6,250 matches
-
cu Germania reală. Ești un fel de invitat de onoare al Germaniei” - explică domnul profesor. Primește această distincție în anul 1983, însă, datorită unor probleme de sănătate, nu poate onora invitația Germaniei decât un an mai târziu. Stagiul oferit de nemți îl va efectua în două etape: în primăvara lui 1984 și apoi, pe timpul verii anului 1985, când organizează, împreună cu decanul Universității Freiburg, al doilea congres pe tema inventarelor forestiere. Perioada petrecută la Freiburg se remarcă printr-o activitate de îndrumare
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
am și un copil de crescut, așa că îmi rămâne prea puțin timp pentru altceva... Scriu pe apucate din păcate..., încerc să încropesc al doilea volum de poezii. Urmează traducerea primului volum în limba germană, pentru că trăiesc aici și foarte mulți nemți vor să vadă și să înțeleagă ce am scris. - Ce planuri de viitor aveți? - Să îmi termin specializarea ca psihiatru, să am putere și sănătate să o cresc pe Anna și ce o să-mi mai ajute Dumnezeu, să scriu în
NTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN DESPRE PUTEREA DE A TE IDENTIFICA CU POEZIA PE CARE O SCRII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355801_a_357130]
-
venerabila vârstă de 77 de ani, eveniment ce s-a săvârșit în ziua de joi - 22 Noembrie, totodată și în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
1942 - 1949 la Liceul Comercial din Roman; la anii de studii teologice săvârșiți între anii 1971 - 1975 la Institutul Teologic de Grad Universitar din București; la faptul că a intrat de la vârsta de 19 ani ca frate în Mănăstirea Sihăstria - Neamț, unde în anul 1953 a fost hirotonit diacon, urmând a fi între anii 1949 - 1971 casier, contabil și secretar, precum și ghid la această strălucită „vatră de sihăstrie românească”; apoi între anii 1971 - 1990 a fost casier, contabil și ghid la
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
atunci mă privea cu suspiciune și îi spunea mamei: „Floare, banditul asta este dușmanul nostru.” Îl cita pe Schopenhauer. „Floare, savantul asta german zice că dușmanii cei mai mari ai omului sunt nevasta și copiii.” „Iaca”, îi replică mămică, „știe neamțul ăla ce este în casa noastră...” - Când și unde ați debutat și cum a fost acest debut? - Golaneam, flamand, prin Capitala. Citeam, de pe la gunoaie, tot felul de gazete și reviste. Tupeist, m-am dus la revista ALBINĂ, cu o poezea
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
în buzunar MIRARE MARE Mirare mare nu pare-a fi, Că azi părinții ascultă de copii . Numai că ei se dau mari mentori Și-ar vrea să dea chiar lecții la profesori. „LA MUNC M-am dus „la muncă” la neamț. Nu mai aveam nici un șfanț . Neamțul... e cu interes . Nu dă mărcile pe sex . MÂNDRIE În vremurile de-altădată Era mândrie mare să fii fată ! Azi, roata s-a întors, se știe. Când de mică fată, este o mândrie ! Ion
EPIGRAME DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355956_a_357285]
-
nu pare-a fi, Că azi părinții ascultă de copii . Numai că ei se dau mari mentori Și-ar vrea să dea chiar lecții la profesori. „LA MUNC M-am dus „la muncă” la neamț. Nu mai aveam nici un șfanț . Neamțul... e cu interes . Nu dă mărcile pe sex . MÂNDRIE În vremurile de-altădată Era mândrie mare să fii fată ! Azi, roata s-a întors, se știe. Când de mică fată, este o mândrie ! Ion I. PĂRĂIANU Roșiile - Vâlcea Referință Bibliografică
EPIGRAME DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355956_a_357285]
-
fac mândrie României. Dar nu există pădure fără uscături. Nici printre noi nu găsim totul poamă bună, bob numărat. Ar mai fi de zis câte ceva despre ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile lor. Dar nu au cerut și nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemți, elvețieni sau finlandezi. Dacă eu mă apuc de furat, mă numește lumea hoț și mă
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
despre ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile lor. Dar nu au cerut și nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemți, elvețieni sau finlandezi. Dacă eu mă apuc de furat, mă numește lumea hoț și mă arată cu degetul, până la totala și iremediabila mea compromitere. Și atunci care ar fi soluția? Să mă numească lumea cu un termen mai „onorabil” sau
