2,380 matches
-
calitatea sa, e transformat prin reprimare într-o anxietate morbidă". Între cazurile de anxietate, Freud găsește clasa nefirescului, "în care se poate arăta că anxietatea provine dintr-un lucru reprimat care se repetă". Dar acest "nefamiliar", observă el, "întrucât acest nefiresc nu e în realitate nimic nou sau străin, ci un lucru familiar și întipărit de mult în minte, care a fost înstrăinat doar prin procesul reprimării""258. Primul și marele ei lector este Eugen Lovinescu: cu el învață să scrie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
rădăcină de copac sau un buștean după care să se pitească. Și totuși vocea auzită părea reală, a unui om în vârstă, a unei persoane foarte binecunoscute. Numai că persoana respectivă murise cu mai mulți ani în urmă. Totul era nefiresc, absurd și confuz. Confuzia se accentuă când se convinse că vocea, ce venea din gol, îi ghicise cele mai intime gânduri și îi cunoștea și numele. Nu, bădie Costache, ești neîncrezător ca de obicei! Eu sunt, într-adevăr, vocea este
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
reducerea, pe cale analogică, a multora dintre faptele de limbă care sînt excepții de la regulile generale. Voința trebuie să țină cont de uz, căci, dacă limitele uzului sînt depășite în favoarea unor stadii mai vechi ale limbii, se ajunge la un etimologism nefiresc, iar, dacă tendința de a pune ordine și de a realiza simetrie între elementele limbii este exagerată, se deviază în analogism. Influența scrierii și a limbii literare în general asupra vorbirii obișnuite face ca efectele manifestării voinței să se resimtă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
copleșit, dă aripi paradoxurilor, impunându-și, rar, pauze odihnitoare; un orizont matinal îi pare "un curcubeu culcat la margine de lunci". Altă dată: "Ninge cu ochi de pește; / cu ochi de șerpi, de câini. Ninge izbind în ziduri până devin nefirești, / oarbe și fără stăpâni". Intervin accente patetice: "Mă las în continuare de mine însumi plâns / ca-n vremea când puneam un ochi albastru la idee". Excepțională este imaginația lui metaforică; spectaculos sistemul său de semne, de repere configurând viziuni șocante
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
prezintă înainte de toate ca sancțiune și ispășire a păcatelor săvârșite de Israel împotriva Dumnezeului său. Pedeapsa constă într-o alterare a raporturilor sale cu pământul (deportarea), cu națiunile (neputința și servitutea) și cu el însuși (dispersarea). Această situație, percepută ca nefirească și provizorie, este făcută tolerabilă doar de promisiunea biblică a unei întoarceri. Izbăvirea, care este restaurarea raportului dintre Dumnezeu și Israel, s-ar împlini prin întoarcerea poporul lui Israel pe pământul său, restabilirea autonomiei sale politice și "adunarea exilaților"ppp
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
comisie specială, preferențial finanțată, al cărei scop a fost reducerea decalajelor dintre sat și oraș, aspect reușit doar în câteva decenii, astfel încât astăzi nivelul de trai la țară este, în unele privințe, mai ridicat decât cel de la oraș. 152 E nefiresc să nu avem o lege funcțională a arendei și un nomenclator suficient de clar al prețului terenului agricol în funcție de bonitare. 153 Desigur, în unele cazuri, e discutabil în ce măsură se susține astfel producția autohtonă atât timp cât, de exemplu, foarte multe alimente au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
alții nu le aud, nu „simte” o prezență pe care ceilalți nu o văd, o prezență de ordinul invizibilului, percepută doar de către cel condamnat să viețuiască într-o noapte eternă? E un invizibil în stare să trezească o „spaimă neobișnuită, nefirească” și care-l face pe orb să se înfioare. Înger sau fantomă, cineva nevăzut a intrat pe ușă sau s-a ridicat de la masă, semn impalpabil, imaterial al prezenței morții. Numai bunicul orb știe că printre ei se află cineva
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prin forța centripetă ca și de a se centrifuga pierderile în proporție de massă este o concluzie a dicționarelor de economie de care trebuie să ne despărțim. Pentru că știm din viața de zi cu zi că singurele celule care cresc nefiresc de repede (și pentru asta ajung la metastază) sunt cele canceroase. De ce „exerciții de îndemânare epistemică” ar putea fi vorba în aceste condiții? Ca și când, veți zice, nu avem destule probleme pe cap la locurile noastre de muncă sau de șomaj
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
