate să apară fie ca un defect izolat sau în asociere cu alte anomalii faciale și cerebrale. Au fost, de asemenea rapoarte asociații
Arinie () [Corola-website/Science/326503_a_327832]
-
arterele ciliare lungi și ciliare anterioare, care formează la periferia sa un mare cerc arterial ("circulus arteriosus iridis major"). Irisul este inervat de nervii ciliari scurți, ramuri din ganglionul ciliar (sau oftalmic) și de nervii ciliari lungi, ramuri ale nervului nazal. Natura influxului luminos sau distanța de obiectul privit provoacă, pe cale reflexă, contracția sau relaxarea mușchilor irisului, reflex căutat frecvent în cadrul examenului clinic.
Iris (anatomie) () [Corola-website/Science/310450_a_311779]
-
stabili o diferență de presiune între urechea medie și mediul înconjurător. Această presiune expune timpanul la riscul de a se sparge dacă nu este depresurizat. Acesta este unul dintre rolurile trompei lui Eustachio, prin intermediul căreia urechea medie comunică cu cavitatea nazală (faringe). Urechea internă cuprinde atât organul de auz (cochilia sau melcul), cât și aparatul vestibular, un organ de echilibru format din trei canale semicirculare și vestibul. Cochilia este o cavitate umplută cu endolimfă, un lichid fluid care primește undele sonore
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
o clinică de anestezie și terapie intensivă. Practicianul trebuie să aibă cunoștințe temeinice de resuscitate cardio-respiratorie, intubație oro-traheală sau chiar nazo-traheală, tehnica montarii branulei venoase, a administrarii oxigenului pe masca simplă sau cu mască facială și balon Ruben, cu ochelarii nazali, inserția pipei Guedel, tehnica injectării lente sau rapide (în urgențe!). În tehnica inhalosedării trebuie să se țină cont de nenumărate aspecte: fiziologice, anatomice, antecedentele personale patologice ale pacientului. Titrarea N2O trebuie realizată de la caz la caz în funcție de vârstă, patologie asociată
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
bolnavul va face pauză alimentară și lichidiană de 3-4 ore. În cazul suprasedării, trebuie identificate prompt semnele clinice și luate măsurile care se împun: în cazul în care pacientul prezintă respirație orală, acesta va fi rugat să revină la respirația nazală, dacă apare senzația de greață și disconfort se va scădea N2O cu 0,5 litri/min. Dacă pacientul devine necooperant, plânge sau râde se va crește concentrația de N2O. Între complicațiile manevrei se numără: hipersalivație aparentă, transpirație exegerată, frison, modificarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
aceea cabinetele stomatologice trebuie să fie dotatate cu monitor pentru monitorizarea funcțiilor vitale), administrarea de Hemisuccinat de Hidrocortizon, 100 -500 mg intravenos, în funcție de gravitatea cazului, Gluconat de Ca 10% 10 ml, oxigenoterapie cu oxigen 100% administrat de masca sau canula nazală, Adrenalina 0,3 mg (0,3 ml din fiola) administrată subcutan la fiecare 10-20 minute, intravenos: 0,1-0,5 mg (0,1-0,5 ml din fiola) administrată lent diluată în 10 ml soluție ser fiziologic sau per lingual 1 mg
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
congenitală, contribuie prin tulburările respiratorii cronice la geneza unor dismorfisme faciale și alveolo-dentare. Acest aspect se întâlnește în special la copii, având implicații majore estetice și funcționale, dar și la adulți prin generarea unor tulburări de masticație și digestie. Fosele nazale, prin aspectele anatomice normale, permit trecerea aerului către rinofaringe. În cazul apariției unor modificări prin îngustarea calibrului foselor nazale sau blocarea posterioară a orificiilor coanale, se generează tulburări de dezvoltare a masivului facial și, implicit, a aparatului alveolo-dentar. Leziunile malformative
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la copii, având implicații majore estetice și funcționale, dar și la adulți prin generarea unor tulburări de masticație și digestie. Fosele nazale, prin aspectele anatomice normale, permit trecerea aerului către rinofaringe. În cazul apariției unor modificări prin îngustarea calibrului foselor nazale sau blocarea posterioară a orificiilor coanale, se generează tulburări de dezvoltare a masivului facial și, implicit, a aparatului alveolo-dentar. Leziunile malformative de tipul imperforațiilor coanale, despicăturilor labio-velo-palatine pot genera modificări atât estetice, cât și funcționale importante la copil, în special
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
special la nivelul aparatului dento-alveolar și al bolții palatine, ca și al cavității bucale. Lipsa corectă de ventilație generează o dezvoltare dezarmonioasă staturo-ponderală. Principalele leziuni anatomo-clinice existente la nivel rinosinusal și rinofaringian cauzatoare de malformații dentare sunt: -deviații de sept nazal, -rinita cronică hipertrofică, -malformații labio-velopalatine. -adenoidită cronică. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE Palatul primitiv este format din toate structurile situate anterior de foramenul incisiv. Palatul secundar este compus din structurile situate între foramenul incisiv și uvulă. Palatul dur este inclus
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
primar, în regiunea situată anterior de foramenul incisiv. Despicatura palatului moale este, de fapt, a palatului secundar, considerată a fi o despicatură parțială. În săptămâna a V-a de dezvoltare, începe unirea pe linia mediană a structurilor mezenchinale. Anterior, proeminențele nazale mediane fuzionează, formând procesul palatin median din care se dezvoltă palatul primar. Posterior procesele palatine laterale se unesc cu septul nazal median, formând palatul secundar. Închiderea palatului se realizează succesiv din anterior spre posterior. Dezvoltarea și închiderea palatului primar se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