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
am pizdilicumo rău de tot. Avea patru copii și a fost mobilizat pe loc, pălmaș la CFR. Cu alți o grupă a fost suit în vagoane sanitare. să aibă grijă de oi, la întoarcere. A avut până la Ungheni, unde un neamț a dat ordin să-i încuie în vagoane, cine iese, „e împuțcat”. Noroc de un bombardament când au dezertat. S-a prezentat la Gară, dar fostul comandant nu mai era. Cică a raportat că au fost în misiune și s-
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
prins cu mâinile de burtă și a început să râdă. - Artemiza, zeița vînătorii și nume de împărăteasă... - Ei și? Da să știți că numa-n acte e Artemiza, că toți îi zic Miza. A hohot de râs. - Taică-tu e neamț? - O fi, că Reusenii a făcut parte din Bucovina aflată sub austrieci, care tot nemți sunt, nu? Da-de ce ziceți asta? Profesorul a scris cu majuscule pe tablă: TEO DER. - Notarul vostru e un analfabet. Nemții scriu particula „Der” în fața
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
de împărăteasă... - Ei și? Da să știți că numa-n acte e Artemiza, că toți îi zic Miza. A hohot de râs. - Taică-tu e neamț? - O fi, că Reusenii a făcut parte din Bucovina aflată sub austrieci, care tot nemți sunt, nu? Da-de ce ziceți asta? Profesorul a scris cu majuscule pe tablă: TEO DER. - Notarul vostru e un analfabet. Nemții scriu particula „Der” în fața substantivului. I-am spus tatei de „nemțeala” lui. Amândoi părinții au izbucnit în râs. Râdea
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
râs. - Taică-tu e neamț? - O fi, că Reusenii a făcut parte din Bucovina aflată sub austrieci, care tot nemți sunt, nu? Da-de ce ziceți asta? Profesorul a scris cu majuscule pe tablă: TEO DER. - Notarul vostru e un analfabet. Nemții scriu particula „Der” în fața substantivului. I-am spus tatei de „nemțeala” lui. Amândoi părinții au izbucnit în râs. Râdea tata în hohote și mama-i ținea isonul, cum rar se întâmpla. Le-am cerut două ouă să-mi cumpăr caiete
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
publicat în Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012. Prima dată, mi s-a spus că aveam vreo cinci ani. 1. Vindeam lapte acru pe peronul gării Verești, unde fusesem evacuat de ruși. Numai că gara a fost reocupată de nemți și frontul s-a stabilit pe linia apei Suceava. Un băiat din vecini a învățat de la ruși că laptelui i se spune Malaco și acum striga, la fel ca-n zilele trecute: - Davai malaco de la io! A primit un glonte
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
țeapă pe Frițul ăla”! Peste ani, la Facultate am completat: „Noi suntem din țara lui „Iartă, bre !” Nu știam ce motiv să invoc. Am zis: Beethoven! Și nu l-am mai tras în țeapă. 2. Rușii i-au alungat pe nemți. Eu am fost fericitul dintre cei trei frați care a primit în dar un berbecuț, care avea cornițe. L-am legat cu o sfoară și-l pășteam printre linii. S-a oprit un tren din care au coborât niște uzbeci
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
care au coborât niște uzbeci cu ... Citește mai mult Prima dată, mi s-a spus că aveam vreo cinci ani.1. Vindeam lapte acru pe peronul gării Verești, unde fusesem evacuat de ruși. Numai că gara a fost reocupată de nemți și frontul s-a stabilit pe linia apei Suceava. Un băiat din vecini a învățat de la ruși că laptelui i se spune Malaco și acum striga, la fel ca-n zilele trecute:- Davai malaco de la io!A primit un glonte
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
țeapă pe Frițul ăla”! Peste ani, la Facultate am completat:„Noi suntem din țara lui „Iartă, bre !” Nu știam ce motiv să invoc. Am zis: Beethoven! Și nu l-am mai tras în țeapă.2. Rușii i-au alungat pe nemți. Eu am fost fericitul dintre cei trei frați care a primit în dar un berbecuț, care avea cornițe. L-am legat cu o sfoară și-l pășteam printre linii. S-a oprit un tren din care au coborât niște uzbeci
