1,749 matches
-
osemintele unor figuri (presupuse) regale ori nobiliare. Cele mai importante sunt: necropola regală de la Apahida (lângă Cluj), ce conține scheletele a doi regi, probabil în succesiune generațională; necropola prințesei din Turda, monument funerar al unei aristocrate locale, poreclită „Franziska” și necropola de la Vlaha; și cele două tezaure cu podoabe din aur și altele descoperite în 1797 și 1889 în Șimleul Silvaniei. La mijlocul secolului al VI-lea majoritatea gepizilor, slăbiți de războaie cu longobarzii, alți germanici, au emigrat împreună cu aceștia în Italia
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
o capitală a regatului gepizilor (populație de origine germanică) panonici care au stăpânit o parte din Transilvania pentru mai bine de 200 de ani și au lăsat multiple dovezi arheologice ale unei statornice civilizații germanice, mai importante fiind cele două necropole nobile de la Apahida. Având în vedere acest ultim factor, este evident că în cazul românilor transilvăneni cel de-al treilea element etnogenetic este vechi-germanic, ca și în cazul majorității popoarelor neolatine. Dacii, care probabil atinseseră un anumit grad de romanizare
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
lux precum matasea erau transportate în Siberia pe celebrul “drum al mătăsii”. Fragmente ceramice, decorații, obiecte de artă, așezări complexe, unelte și arme au fost găsite, ce aparțineau culturilor Karakol și Okunev, dar și obiecte funerare precum măștile mortuare și necropole ce aparțineau culturii Afanasevo sau Karasuk au fost găsite. Societățile lor erau inspirate după cele ale sciților, elitele de războinici fiind la conducere. Stabilirea imperiului Xiongnu în secolul al III-lea i.en. a declanșat valul de migrații. Populații întregi
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
camera sa continuă să fie menținută în stare muzeală. Și Stalin a avut în clădire camere pentru uz personal. Șoimii argintii de pe turnuri au fost inlocuiți cu steaua roșie, în timp ce zidul din apropierea mausoleului lui Lenin a fost transformat în zidul necropolei Kremlinului. Mănăstirea Ciudov și Mănăstirea Înălțării Domnului, cu minunatele catedrale ale secolul al XVI-lea au fost dezafectate pentru a face loc Școlii Militare și Palatului Congresului. Palatul Micului Nicolae și Catedrala Mântuitorului au fost demolate. Accesul publicului în reședința
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite a fost proiectată de Fioravanti. Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite, a fost terminată în 1489. Catedrala Arhanghelului Mihail (1508) se află în partea de sud-est al pieței și este necropola a peste cincizeci de membri ai familiilor imperiale rusești. O altă construcție importantă este Turnul cu clopot al lui Ivan cel Mare, aflat în partea de nord-est al pieței. Are 81 de metri înălțime și se spune că marchează centrul
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
Wepwawet; chiar și Osiris era adorat sub forma unui lup. O altă tradiție leagă numele orașului de eșuarea unei expediții militare etiopiene asupra insulei Elefantine (Elefantina), actualmente parte a modernului Assuan, tocmai din cauza atacului unor haite de lupi. Cu excepția unei Necropole cu numeroase morminte de demnitari ai Dinastiilor a IX-a, a X-a și a XII-a, este destul de sărac în monumente. În afară de acestea, mai multe mumii de lupi au fost descoperite în camere săpate în rocile înconjurătoare.
