3,358 matches
-
de față, îndrăznește chiar să facă filme într-o țară cu doar 35 de cinematografe pentru un public ce-i fascinant mai curînd de foiletonul "Telejustiției". Măcar pentru acest curaj vecin cu inconștiența ori nebunia, dincolo de orice eventual reproș ori neajuns ce-l veți remarca, poate, în timpul vizionării ce va urma, mă declar solidar de ceea ce Visarion a reușit, și-i exprim sincera mea admirație. Deși veți vedea doar versiunea română, acceptați o ultimă confidență: am o tandrețe particulară pentru scena
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cap. Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului prin supraistorism, vezi II, 2Bc. 38 E. Spranger relevă prezența factorului protestant în procesul apariției romantismului printr-o interesantă disociere de catolicism. Autorul evocat opune catolicismului protestantismul, având în vedere aspirațiile universaliste ale celui dintâi și cultivarea valorilor individuale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu pretenția lor imperială de universalitate cu tot -, și constatase că metafizica tradițională nu poate conceptualiza totalitatea existenței și se dovedește incapabilă "să construiască o știință a absolutului"125. Printr-o astfel de metafilozofie, Dilthey a încercat să înlăture tocmai neajunsurile istorismului de care în destule cazuri se lăsase călăuzit până într-o Sackgasse a relativismului radical, unde criteriile se fluidizaseră peste măsură, normele riscau să rămână la cheremul subiectivismului, iar efortul de cunoaștere nu-și mai găsea o reală motivație
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
plus, oricât de antitetice și de unilaterale ar fi ele, principiile, valorile, punctele de vedere sunt convergente în intenții (Sinnintention) și au, în profunzime, același sens (Sinnidentität), ceea ce face până la urmă din antagonismul lor "un fenomen necesar", și "nu un neajuns pe care trebuie să-l deplângem"90. Prin această Weltanschauungslehre Dilthey nu face în fond decât să justifice necesitatea unui proiect metafilozofic într-o epocă în care filozofia se scindase și era în primejdie de a-și pierde autoritatea din
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
consecința unor raporturi juridice incerte între părți timp îndelungat; dreptul judecătorului de a cenzura opțiunea creditorului; posibilitatea împiedicării rezoluțiunii contractului de către debitor prin executarea obligațiilor în cursul procesului, creditorul fiind silit să accepte o asemenea situație. Pentru a diminua aceste neajunsuri s-a conceput un instrument juridic ce poartă denumirea de pact comisoriu. Întrucât dispozițiile de principiu cuprinse în Codul civil referitoare la rezoluțiune sunt supletive, părțile pot deroga de la ele, astfel încât rezoluțiunea contractului să fie efectul direct al convenției părților
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nu este amenajat și nici dotat cu cele necesare pentru ca elevul să beneficieze de condiții optime de învățare sau de petrecere a timpului liber. 1.7. Climatul educativ din cadrul familiei: Relațiile dintre părinti sunt marcate adesea conflicte spontane cauzate de neajunsurile materiale. Lipsa de interes a părinților, dar și pregătirea școlară modestă a acestora (tata are 8 clase, iar mama a absolvit cursurile unei școli de ucenici) fac ca aceștia să nu se implice activ în demersul educativ al copilului, ei
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
sufletul își va afla pacea veșnică. După ce un mort se pornește la mormînt, se ia apă în oala cu care a fost scăldat, se stropește în urma lui, apoi se trîntește în mijlocul 224 casei de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să înceteze de a mai muri cineva din acea casă. Pe podul care duce la drum se pune o pînză peste care se trece cu mortul și peste care merg cei ce au venit la mort, care apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd un partid sau un funcționar al ISM o sugera"63. Care sînt cauzele unei asemenea "dispariții"? Aceasta se explică, afirmă Adler, "prin lipsurile mișcării muncitorești internaționale și trebuie recunoscut că ISM nu a știut cum să reacționeze la aceste neajunsuri. Mai precis, Adler invocă "naționalizarea mișcării muncitorești", adică tendința partidelor afiliate la ISM de a privilegia din ce în ce mai mult realitatea națională cu care s-au confruntat, în detrimentul obligațiilor lor internaționale. Dacă este adevărat că în mai multe țări și în special
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
