7,582 matches
-
nu s-a pornit de la „mari teorii”, pe marginea datelor culese s-au făcut eforturi de elaborare de microteorii. Un exemplu elocvent îl constituie teoriile bazate pe investigații concrete, elaborate în această perioadă, cu privire la așteptările de rol, care susțin că neînțelegerile și divorțurile pot fi explicate în mare măsură prin diferența dintre rolul anticipat al vieții de familie și situația reală din căsnicie, adică diferența dintre „la ce s-a așteptat” și „ce a găsit”. Astfel încât nu atât lipsa de teoretizare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nucleul factorial al reușitei este mult mai greu de circumscris; b) nu există osimetrie între factorii ce conduc la tensiuni grave în familie și cei ce asigură reușita.Consumul exagerat de alcool, de exemplu, duce aproape cu necesitate la grave neînțelegeri și destrămări (legale sau nu) în familie, dar absența lui nu înseamnă automat reușita (și cu atât mai mult fericirea) în familie. Condiția erotico-sexuală este poate mai decisivă, „mai simetrică”, în sensul că nepotrivirea duce direct sau indirect la tensiuni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sine, ele aflându-se într-o țesătură fină de intercondiționări: banii pot fi mai puțini din cauza băuturii, refugiul în alcool poate fi determinat de o condiție materială mizeră, șomaj, boală. În același timp, „discuțiile contradictorii” pot fi un efect al neînțelegerilor pe teme de participare la sarcinile casnice. În propunerea mea de nuclee sindromice, am avut în vedere mai ales factori ce pot fi sub controlul celor doi, variabile ce țin de interiorul familiei, și mai puțin de exterior. Deși aflate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
controlul celor doi, variabile ce țin de interiorul familiei, și mai puțin de exterior. Deși aflate în conexiune, problemele cu care se confruntă familia - dintre care în țările mai puțin dezvoltate, lipsa banilor - nu trebuie confundate cu motivele grave de neînțelegere. Potențialul tensional este prezent în orice cuplu și familie. Înțelepciunea celor care vor să păstreze mariajul este de a evita ca tensiunile să se manifeste la cote maxime și să se transforme în conflicte sau, dacă acest lucru s-a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pasiv, dar optimist de a aștepta să se îmbunătățească situația. Persoana loială partenerului său și statutului său marital speră și, eventual, se roagă ca lucrurile să se rezolve de la sine. Acest tip de răspuns este caracteristic indivizilor care consideră că neînțelegerile nu sunt grave, nu trăiesc insatisfacția la cote înalte și, oricum, nu prea văd alte variante. • Neglijarea (neglect) este tot o așteptare pasivă, dar neînsoțită de speranța de mai bine, ci, dimpotrivă, de gândul că relația tot se va sfârși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aparență pozitivă, ascunde serioase riscuri de disrupție, fiindcă ea este adesea acompaniată de falsa percepție din partea celuilalt: tu crezi că ești loial cu partenerul (și declari ca atare), dar odată întrebat, acesta va răspunde că nu a simțit așa ceva. Oricum, neînțelegerile grave din familie, nerezolvarea lor, însoțite de insatisfacții cronice sau episoade emoționale tulburătoare, conduc, în cele din urmă, la disoluția cuplului, chiar dacă nu întotdeauna aceasta înseamnă separare legală. 6.4. Ciclul vieții familialetc " 6.4. Ciclul vieții familiale" Un traseu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
directă a divorțului, dar și o variabilă intermediară, în sensul că ea cumulează efectele unor factori sociali și psihologici (situație materială precară, incompatibilitate de statut educațional, consum de alcool, lipsă de afectivitate, mentalitate de dominanță etc.), fiind rezultatul unor grave neînțelegeri pe care le întreține și le amplifică. Într-adevăr, un număr impresionant de studii arată că majoritatea bărbaților care își bat nevestele consumă și abuzează de alcool. Consumul exagerat de alcool (și alte droguri) conduce în general la agresivitate, atât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trebuie să fie tratat și cultivat ca atare, după toate normele optimului social, susținut de atuul că, în afara calculului rece, funcționează ca suport genetic altruismul consangvin. O serie de cercetări demonstrează că la majoritatea familiilor, chiar dacă nu sunt ferite de neînțelegeri și probleme, răspunsul nu este abuziv, ci unul de solidaritate și înțelegere autentică. Într-o investigație recentă, M. Warr și C. Ellison (2000), punând în paralel temerile și îngrijorările față de siguranța propriei persoane în fața criminalității (atacuri fizice pe stradă, răpiri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nimeni nu mai este acuzat de neglijarea familiei, de impotență, de adulter sau de alte vicii sau deficiențe este un mare câștig pe linia libertății individuale și a dreptului la intimitate. Cei doi parteneri nu sunt obligați nici măcar să invoce neînțelegerile, deci să le facă publice, ci pur și simplu declară că vor să divorțeze. Acest tip de divorț promovează egalitatea și echitatea. „Virtutea” și loialitatea nu mai trebuie să fie răsplătite financiar și nu se pornește de la obligativitatea ca după