obligată să accepte că are consecințe pe care principial le respinge ca neconsistente ar fi aspectul cel mai delicat, ci și faptul că ipoteza este inertă când o interogăm în legătură cu legimitatea acestor efecte. Chiar dacă aceste consecințe pot fi catalogate ca nefirești (în mod evident fiind vorba de așa ceva în raport cu spectrul de semnificații al ipotezei), nu putem să le trecem la ceteris paribus atâta timp cât ele sunt prevalente ca pondere. Nu ne rămâne decât, îndrăgostiți fiind de frumusețea ipotezei, să ne încăpățânăm să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mai sus este în esență și ieșirea din ideologii și căutarea răspunsului în zona ordinii spontane, pe calea de mijloc unde se întâmplă să se perpetueze natura, inclusiv natura umană (Dawkins, 2009). Această perspectivă ne arată că pozițiile extreme sunt nefirești, ele ambiționează să fie pure, unidimensionale și infailibile. Și mai presus de orice, expresiile fundamentaliste asupra mecanismelor reglatoare sunt aumane, obiectuale la modul absolut, au o natură anorganică. Fiind perfecte, instrumentele fundamentaliste invită la purificarea umană de natura sa duală
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a fi, ale faptelor, substanța lor ca atare, ci stările ca devenire, adică subiectivitatea din care se nasc faptele. Specificul constă în aceea că subiectivitatea când se obiectivează excesiv se îndepărtează de echilibru, regresează spre starea critică, adică starea excesului nefiresc, dar când se produce după regula bunului-simț natural ea funcționalizează echilibrele interioare ale stării „ideale” departe de echilibru, deci formează performanța pozitivă a devenirii. Oricum am privi lucrurile, cu și fără noi în context, se arată o provocare în fața unei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
explicativă, agresează complexitatea intersubiectivității, o simplifică excesiv, o îndeamnă să se fixeze în material (uitând astfel de origini) sau îndeamnă complexitatea să se îndrepte spre origini, ca obsesie a echilibrului (rupând-o astfel de substanța ei inefabilă). Între aceste stări nefirești se întâmplă reacția intersubiectivității la fluctuația din reflexivitatea faptelor sub forma crizelor. Este limpede (dar într-un fel complicat) că soluția crizei este soluția teoriei, a concepției asupra specificului substanțierii în Economie. Criza la nivelul faptelor de economie este consecința
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Petcu, istoric oficial al Patriarhiei Române 31, trece cu vederea cazul Vladimirești chiar și În 2002, pr. prof. Alexandru Moraru, teolog ortodox de la Cluj, se limitează la a constata că: „O mișcare de rezistență Împotriva a tot ceea ce se petrecea nefiresc În sânul Bisericii, determinat de presiunile din afară, a fost Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim, ca și fenomenul monahal de la Vladimirești”32. Cu toate că Petre Pandrea l-a indicat pe Justinian ca fiind unul dintre vinovații morali pentru drama de la Vladimirești
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
împinge; împotrivă; în; încasa; încercare; încet; îndesat; nu întotdeauna; jack potul; jigni; a jigni; jignire; josnic; julitură; lacrimi; lecuit; lezare; liniște; lovește; lovind; luptă; maltrata; mașina; merit; a mîngîia; mîngîiere; mînie; moment; mov; mușchi; nas; neacceptabil; neagă; neașteptat; nebun; necontrolat; nefiresc; negativ; nemernic; nemilostiv; neom; neputință; nervos; nestăpînire; niciodată; nu; obrăznicie; ofensă; otrăvi; pană; patrie; pălește; pălise; părăsi; părui; păzi; pedeapsă; pedepsi; pervers; cu piatra; piciorul; pierde; cu pietre; pisica; plesnit; nu se poate; pocnit; porc; a porni; primește; primi; problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
haos; Hristos; iluzie; Iisus Hristos; izvor; încredere; îndeplinire; întîmplător; înviat; lapsus; loto; lucru bun; magic; mamă cerească; marea veste; măreață; măreț; măreție; melodie; mică; minunat; minunată; miraculoasă; misiune; misterios; mit; mîncare; moarte; muzeu; muzică; nou-născut; neadevărat; necrezut; de necrezut; neexistent; nefiresc; nemăcinat; nenorocire; niciodată; nimic; normal; nota 5; note mari la sesiune; noutate; nu; oameni; oamenii; om; oră; panseluță; parte; Paște; pămînt; penibilitate; piramidă; piramide; poezie; poveste; puține; rai; rară; răsplată; recunoscător; revenire; rugă; rugăciuni; s.f.; salvare; sănătate; scamatorie; sclav; scop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
depăși; deprimant; deznădejde; dilemă; dori; dorință; dușmănie; echilibru; nu este; eșec; faptă; forță; fraudă; fricos; gestionare; griji; groaznic; imposibil; impotență; insucces; inundație; încruntare; înduioșat; îngrijorare; întîmplare; se mai întîmplă; învățătură; juvenil; lăcustă; măr; mic; moale; motiv; multiplu; muncă; năruire; neașteptat; nefiresc; neînțelegere; neșansă; niciuna; noroc; nu vreau; nu!; nu; obraz; orb; pace; pacoste; pastilă; părere; pățanie; pedeapsă; pericol; piedică; pierdere; plînset; Ponta; potop; prăpăd; prieteni; problema; problemă of.; război; rece; refuz; se revarsă; rezistență; rugăciune; rușine; separare; soluții; spaimă; sper că
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