Assiut () [Corola-website/Science/298404_a_299733]
-
din șase liniuțe) un cap de zimbru pirogravat pe os (despre care profesorul arheolog C. Nicolaescu - Plopsor spunea că ar putea fi un unicat pentru țara noastră) - denotă că Segarcea a fost, indiscutabil, o veche așezare geto-dacica și o mare necropola romană.Prima mențiune documentara despre existența unei moșii la Segarcea este cea din actul din 10 iunie 1416, scris la Argeș, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Prin acest document, domnitorul întărește unor boieri moșiile. Printre boierii care au semnat
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Cele mai vechi urme de picturi rupestre au fost descoperite în peștera Kozarnika și datează de de ani. Culturile preistorice de pe teritoriul Bulgariei cuprind cultura Hamangia din neolitic, cultura Vinča și cultura Varna din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.). Necropola de la Varna oferă informații pentru înțelegerea ierarhiei sociale a celor mai vechi societăți de pe teritoriul Europei. Conform istoriografiei Bulgariei, redată și de Encyclopædia Britannica, doar trei principale grupuri vechi au populat Bulgaria actuală : tracii (care conform acestei istoriografii nu au
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
o limbă germanică, scrisă la Nicopolis ad Istrum în secolul al IV-lea.. Bulgaria cuprinde un mare număr de situri arheologice ; numărul lor total este al treilea din Europa după Italia și Grecia. În 1972 a fost descoperită într-o necropolă lângă Varna cea mai veche comoară de aur din lume, formată din monede, arme și bijuterii datând din 4.600 î.e.n. Situl a relevat dovezi ale primelor civilizații europene. Alte dovezi de demonstrează apariția culturilor preistorice în Bulgaria sunt Plovdivul
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice situl de la „biserica Tufa-Costieni”, unde s-au găsit urmele unor așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III și Tei) și din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.); și necropola tumulară geto-dacică descoperită la ieșirea din Popești, pe partea stângă a drumului spre Novaci. Celelalte șase sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1870) din Drăgănescu; casa Maria Călin (1920); casa Marin Matei (1927); casa Maria State (1931
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
unui "șantier arheologic" și este surprins să constate descoperirea unei cetăți dacice vechi de peste 2000 de ani, denumită cetatea Buridava (în traducere "cetatea burilor"), menționată de istoricul grec "Ptolemeu" în scrierile sale. În zona cetății Buridavei a fost descoperită o necropolă unde s-au găsit diferite obiecte cu valoare arheologică precum: "ulcioare, cești și blide din lut ars și un mare depozit subteran de cereale, construit în tuful calcaros al dealului". Lângă aceste vestigii se află o fântână, despre care se
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
și Chramis Didi Gora. În epoca bronzului timpuriu se produc schimbări în structura socială, dovedite de înmormântările tumulare de tip Martqopi și Bedeni ale culturii Kura-Araxes, de vestigiile de așezări fortificate și de dezvoltarea metalurgiei. O așezare fortificată cu două necropole în preajmă a fost descoperită în Kvazchelebi, tumuli cu manta din piatră sau pământ, în ale căror camere funerare s-au găsit inventare care reflectă statutul social al defuncților, la Martqopi și Bedeni. Pe la mijlocul mileniului al II-lea î.Hr., în
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
Crnobuki, "Shuplevec" în apropierea satului Suvodol și "Rid Visok" lângă satul Bukri. Epoca bronzului este reprezentată de așezările "Tumba" lângă satul "Kanino" și de așezările cu același nume din apropierea satului Karamani. Există artefacte importante de metal din perioada antică, din necropola de la "Crkvishte" lângă satul Beranci. Un cercel de aur datând din secolul IV î.Hr. este reprodus pe aversul bancnotei de 10 denari macedonean, emisă în 1996. "Heraclea Lyncestis" (în limba greacă: Ηράκλεια Λυγκηστίς ) - "Orașul lui Hercule" din teritoriul Lynx) era
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
fost un important centru episcopal. Unele dintre episcopii au fost observate în actele Consiliilor Bisericii ca episcopia Evagrie de la Heraclea în "Actele Consiliului Sardica" din 343 d.Hr. O mică și o mare biserică, reședința episcopului, o biserică funerală lângă necropola sunt unele dintre rămășitele din această perioadă. Trei nave în "Biserica Mare" sunt acoperite cu mozaicuri foarte bogate ale iconografiei florale și figurative; aceste mozaicuri bine conservate sunt adesea considerate ca exemple de la începutul perioadei artei creștine. Alte episcopii de la
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
orașele Piroboridava și Tamasidava. Carpii erau un trib tracic ce trăia în Moldova, de la Munții Carpați până la Nistru. Sunt menționați la Ephoros. Locuințele lor erau sub forma unor bordeie, fie la suprafață. Nu erau așezări fortificate. Se cunosc 50 de necropole carpice, unele lângă așezări în care s-au cercetat 1500 de morminte, multe fiind de incinerație, cu depunerea resturilor funerare în urne sau în groapă. Se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor, cu anumite meșteșuguri că obținerea și prelucrarea fierului
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