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu acumularea de capital marital. Investițiile psihologice în mariaj (atașament, sentimente, grija față de ceilalți membri ai familiei etc.) au mecanisme și efecte asemănătoare investițiilor economico-monetare: angajându-te mai mult intelectual și emoțional, te costă mai mult despărțirea; atunci când percepi însă neînțelegeri grave și o eventuală ruptură, nu te angajezi psihic în prea mare măsură. Se pare că o variabilă independentă importantă pentru mărimea investițiilor psihologice este atitudinea față de divorț. Dacă ea este restrictivă, atunci investițiile vor fi mari. Astfel, atitudinea față de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
foarte accentuat și individul este presat de rude și comunitate -, dar în general factorii descriși de sociologi, antropologi și nu de puține ori și cei identificați de psihologi acționează indirect asupra partenerilor. Ei se traduc în probleme ce duc la neînțelegeri și tensiuni în cuplu. Unele dintre aceste mecanisme de trecere de la factorii „obiectivi” la cei „subiectivi” au fost deja descrise, altele urmează în pasajele următoare. 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporaltc " 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal" În
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sarcinilor gospodărești, violența verbală și fizică, gelozia, infidelitatea (vezi 5.3.2.). Într-o cercetare asupra tinerei familii, alături de aceste motivații, A. Bejan și D. Buruiană (1989) descoperă că și dimensiunea „preferințe diferite în petrecerea timpului liber” este foarte importantă. Neînțelegerile și tensiunile din viața matrimonială se acumulează, gestează și se manifestă mai mult sau mai puțin exploziv, recurent sau foarte rar și uneori decisiv. Literatura de specialitate insistă că despărțirea (de fapt sau de drept) are în spate o istorie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este afectată mai mult (negativ) la familiile cu conflicte decât la cele monoparentale (Cooper et al., 1983). Însă și alte comportamente ale sinelui și personalității sunt negativizate mai pronunțat în familiile cu tensiuni majore decât în cele monoparentale. Când la neînțelegerile grave din cuplu se adaugă abandonul, abuzul, uneori sexual, față de copii sau dereglările mentale, apare limpede pericolul pentru sănătatea fizică și psihică a copiilor. Pe drept cuvânt, se consideră că mediul cel mai propice al dezvoltării tinerelor ființe umane este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate oferi. Neîndoielniccăreacțiile lor la întreaga dezvoltare a familiei reconstituite depind esențial de vârstă. • Stadiul mobilizării este pasul logic următor, atât copiii, cât și părinții recunoscând diferențele și nepotrivirile dintre ei, mobilizând toate resursele pentru a rezolva problemele majore de neînțelegere și a deveni o familie „normală”, integră. • Mobilizării pentru a găsi soluții îi succedă, firesc, acțiunea propriu-zisă, care înseamnă instituirea de norme și reguli ca familie vitregă, se practică negocieri și compromisuri. Este pusă în lucru o imagine realistă, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în cel educativ. Dacă mentalitatea tineretului, cu precădere a adolescenților, este una de căutare, de moratoriu, de ce n-ar fi și atitudinea noastră față de ea în acest spirit? Unele dezacorduri dintre părinți și copii, tineri și adulți au ca bază neînțelegerea și intransigența vârstnicilor vizavi de valorile de afirmare „superficială” ale primilor. Or, în afara faptului că trebuie să ne gândim că în ochii lor aceste valori pot să nu fie deloc superficiale, s-ar mai impune și alte două observații: pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și mai operant); - produsele cognitive ale gândirii automate (concluzii, atribuiri, interpretări, așteptări) pot fi în acord cu datele realității sau nu, dar atâta vreme cât nu este infirmată puternic (sistematic), o astfel de gândire are tendința de a se menține și consolida; - neînțelegerile, problemele și tensiunile din familie pot fi explicate și prin existența distorsiunilor cognitive ale gândirii automate în percepția, comunicarea și interpretarea interpersonală și a situațiilor și episoadelor familiale; - principalele forme de distorsiune cognitivă sunt: o greșită interpretare a unor semne