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Basarabia și de Bucovina! Și de cel care a vrut să le dezrobească. Dar vina, și aici, e tot a românilor „manipulați”. Că dacă nu intorceam armele, nu s-ar fi scurtat războiul cu șase luni și-ar fi avut nemții timp să scoată arma secretă...Și uite-așa, fatalitate!, mereu pe mâna noastră, biet popor... "tarat" și "fără șira spinării" (cum ne alintă un alt distins „boier al minții”, din același club select... Cu privire la Decizia Curții Constituționale, legată de Referendum
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
înființare, a lansat nouă titluri. Curtat cu insistență de multe organizații ortodoxe din România care îl tot invită în continuare să vorbească la conferințe pe teme creștine, părintele mai scapă câte o glumă față de frații lui de mănăstire de la Noul Neamț „Ei, poftim, băieții iștia vor să facă din mine un Michael Jackson...”. Dacă o să auziți cumva de o expoziție de icoane sculptate în lemn de Părintele Savatie Baștovoi, să nu vă mirați. Vorbind pe înțelesul ex-sovieticilor, Părintele Savatie Baștovoi este
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
primitoare, treptat lucrurile s-au înrăutățit, nemulțumirile în rândul lagăriștilor generând conflicte cu autoritățile iugoslave. Unii au încercat să fugă și-au reușit. Alții, au fost prinși și executați în fața celorlalți pentru a servi drept pildă. Și prizonieri de război nemți erau în acest lagăr. După ce aceștia au fost eliberați și trimiși în Germania, lagăriștii au fost mutați în barăcile făcute de nemți. De la Banovici, la un moment dat au fost ridicați și duși din nou în cealaltă parte a Iugoslaviei
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
reușit. Alții, au fost prinși și executați în fața celorlalți pentru a servi drept pildă. Și prizonieri de război nemți erau în acest lagăr. După ce aceștia au fost eliberați și trimiși în Germania, lagăriștii au fost mutați în barăcile făcute de nemți. De la Banovici, la un moment dat au fost ridicați și duși din nou în cealaltă parte a Iugoslaviei, în Voivodina, la Zrenianin. De la Zrenianin la Trieste Zrenianin era o localitate situată mai la nord de Panciova, aproape de frontiera cu România
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
ajungă în Franța. Dar cum românii au fost dintotdeauna foarte inventivi, ei au uzat de tot felul de metode ingenioase pentru a scăpa spre Vest. Nea Mitică nu a uitat cum, câțiva dintre românii din lagăr, s-au dat drept nemți, tocmai pentru că nădăjduiau că în felul acesta vor fi trimiși în Germania. De aceea, ce s-au gândit ei? Și-au fabricat documente false, pe care au pus o ștampilă contrafăcută, confecționată, tot de către ei, dintr-un cartof și cerneală
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
tocmai pentru că nădăjduiau că în felul acesta vor fi trimiși în Germania. De aceea, ce s-au gândit ei? Și-au fabricat documente false, pe care au pus o ștampilă contrafăcută, confecționată, tot de către ei, dintr-un cartof și cerneală. Neamțul e tot neamț! Sârbii și-au dat imediat seama că lucrurile nu sunt așa cum par, dar românii nu s-au descurajat și au continuat jocul. Perseverenți, compatrioții noștri se trezeau în fiecare dimineață devreme și se spălau cu zăpadă, sub
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
că în felul acesta vor fi trimiși în Germania. De aceea, ce s-au gândit ei? Și-au fabricat documente false, pe care au pus o ștampilă contrafăcută, confecționată, tot de către ei, dintr-un cartof și cerneală. Neamțul e tot neamț! Sârbii și-au dat imediat seama că lucrurile nu sunt așa cum par, dar românii nu s-au descurajat și au continuat jocul. Perseverenți, compatrioții noștri se trezeau în fiecare dimineață devreme și se spălau cu zăpadă, sub ochii uluiți ai
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
uluiți ai gardienilor sârbi. Era un ger de crăpau pietrele, însă nu conta - ei strigau toți odată, în germană: „Eins, zwei, drei” (Unu, doi, trei) și se spălau cu zăpadă. După ce i-au urmărit astfel câteva zile, sârbii au spus: „Neamțul e tot neamț!”. Cu alte cuvinte, oricât de frig este, indiferent dacă plouă, ninge ori e soare, neamțul nu se abate de la disciplina în spiritul căreia era educat. Ce era să mai facă, în locul acela, cu românii noștri, mai ales
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]