despicatură parțială. În săptămâna a V-a de dezvoltare, începe unirea pe linia mediană a structurilor mezenchinale. Anterior, proeminențele nazale mediane fuzionează, formând procesul palatin median din care se dezvoltă palatul primar. Posterior procesele palatine laterale se unesc cu septul nazal median, formând palatul secundar. Închiderea palatului se realizează succesiv din anterior spre posterior. Dezvoltarea și închiderea palatului primar se realizează între săptămâna V-VIII. La pacienții cu sindromul Pierre Robin există deficiența în procesul de coborâre a limbii printre foițele
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
unei sau alteia din burjonii faciali. La începutul lunii a doua, morfogeneza feței continuă cu modificările dezvoltării aparatului olfactiv. Epiblastul, ce cuprinde partea inferioară a burjonului frontal la nivelul marginii stomodaeumului, se compactează în două placarde olfactive, ce devin fosele nazale. Marginile gutierelor se vor compacta și vor proemina în afară pentru formarea a doi burjoni nazali laterali și mediali, separați de un șanț la nivelul liniei mediane a burjonului frontal. Configurația definitivă a feței se realizează odată cu confluarea burjonilor nazali
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dezvoltării aparatului olfactiv. Epiblastul, ce cuprinde partea inferioară a burjonului frontal la nivelul marginii stomodaeumului, se compactează în două placarde olfactive, ce devin fosele nazale. Marginile gutierelor se vor compacta și vor proemina în afară pentru formarea a doi burjoni nazali laterali și mediali, separați de un șanț la nivelul liniei mediane a burjonului frontal. Configurația definitivă a feței se realizează odată cu confluarea burjonilor nazali între ei sau cu burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nazale. Marginile gutierelor se vor compacta și vor proemina în afară pentru formarea a doi burjoni nazali laterali și mediali, separați de un șanț la nivelul liniei mediane a burjonului frontal. Configurația definitivă a feței se realizează odată cu confluarea burjonilor nazali între ei sau cu burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în afară pentru formarea a doi burjoni nazali laterali și mediali, separați de un șanț la nivelul liniei mediane a burjonului frontal. Configurația definitivă a feței se realizează odată cu confluarea burjonilor nazali între ei sau cu burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mediane a burjonului frontal. Configurația definitivă a feței se realizează odată cu confluarea burjonilor nazali între ei sau cu burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine. Se produce o sudură prin afrontarea învelișurilor epigastrice, defectele acestor suturi stând la originea fantelor labiale (buza despicată). Unirea burjonilor la nivelul regiunii paraaxiale a buzei superioare explică caracterul cvasistereotipic al malformațiilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a buzei superioare explică caracterul cvasistereotipic al malformațiilor ce contrastează cu variabilitatea externa a fisurilor faciale prin defect de confluență a burjonilor primordiali. Morfogeneza feței se încheie la începutul săptămânii a 6-a prin dezvoltarea palatului posterior și constituirea foselor nazale definitive. Burjonii maxilari superior dau naștere la procesele palatine, ce se vor îndrepta unul către altul și se vor suda pe linia median în a 8-a săptămână, formând palatul secundar. Sutura începe la nivelul canalului incisiv la marginea posterioară
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nivelul canalului incisiv la marginea posterioară a palatului primar (șanțul palatin al masivului median) și care se continuă din față în spate până la luetă. Din bolta stomadaeumului, formată din burjonul frontal, în spatele masivului median, se formează o creastă verticală (septul nazal), ce coboară să întâlnească procesele palatine, sudându-se între ele și separând fosele nazale. Defectul de sudură a proceselor palatine determină o fantă palatină ce poate fi izolată sau să acompanieze buza despicată. (5,15) Dezvoltarea embrionară a feței se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și care se continuă din față în spate până la luetă. Din bolta stomadaeumului, formată din burjonul frontal, în spatele masivului median, se formează o creastă verticală (septul nazal), ce coboară să întâlnească procesele palatine, sudându-se între ele și separând fosele nazale. Defectul de sudură a proceselor palatine determină o fantă palatină ce poate fi izolată sau să acompanieze buza despicată. (5,15) Dezvoltarea embrionară a feței se realizează prin fuzionarea celor două procese maxilare, mandibulare, și a procesului fronto-nazal. Despicatura labio-velo-palatină
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
maxilare, mandibulare, și a procesului fronto-nazal. Despicatura labio-velo-palatină rezultă, în cazul lipsei de fuziune a proceselor maxilare, cu procesele fronto-nazal și intermaxilar. În cazul acestei malformații, participă mai mulți factori ca cei externi înconjurători și cei genetici. În cazul deformărilor nazale la pacienții cu despicături labio-velo-palatine, acestea se datoresc deficiențelor musculare sau hipoplaziei și asimetriei scheletale. Se remarcă, de asemenea, o inserție deficitară a cartilajelor alare la nivelul amperturii, cu determinarea latero-deviației piramidei nazale. Inserția cartilajelor alare la baza septului deviat
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
înconjurători și cei genetici. În cazul deformărilor nazale la pacienții cu despicături labio-velo-palatine, acestea se datoresc deficiențelor musculare sau hipoplaziei și asimetriei scheletale. Se remarcă, de asemenea, o inserție deficitară a cartilajelor alare la nivelul amperturii, cu determinarea latero-deviației piramidei nazale. Inserția cartilajelor alare la baza septului deviat, alături de columela ce este mai scurtă, determină aspectul deviat al nasului în cazul despicăturilor labio-velo-palatine. Adesea, de partea despicăturilor unilaterale, cornetul inferior este hipertrofiat, determinând obstrucția nazală mai accentuată de partea despicăturii. Palatul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]