dreptul de proprietate, bunul devine proprietatea societății, iese în mod definitiv din patrimoniul asociatului fost proprietar astfel încât acesta nu are nici un drept, nici o preferință, preemțiune în redobândirea bunului în caz de dizolvare sau lichidare a societății. Asociații pot înlătura acest neajuns prin inserarea în contractul de societate a unei clauze care să prevadă că bunul va reveni asociatului care l-a adus la constituirea societății în contul valorii părții de societate care i s-ar cuveni în caz de lichidare. Dacă
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în viața noastră sexuală doar dacă au funcție de feromon specific omului. Dar, ca să fim sinceri, ne voia de afrodiziace vine de obicei din teama de contraperformanță a bărbatului. Înainte de a folosi sistematic un afrodiziac sau altul, gândește-te la următoarele neajunsuri: rezolvând o problemă în locul tău, afrodiziacul îți poate produce o dependență psihică; riști să nu mai poți atinge performanțe decât în prezența lui; cea mai mare parte a efectelor acestor substanțe nu sunt afrodiziace, ci de tip iritativ, dăunător pentru
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
uman, virus atât de contagios, încât se răspândește la două din trei persoa ne cu care cel infectat are contacte sexuale. Vegetația poate crește repede, răspândindu-se ușor; ele sunt dureroase dacă sunt iritate prin scărpinare sau contact sexual. Marele neajuns pro vocat de ele este riscul de a face cancer în zona pe care persistă. De aceea, verucile trebuie tratate la dermatolog cu acid tricloracetic, laser sau aplicații de acid azotic lichid (acesta din urmă fiind atât de rece, încât
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
clasa feudală introducând instituțiile liberalo-burgheze. La noi, dimpotrivă, burghezia, puterea și cultura ei sunt creațiuni ale instituțiunilor. Cultura modernă burgheză se confruntă cu o cultură inferioară cu tendința de a o distruge. O pleiadă de tineri introduc forme sociale moderne. Neajunsurile, ridiculizarea, satirizarea anomaliilor speciale țării noastre sunt pretexte în comediile lui Caragiale, căruia i se recunoaște calitatea de mare talent satiric. Odată expusă această digresiune, Gherea trece la analiza comediilor. Conul Leonida față cu reacțiunea este considerată de către critic un
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
stabilit într-una din mahalalese consideră ca aparținând locului, iar la tribunal se declară bucureșteni intrând în contradicție cu partenerii care declară o altă locuință și implicit un alt spațiu geografic. Această lipsă de precizie creează firește o serie de neajunsuri, unul dintre ele ar fi imposibilitatea de a stabili cu exactitate raportul dintre rural și urban în ceea ce privește originea celor implicați într-un proces de divorț. Cu toate acestea, Bucureștiul rămâne în frunte cu cel mai mare număr de jalbe și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care preotul trebuie să plă teas că, deoarece numai o zestre bogată poate să răscumpere virginitatea salvare. As pra crede că un soț ar fi trecut cu vederea sărăcia, dar ar fi cam greu să accepte și acest al doilea neajuns. d) A se du ce și a înzestra. O altă soluție, mai puțin onestă, o constituie acceptarea unei relații premaritale pentru a avea o zestre sau chiar un soț. Spre sfîrșitul secolului, multe fete sărace acceptă o astfel de relație
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ai vecinilor, dar lucrurile se schimbă din moment ce femeia pătrunde într-o casă străi nă, în calitate de slujnică. Deplasarea într-un alt spațiu presupune că acesta nu-i mai este accesibil bărbatului în mod direct. Pe lângă suspiciuni, angajarea soției antrenează și alte neajunsuri: mai întâi știrbește autoritatea bărbatului a cărui primă sarcină este să se ocupe de problemele economice ale familiei; apoi, tot timpul plecată, femeia nu se mai poate ocupa de propria casă. De aceea, soțul își reclamă soția, cerând cu tărie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
depășit, ci doar respins, ideea supraomului i se pare "absolut bezmetica. Dacă evocam viciile animalelor și încă e de ajuns pentru a simți fiori. Or, viciile oamenilor sunt incomparabil mai rele. Un supraom ar avea, firește, calități excepționale, dar și neajunsurile ar fi cumplite, incomparabil mai crunte decât cele omenești"8. Atât Nietzsche, cât și Cioran sunt maeștri în arta de a gândi împotriva lor înșiși, la fel ca Dostoievski. Eternă reîntoarcere a identicului, văzută ca un adevăr terifiant, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