interesează; ipocrit; irelevant; istorie; închisoare; încurcat; îndoială; înstrăinat; înșelăciune; întreținere; joc; jug; legist; Lupu; mafiot; manipulare; mașini de lux; Mazăre Radu; militar; și mincinos; mincinoși; minciuna; miniștri; mită; mitocan; Moldova; moral; a naibii; nașpa; neadevărat; nebun; nebunie; necinstit; necunoscut; necurat; nefiresc; neimportant; neînțelegeri; neînțeles; nesigur; nesimțire; normal; nou; oameni; obositor; om de stat; om social; Oprea; papagalii; parșiv; pas; păcat; penibil; pervers; plan; plăcere; PLDM; PNL; policlinică; polis; politician gras; poliție; popor; porc, furt, prostie; porc; porci; practic; praf; prefăcuți; premier
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
toate”. Nu e singura dată, vom vedea, când Cioran critică Occidentul. De fapt, deocamdată își plânge însingurarea și face apologia idiomului de care s-a rupt, chiar în contrast cu dimensiunea poporului care o vorbește. Similar raportării la Eminescu, i se pare nefiresc și nedemn ca limba română să fie vorbită de compatrioții săi, nedemni, pe care îi disprețuiește. Îi scria lui Wolf Aichelburg: „Mă întreb adesea cum a putut un popor așa de frivol ca al «meu», cum a putut să forjeze
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Peisaj sublim, sate nemaipomenite și insomnii. Mă plimb în toiul nopții ca o fantomă, pe jumătate fericit, pe jumătate uluit” (12 august 1981 Ă 410). Fantoma, care-i consecința pierderii identității, a topirii în materia din jur, e semnul unei nefirești împliniri. Și toate acestea pentru că, deși îi luminează cele mai tainice secrete, Parisul îl ajută să fie el însuși. Or, Cioran se urășteă fie și cu umor implicit. Toate acestea, alături de locurile patriei. „Dacă regret ceva este faptul că n-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Se dezbracă de haine, își pune halatul și papucii de casă apoi intră în dormitor unde se trîntește pe pat) Mina: (care l-a urmărit, din ușa dormitorului) Nu vrei să stai acum la masă? Ilie: (răspunsuri precedate de pauze nefirești de lungi) Nu. Mina: Poate vrei și tu o gură. de țuică? Ilie: Nu. Mina: Nu ți-e bine? Ilie: Mi-e foarte rău... Mina: De asta ai plecat mai devreme? Ilie: Și de asta... (Mina așteaptă să continue) Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
6 Bis. O piesă în care pulsează o tematică, se vede bine, obsesivă, provocatoare și tămăduitoare deopotrivă, prefirînd vinovății ale trecutului, ale acelui trecut marcat de steaua roșie bolșevică, și răsfirînd nădejdi care se îndărătnicesc să pîlpîie. Un aer de nefiresc învăluie scena în care entități bizare se confruntă. Se confruntă și se înfruntă... De aici, nervozitatea lor crescîndă, răbufnind în violențe de limbaj. Suntem, parcă, martorii unui canon fără sfîrșit, un canon cu aparențele izbăvirii la care cu toții s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de bărbați în segmentul superior al treptelor, personajele Obiectiv și Sursa dublă, iar la începutul de jos al treptelor vor fi: Dosar nr. și soția acestuia) Obiectiv nr.: Iar am venit prea devreme... Sursa dublă: (replicile se dau după pauze nefirești de mari) Și eu la fel... (pauză) și să mor eu dacă știu de ce..., în afară de faptul că așa m-am obișnuit... Obiectiv nr.: (după o pauză, insinuant) Chiar nu știi de ce?! Sursa dublă: (nu sesizează insinuarea)... păi nu știu de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
afacerilor făcute de noua burghezie de după revoluție cu proprietățile confiscate de statul comunist. Am arătat deja care a fost motivul nepunerii în posesie a pământului de la Aviație. Glumind pot să spun că, așa cum toată viața am fost săracă, era nefiresc acum să mă îmbogățesc prin răscumpărarea acestui pământ cu bani buni. Aș fi avut doar o bătrânețe mai liniștită, fără să muncesc și acum la 65 de ani când femeile sunt de mult la pensie. Pentru aceste locuri am doar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se instalase bine în scaun și nu era un dictator asemeni lui Gheorghiu-Dej, ca să procedeze la fel. Trecerea timpului avea să-l înfățișeze și pe el ca unul dintre cei mai odioși dictatori din Europa. Mi se părea aproape nefiresc ca totul să fie așa de simplu, să mă prezint la examen și să reușesc dintr-odată. După ce, pentru intrarea la liceu, mă chinuisem 2 ani de zile, intrarea la facultate să se realizeze în timp de o săptămână. Trăisem
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu consecințe ulterioare asupra vieții acestuia. Inversiunea sexuală este reprezentată prin „orientarea preferențială a unui individ către persoanele de același sex. Ea apare la pubertate și în adolescență, fiind caracterizată printr-o „preferință obiectuală” și o „conduită apotențială” (instinctivo-afectivăă considerată „nefirească” în raport cu „majoritatea statistică” populațională. Intersexualitatea este rezultatul unui „defect genetic” care are ca efect o „constituție psihosexuală” de factură ambiguă. Inversiunea sexuală este legată, în primul rând, de factori educaționali (modele negativeă, familiali (dependența de mamăă, de conflicte și frustrări
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]