sugerează existența unei așezări orășenești, în jurul drumului Segoviei și țărmului râului Manzanares. De curând s-a descoperit o bazilică din era vizigotă, în preajma bisericii Santa Maria de la Almudena. Ideea existenței unei populații sedentare în Madrid este sprijinită de cele două necropole vizigote din vechea colonie a Contelui de Vallellano. În cadrul vechiului centru medieval al orașului s-a descoperit o piatră inscripționată cu legenda «MIN.N. BOKATUS. INDIGNVS. PRS. IMO / ET TERTIO. REGNO. DOMNO. RVD. / MI. REGVM. ERA DCCXXXV», a cărei semnificații nu
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
2015, având codul de clasificare . Biserica din Bălinești este înălțată pe un teren mai înalt, care domină valea Siretului, aflându-se la o distanță de 12 km de orașul Siret. Ea a avut rolul de biserică de curte boierească și necropolă a familiei logofătului Tăutu, diplomat al domnitorilor Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504) și Bogdan al III-lea (1504-1517). Logofătul avea în zonă moșii întinse și o curte boierească. Data începerii construcției nu este cunoscută. Pe pereții bisericii au fost
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
postului de jandarmi Galata, plutonierul Moroșan. Potrivit acelui subofițer, cimitirul din Vorovești avea o suprafață de 9.000 metri pătrați și era îngrijit de biserică, fiind delimitat pe latura nordică de un șanț, iar pe celelalte laturi de salcâmi. În cadrul necropolei mai existau doar 10 însemne de căpătâi ale eroilor români fără „nici un fel de inscripții”. La 1 iunie 2006, cu ocazia Praznicului Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, s-a dezvelit și s-a sfințit un monument în formă de
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
dar mai atrage atenția asupra unor vestigii La Tène și din Epoca Migrațiilor. În 1960-1962, 1964, arheologul clujan I.H. Crișan, împreună cu E. Dörner, conduc săpături de amploare, ce vor evidenția existența unei importante așezări din epoca dacică clasică și unei necropole de sec. XI-XIII d.Hr. Din anul 2005 au fost reluate cercetările, șantierul arheologic Pecica - Șanțul Mare fiind câștigătorul unui grant de 250.000 de dolari obținuți de la National Science Foundation (SUA), în urma unui proiect depus de Complexul Muzeal Arad
Șanțul-Mare Pecica () [Corola-website/Science/317497_a_318826]
-
două văi ce vin dinspre Munții Zarandului. Situl este declarat monument istoric, . Cercetările arheologice întreprinse, cu unele întreruperi, între 1979-2001 au evidențiat vestigii ale culturii Coțofeni și, îndeosebi, din epocă dacică. Deosebit de importante sunt vestigiile de epocă dacică: așezare și necropolă din sec. IV - III a. Chr. și așezare din sec. II a. Chr.- I p. Chr. Importanța deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea vestigiilor (așezare, necropolă, eventual atelier metalurgic), cât și din perioada îndelungată de locuire
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
dacică. Deosebit de importante sunt vestigiile de epocă dacică: așezare și necropolă din sec. IV - III a. Chr. și așezare din sec. II a. Chr.- I p. Chr. Importanța deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea vestigiilor (așezare, necropolă, eventual atelier metalurgic), cât și din perioada îndelungată de locuire (sec. IV a. Chr.- I p. Chr.) și a raporturilor cu celții. Obiectivele cercetării 2006: delimitarea eventualelor zone de interes arheologic de pe Platou; săpături pe Terasa I în vederea obținerii unor
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
ruinele cetății Piatra Craivii a fost descoperit un atelier de prelucrare a metalelor neferoase în care s-au găsit mai multe fibule de bronz semifabricate sau finite, care indică aplicarea a cel puțin două tehnologii de realizare a fibulelor: În necropola de la Mihălășeni s-au descoperit 155 de fibule (117 exemplare de bronz, 27 de argint și 11 de fier), din care 152 au fost găsite în morminte și 3 în strat. Un număr de 111 fibule se aflau într-o
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
se găsește un pomelnic care începe cu Eustratie Dabija Vodă și Ecaterina Doamna. Pe vremuri orașul Iași a avut ca cimitir central curtea Bisericii Sfântul Ioan Gura de Aur. Astfel în interiorul și în curtea bisericii se mai păstrează unele din necropolele și monumentele existente în acel cimitir. În pridvorul bisericii (adăugat mai târziu) se vede un monument funerar aparținând vornicului Georgi Romalo (decedat 1858), soției sale, Emilu Max și altor membri ai familiei: Maria Romalo, născută Rosetti (decedată 1838), Alexandru Romalo
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
vede un monument funerar aparținând vornicului Georgi Romalo (decedat 1858), soției sale, Emilu Max și altor membri ai familiei: Maria Romalo, născută Rosetti (decedată 1838), Alexandru Romalo, Ecaterina Romalo, Pulcheria Max, născută Romalo(decedată 1875) și Ecaterina Max. O altă necropolă datată 1877, cuprinde mormintele lui Ilii Burki-Zmău (decedat 1860) și al altor membri ai familiei: Elena Burki, născută Racoviță (decedată 1850) și Alexandru Burki (decedat 1870). Cu ocazia unor săpături efectuate în anul 1968, s-a descoperit lângă zidul de
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
ascunse obiectele de cult, în caz de primejdie. În exterior biserica este dreptunghiulară, cu absida altarului heptagonală. Pridvorul de la intrare este adăugat mai târziu, în secolul al XVIII-lea, pentru a proteja monumental sculptat de italianul Nach Zut Canova și necropola familiei Romalo. În interior, catapeteasma bisericii este cea originală, cu cele patru registre la care s-a păstrat pictura executată la începutul secolului al XVIII-lea. Stâlpii ramelor de la icoane sunt sculptați, în motive de strugure și viță de vie
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]