distruge", scrie Cioran. "Ce ai, dar ce ai, l-a întrebat cineva. N-am nimic, n-am nimic, am făcut doar un salt dincolo de soarta mea și acum nu mai știu spre ce să alerg" așa își încheie Cioran Despre neajunsul de a te naște, adăugând că, deși "nimeni nu a iubit mai mult ca mine această lume, dacă, totuși, mi-ar fi oferită pe tavă, chiar și copil, aș fi strigat: "prea târziu, prea târziu!""63 CREȘTINISMUL, BOALA SAU MÂNTUIRE
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
decât la cuvinte, deși, din păcate, cuvintele nasc vorbărie, adică literatura"54. Ori de câte ori ești tentat să crezi că "l-ai prins" pe Cioran, iti scăpa iar printre degete, făcându-te să reiei căutarea. Omul care a descris suferință creației și "neajunsul de a te fi născut" comunica, de multe ori, simpatetic sau empatic cu ceilalți "suferinzi", adică cu ființele care "au făcut greșeala să se nască". Despre Cioran nu se poate vorbi fără contradicție, nu-l poți include într-un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
o renaștere românească la scară europeană? S-a închis el în disperarea-i funciară, refuzând să mai înțeleagă ceva din zbaterile veacului în care s-a născut? În 1937 este deja hotărât să se stabilească în Franța, poate ca să depășească "neajunsul de a se fi născut" într-o nație mică, "fără destin", așa cum spune de multe ori. "Orgoliul unui om născut într-o cultură mică este întotdeauna rănit" sunt cuvinte pe care Cioran le-a scris într-una din cărțile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a omului. "Neantul se află în mine" spune Cioran într-unul din dialogurile purtate cu Fernando Savater 39. Scepticismul sau își are izvoare adânci în însăși condiția să de român, de om, de aparținător al unei specii care a cunoscut "neajunsul de a se fi născut". Se revoltă împotriva lui Dumnezeu, pe care îl face vinovat de a fi făcut o creație inutilă și alege scrisul, ca "o revanșa a creaturii și o replică la o creație de mântuiala"40. În
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Humanitas, București, 1996. Caietul de la Talamanca, Humanitas, București, 2000. Cioran și muzica, Humanitas, București, 1996. Cuaderno de Talamanca, prefață de Verena Von Der Heyden-Rynsch, Pre-Textos, Valencia, 2002, traducere și prolog de Manuel Arranz. Demiurgul cel rău, Humanitas, București, 1996. Despre neajunsul de a te fi născut, Humanitas, București, 1998. Exerciții de admirație, Humanitas, București, 1997. Eseuri, Cartea Românească, București, 1988. Historia y utopía, prolog și traducere în spaniolă de Esther Seligson, Tusquets Editores, Barcelona, 2003. Istorie și utopie, Humanitas, București, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Ed. Alianza Editorial, Libro de bolsillo, Filosofia, Madrid, 2007, ediție în spaniolă, traducere din daneză, prolog și note de Demetrio G. Rivero, p. 15. 34 Joan Marín Torres, Cioran o el laberinto de la fatalidad, p. 29. 35 Emil Cioran, Despre neajunsul de a te fi născut, Humanitas,1998, p. 110. 36 F. Nietzsche, Ecce homo, Ed. Dacia, Colecția Athenaeum, Cluj-Napoca, 1994, p. 100. 37 Cioran, Tratat de descompunere, p. 50. 38 Ernesto Sábato, El Túnel, Seix Barral, Barcelona, 2001, p. 110
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
patrie în română). 40 Ernesto Sábato, Entre héroes y tumbas, p. 267. 41 Emil Cioran, Le livre des leurres, Gallimard, Paris, 1992, p. 127. 42 A. Schopenhauer, Aforismos sobre el arte de saber vivir, p. 21. 43 Emil Cioran, Despre neajunsul de a te naște, în Eseuri, Cartea Românească, București, 1988, p. 203. 44 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică, Polirom, Iași, 2001, p. 256. 45 El nacimiento de la tragedia en el espíritu de la música, Ed.Taurus, Madrid, 1989 (ediție în spaniolă). 46
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Éditions du Rocher, 2003. 21 Emil Cioran, Cartea amăgirilor, p. 105. 22 Idem. 23 Convorbiri cu Cioran, p. 180. 24 Simona Modreanu, op. cît., p. 67. 25 Patrice Bollon, Cioran l'hérétique, Gallimard, 1997, p. 124. 26 Emil Cioran, Despre neajunsul de a te fi născut, Humanitas,1998, pp. 155-156. 27 Emil Cioran, Cartea amăgirilor, p. 77. 28 Ibid., p. 78. 29 Emil Cioran, Amurgul gândurilor, p. 69. 30 Ibid., p. 87. 31 Nicolae Țurcan, Cioran sau excesul că filosofie, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Proust, în săptămânalul "Brecha", Santiago de Chile, 6 sept. 1996. 72 Ernesto Sábato, Antes del fin, pp. 139-140. 73 Sylvie Jadeau, Cioran ou le dernier homme, p. 148. 74 Ernesto Sábato, Antes del fin, p. 39. 75 Emil Cioran, Despre neajunsul de a te fi născut, p. 166. 76 Sylvie Jadeau, Cioran ou le dernier homme, p. 148. 77 Emil Cioran, Despre neajunsul de a te fi născut, p. 167. 78 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică, Polirom, Iași, 2001, p. 256. 79
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]