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exterioară. Dar semnificativă este situația când un alt membru al familiei este „triunghiulat”; - mecanismul triunghiulării apare cel mai frecvent în relația părinți-copii. Sunt posibile trei tipuri principale de triunghiulare: copilul ca „țap ispășitor”, când părinții îl identifică drept sursă a neînțelegerilor. Dacă sunt mai mulți copii, cel mai „obraznic”, mai leneș sau mai... este ales.); copilul ca mediator în relațiile maritale tensionate; triunghiul pervers, atunci când se formează o coaliție între un părinte (de obicei mama) și un copil împotriva celuilalt părinte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau nonverbal transmis. Altfel spus, aproape întotdeauna un mesaj este însoțit de un metamesaj. Dată fiind deci complexitatea comunicării (verbală, nonverbală, mesaj, metamesaj), pot apărea o serie de blocaje, lacune și erori în procesul desfășurării ei și, prin urmare, grave neînțelegeri în grupul familial. Intervenția în modul de comunicare din familie reprezintă un punct forte al psihoterapiei; - comunicarea și, în genere, interacțiunea în familie depind de procesele cognitive ce operează la nivelul indivizilor săi, procese care, de altfel, sunt în strânsă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în analiza și terapia familială în general. Manifestările oricărui membru al familiei sunt efect, dar și cauză a manifestărilor celorlalți, tot așa după cum o dimensiune a familiei (cea economică, să spunem) poate fi cauză și, în același timp, efect al neînțelegerilor din familie; - realitatea familială este în mare măsură o realitate construită simbolic. Construită prin interacțiunea subiectivității membrilor ei, iar pe măsură ce se construiește este absorbită și împărtășită de respectivele subiectivități. Valorile, constructele personale, ideile, părerile, într-un cuvânt, crezurile - ceea ce în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Afirmația de mai sus este ilustrată convingător și atunci când încercăm să răspundem la o altă întrebare. Și anume, cum se ajunge de la o dragoste atât de puternică la insatisfacții și dezamăgiri? Un răspuns tipic al bunului-simț este că înțelegerea sau neînțelegerea dintre cei doi parteneri are la bază satisfacția sau insatisfacția sexuală. Există mult adevăr în această presupunere. Tulburări grave de dinamică sexuală (ejaculare precoce, neatingerea orgasmului, lipsă de apetit sexual) conduc la insatisfacții și la tensiuni între cei doi parteneri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu trebuie considerat totul numai în termeni de percepție. Bunăoară, de la o anumită vârstă, atractivitatea fizică, ce reprezintă un dat esențial în cristalizarea și întreținerea iubirii, scade la modul obiectiv.) Gelozia și infidelitatea reprezintă o cauză și un produs al neînțelegerilor din familie. Însă faptul că relațiile extraconjugale reflectă tensiuni și stresuri maritale nu trebuie exagerat. Mai mult, unii autori americani insistă că asemenea relații sunt ceva foarte normal și că fidelitatea monogamică este, cel puțin în SUA, mai mult un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reflectă dominația bărbatului și înteritoriul familial. Comentând gradul mai mare de insatisfacție al femeilor în căsnicie decât al bărbaților, ca și faptul că ele inițiază în proporție mai ridicată divorțul - activista feministă L. Sontag (1994) reliefează următorul episod tipic în neînțelegerile familiale: femeia identifică subiectul discuției (inegalitatea în realizarea sarcinilor gospodărești, de exemplu); bărbatul neagă validitatea și importanța problemei; femeia insistă; bărbatul o acuză de „cicăleală”; femeia devine supărată și furioasă; bărbatul pleacă (și, eventual, vine târziu acasă). Modelul este frecvent
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
închipuim că răspunsul la violență are drept cauză doar înclinația spre răzbunare. Interese prozaice sunt implicate și aici; certurile și violența în familie se desfășoară în jurul unor motive precum: cine și cum cheltuiește banii, repartizarea sarcinilor casnice, petrecerea timpului liber, neînțelegeri legate de comportamentul sexual ș.a.m.d. Tensiunile și conflictele interetnice se explică în parte și prin legea talionului, dar mai substanțial prin avantajele scontate (reale sau imaginare) pe termen scurt, mediu sau mai îndepărtat. Ceea ce ne învață istoria, ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întrebată de soțul ei dacă este de acord - diferența apare la nivelul relației de comunicare). Comunicarea este în esența ei pozitivă; când acest lucru nu se întâmplă, când comunicarea îi îndepărtează pe indivizi sau introduce între aceștia un ecran al neînțelegerii, avem de-a face cu o comunicare patologică. Referitor la un alt contraargument adus împotriva percepției teoriei informației după care comunicarea presupune intenționalitate, într-un interviu publicat în 1977, Paul Watzlawick observa: „Acum câțiva ani, asistam la un simpozion despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din fosta școală poate proba acest lucru zvonul va fi consolidat (este un profesor cumsecade, mi-a spus X care a fost elevul lui în fosta școală); - zvonurile se nasc, de multe ori, din interpretarea greșită a unui mesaj (din neînțelegeri). Aceasta apare ca urmare a mărturiei unei mărturii, existând diferențe între mesajul produs de prima persoană și modul în care a înțeles acest mesaj persoana care transmite, pe mai departe, mărturia; - informația transmisă este o știre, în sensul că are
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]